Revista Art-emis
Semne de bunavoinţă în dialogul româno-ucrainean PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 22 Octombrie 2017 18:11

Corespondenţă de la CernăuţiUn experiment mai puţin întâlnit în acţiunea politico-diplomatică a României (atâta cât mai este ea), a trecut prea puţin remarcat, cu toate că s-a dovedit prompt a fi de folos. Într-un moment de blocare (întru totul justificată) de către Bucureşti a relaţiilor oficiale la cel mai înalt nivel cu Ucraina, contactele la paliere mai joase, dar cât se poate de importante, au produs reconectarea şi - este de sperat - reintrarea treptată în normal a relaţiilor dintre cele două ţări care au frontieră comună pe sute de kilometri. Impasul a fost depăşit prin gestul (temerar, se poate spune) prezenţei la Cernăuţi, de Ziua oraşului, a unei delegaţii româneşti, condusă de primarul Sectorului 1 al Capitalei, Daniel Tudorache, împreună cu secretarul de stat la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Saramet. Fapt care a făcut ca demersul românesc să acţioneze în două direcţii:
1. încercarea de a lămuri, cu autorităţile ucrianene, raţiunile şi urmările noilor reglementări privind statutul în şcoli al limbilor minorităţilor naţionale ;
2. asigurarea comunităţilor româneşti din Ucraina că ţară nu le lasă singure într-un asemenea moment.

Demnitarii români ne-au declarat că însuşi formatul delegaţiei - reprezentanţi ai MRP şi ai administraţiei publice locale - Primarul Sectorului 1 Bucureşti - transmite, atât comunităţilor româneşti din Ucraina, cât şi autorităţilor statului de cetăţenie, un mesaj evident de abordare cuprinzătoare, coeziune interinstituţională şi interes din partea statului român. Remarcabil este că principalii interlocutori ucraineni ai delegaţiei române au fost Oleksiy Kaspruk - primarul oraşului Cernăuţi şi Mykhailo Pavliuk, prim vicepreşedintele administraţiei regionale Cernăuţi.

Românii din afară graniţelor, din Republica Moldova şi Ucraina, vor fi sprijiniţi în proiectele lor viitoare a spus primarul Daniel Tudorache, care a evocat şi o înfrăţire între Bucureşti şi Cernăuţi în viitorul apropiat şi a anunţat că primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, şi-a dat acordul pentru o apropiată întâlnire cu omologul din Cernăuţi. Pe agenda discuţiilor s-au mai aflat transportul public, o posibilă colaborare cu Apă Nova în vederea alimentării cu apă a oraşului şi colaborare cu Sectorul 1, în infrastructură, gospodărie publică şi turism. Primarul Daniel Tudorache a mai anunţat că în viitorul apropiat va fi inaugurată o cursa aeriană Bucureşti-Cernăuţi, proiect discutat şi la Bucureşti, şi în cadrul vizitei la Cernăuţi. Decizia urmează a fi luată de o companie privată interesată de propunere.

Secretarul de stat MRP, Veaceslav Saramet, a transmis preocuparea părţii române pentru aplicarea noii Legi a învăţământului de către autorităţile ucrainene şi a solicitat interlocutorilor sprijin pentru că drepturile conaţionalilor la educaţie să nu fie diminuate. El a subliniat că cetăţenii ucraineni de etnie română sunt loiali statului ucrainean şi sunt bine integraţi în societate, cunoscând limba de stat - ucraineană - la un nivel foarte bun. Secretarul de stat a abordat şi teme de cooperarea bilaterală, precum renovarea Casei Memoriale „Aron Pumnul" din Cernăuţi şi deschiderea primei grădiniţe de limba română în localitate.
Vom sprijini o grădiniţă cu etnici români din Cernăuţi, a mai declarat primarul Daniel Tudorache şi „vom găsi formă legală şi vom găsi sponsori pentru proiect". Cernăuţiul nu are acum nicio grădiniţă cu predare în limba română, ci doar o grupa cu 25 de copii români. Cererea părinţilor pentru înfiinţarea unei grădiniţe române, este foarte mare. Şi primarul Oleksey Kasprukun a confirmat că în Cernăuţi, locurile în grădiniţe sunt o problema şi soluţia este a deschide complexuri educative, cu un proces de instruire de la vârstă de doi ani şi până la clasele mari, adică instituţii care să cuprindă grădiniţă, şcoală primară, gimnazială şi liceală. Asemenea complexuri educative urmează să fie făcute şi în şcolile cu predare în limba ucraineană, şi în cele cu predare în limba română.

Pavliuck Mykhailo, prim-viceguvernatorul Regiunii Cernăuţi s-a referit la legea învăţământului promulgată recent de preşedintele Petro Poroşenko, lege care întăreşte învăţământul în limba ucraineană în şcoli, dar reforma criticată în România şi alte ţări care au comunităţi etnice în Ucraina. „Administraţia regională de stat a Regiunii Cernăuţi a avut o atitudine pozitivă faţă de eventualele nemulţumiri şi discuţii provocate de nouă lege a educaţiei", a declarat prim-viceguvernatorul. „Pentru Administraţia Cernăuţiului este foarte important că reforma în sistemul educativ din Ucraina să se desfăşoare în condiţii normale, care să asigure un nivel adecvat învăţământului, nivel care să se apropie de standardele europene". Potrivit ultimului recensământ (2001), românii sunt al treilea grup etnic în Ucraina, după ucraineni şi ruşi.

Programul delegaţiei a inclus în itinerariu şi Mănăstirea Banceni, lăcaş de închinăciune pentru români în Ţinutul Herta, unde primarul Daniel Tudorache a adus cadouri pentru copiii orfani din „Satul copiilor", unde stareţul Mănăstirii, Mihail Jar, a ridicat şi un aşezământ social pentru câteva sute de copii orfani sau cu boli incurabile din toată Ucraina. În programul sau, secretarul de stat Veaceslav Saramet, s-a întâlnit cu Oleksandr Fisciuk, preşedintele Administraţiei Regionale de Stat din Cernăuţi şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor locale, dar şi cu reprezentanţii comunităţii româneşti, între care acad. Alexandrina Cernov şi acad. Vasile Tărăţeanu.

Epilog: la doar o săptămâna după această vizită la Cernăuţi, miniştrii de Externe ai României şi Ucrainei s-au întâlnit la Bucureşti.
Corespondenţă din Cernăuţi.

footer