Revista Art-emis
Se sparge Securitatea ? PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Duminică, 08 Octombrie 2017 13:25

DSS-SRICei care se lupt? înc? patetic cu comunismul, ?i nu sunt pu?ini, au dep??it de mult nivelul de inadecvare la realitate al lui Don Quijote. Ei nu sunt neap?rat de internat în spitalele de boli mintale, sunt mai degrab? ni?te oportuni?ti la?i, care prefer? un discurs conformist, gata f?cut, „luptând" cu un du?man deja disp?rut, ?i care deci nu-?i mai poate face nici un r?u. Comunismul a murit cu acte în România în 1996, când neocomunistul moscovit Ion Iliescu ?i a lui ceat? de pseudo social-democra?i dar veritabili neobol?evici au pierdut alegerile în favoarea lui Emil Constantinescu ?i a P.N.?.-c.d. Nu acela?i lucru se poate spune despre bra?ul armat al Partidului Comunist, Securitatea, care continu? pân? azi s? controleze, s? conduc?, s? posede practic tot ce mi?c? mai important, economic, politic, militar, religios, cultural etc. Desigur, prin Noua Securitate, reformat?, european?, atlantist?, orientat? spre Occident adic?, ?i chiar anticomunist?, dar, dup? mul?i, ?i antiromâneasc?. ?i totu?i, dup? plecarea lui Traian B?sescu, pre?edintele cu dou? mandate al Securit??ii, lucrurile au început s-o ia razna pentru Sistemul securist, monolitic, dictatorial din România. ?i asta chiar dac? Klaus Iohannis a fost ales mai întâi pre?edinte tot de Securitate, de Vasile Dâncu, de Florian Coldea ?i de Traian B?sescu însu?i, a?a cum s-a tot spus. La sugestiile ?i sub supravegherea sever? a str?in?t??ii, a partenerilor no?tri, genero?i în sfaturi ?i comenzi, dar f?r? doar ?i poate ?i cu acordul b?trânilor, gerontocra?ilor Institu?iei. Cât despre gerontocra?ie, o lectur? a scurtului ?i concentratului studiu „Despre oligarhia din Sparta" al lui Xenofon, prima carte de ideologie gândit? ?i scris? în Europa, poate fi util? pentru a în?elege ?i Securitatea româneasc?.

Nu e foarte clar cum s-a ajuns la catastrofele recente ale Securit??ii numite Sebastian Ghi?? - despre care s-a scris c? ar fi fost un fel de director adjunct acoperit al S.R.I., responsabil cu resursele, cu banii, un fel de Gioni Popescu din tân?ra genera?ie - sau Daniel Dragomir - un ofi?er de rang înalt arestat ?i anchetat, de?i posesor de informa?ii privilegiate ?i de contacte multiple cu servicii de intelligence str?ine. Plecarea intempestiv? ?i prea pu?in l?murit? a lui George Cristian Maior din fruntea S.R.I., aproape eliminarea din Institu?ie a directorului adjunct executiv, generalul Florian Coldea, alte mut?ri, treceri în rezerv?, pension?ri, demiteri ?i demisii mascate descriu un început foarte serios de debandad?, de haos în chiar inima Sistemului securistic. Corul de elogii cântate de mul?imea de acoperi?i din pres? pentru calit??ile de reformator ?i de modernizator de dictatur? ale noului director S.R.I., Eduard Hellvig, e de-a dreptul hilar ?i nu convinge pe nimeni, nici în interiorul ??rii ?i cu atât mai pu?in în exterior.

Dispari?ia generalului-colonel Iulian Vlad, fost ?ef al contraspionajului ?i ultimul ?ef al Departamentului Securit??ii Statului, un om cu un imens prestigiu în interiorul Institu?iei, dar aflat mereu sub focul adversarilor Institu?iei, anun??, poate, o schimbare de epoc?. Mai mult chiar decât plecarea din func?iile conduc?toare la vedere a lui George Cristian Maior ?i a generalului Florian Coldea. George Cristian Maior este fiul tat?lui s?u, iar Florian Coldea este nepotului unchiului s?u ?i produsul profesorilor s?i, ?i amândoi au fost numi?i, dup? toate probabilit??ile, ?i cu acordul seniorilor Securit??ii. Cele mai multe insulte, atacuri imunde, doar viscerale, aduse fostului ?ef imediat dup? dispari?ia sa (i-a apucat brusc curajul !) vin de la „acoperi?ii" ?i nenum?ra?ii agen?i ai Noii Securit??i. Avem de-a face ?i cu o lupt? nem?rturisit? între genera?ii ?i, foarte probabil, cu adev?ratul început al luptei pentru succesiune. Serviciile str?ine pretins prietene, dar ?i cele inamice, prin intermediari b??tina?i, s-au amestecat ?i se amestec? ?i ele copios în comentarea ?i orientarea mo?tenirii fostului ?ef al Securit??ii.

Chiar Eduard Hellvig, actualul director S.R.I. al pre?edintelui Klaus Iohannis, s-a gr?bit, stupefiant, s?-l dezavueze imediat pe predecesorul s?u. Directorul Hellvig a anun?at într-un speech în fa?a studen?ilor de la Universitatea de Vest din Timi?oara redeschiderea dosarelor asasin?rii în pu?c?rie a inginerului Gheorghe Ursu ?i a revoltei muncitorilor de la Bra?ov din 1987, ambele cu b?taie direct? evident? spre foarte recent disp?rutul general Iulian Vlad. Atâta doar c? nu au fost aduse pân? azi probe în leg?tur? cu implicarea generalului Vlad în tragedia lui Gheorghe Ursu, iar numirea sa în fruntea D.S.S. s-a petrecut cu foarte pu?in timp înaintea evenimentelor de la Bra?ov din 1987. Nici m?car generalului Iulian Vlad nu i se pot aduce învinuiri f?r? probe indiscutabile. Memoria institu?ional? a fostului general-colonel Iulian Vlad merit? o anchet? onest? ?i exhaustiv?, iar nu acte de propagand?. M? rog, Eduard Hellvig face, conform presei controlate ?i finan?ate, un fel de reform? a Securit??ii celei Noi...

C? se întâmpl? ceva foarte important o dovede?te ?i faptul c? aproape nimeni dintre prietenii ?i camarazii generalului Vlad, care cunosc bine faptele ?i documentele, nu a îndr?znit înc? s?-l apere, s? r?spund? la atacuri, unele mizerabile ?i mai ales penibile, doar manifest?ri rudimentare de ur?. A?teapt?, poate, s? vad? spre ce se duc lucrurile. Când atac? atât de violent fosta Securitate, „lupt?torii anticomuni?ti", mul?i dintre ei fo?ti ?i/sau actuali colaboratori ai Securit??ii, atac? inevitabil ?i statul pe care aceasta l-a servit, statul român. Iar cei care se preteaz? la asemenea gesturi, unele ie?ite din orice decor ra?ional, în frunte cu Vladimir Tism?neanu, agent sovietic dovedit (de Mihai Pelin ?i de Aurel I. Rogojan, negru pe alb), ?tiu foarte bine ce fac. Cum ar trebui s? ?tie ?i vremelnicul reformator Eduard Hellvig.

Ca editor, interesat s? ofer cona?ionalilor mei cât mai mult? informa?ie ?i materie autentic? de reflec?ie, ?i nu propagand? într-o direc?ie sau în alta, am avut ?ansa s? pot publica atât memoriile foarte controversatului redactor-?ef al „Scânteii" (1947-1960), Sorin Toma, memoriile lui Petru Groza, c?r?ile lui Mihai Pelin, între care ?i documentele supravegherii ?i penetr?rii Europei libere, Opera?iunile „Meli?a" ?i „Eterul", „partea de adev?r" a fo?tilor demnitari comuni?ti Bârl?deanu, Maurer, M?nescu, înregistrat? de Lavinia Betea, cât ?i dou? c?r?i solide, a?ezate pe documente rare, „Fereastra serviciilor secrete ?i Factorul intern", ale istoricului militar Aurel I. Rogojan, general în rezerv?, fostul ?ef de cabinet al generalului Iulian Vlad, precum ?i memoriile despre pu?c?rie ale Ioanei Berindei ?i ale Marioanei Cantacuzino (Oana Orlea), printre alte c?r?i despre anii '50 din România („A?a s-a n?scut omul nou", volumul lui Dorin Liviu Bîtfoi), despre exilul românesc, despre „Biserica persecutat?", despre „Cortina de fier", Budapesta 1956, Stasi, Ialta etc., etc., etc. Pentru mai vechii, dar ?i pentru mai noii mei detractori sau calomniatori, merit? s? mai fac aici câteva preciz?ri. Dup? ce am ajuns la Paris în 1988, trecând pe jos frontiera spre Ungaria, Securitatea a întocmit un „Plan de M?suri" care avea dou? finalit??i posibile : recrutarea sau lichidarea mea fizic?, nu înainte de a m? lichida moral. Am avut norocul c? a venit lovitura de stat numit? „revolu?ie" din decembrie 1989. Pe Iulian Vlad, ca ?i pe al?i ofi?eri de rang înalt ai D.S.S. i-am cunoscut dup? anul 2000, în noua mea calitate de editor. Am fost interesat s?-i cunosc pe ace?ti oameni, de care înainte de 1989 nici nu aveam habar c? exist?, ?i pentru a în?elege ce am tr?it în trista noastr? ?ar? în anii târzii ai comunismului. Iulian Vlad continu? s? fie prea pu?in sau aproape deloc cunoscut. Nu am întâlnit pe nimeni care s? aib? un mai mare cult al secretului decât el ?i o asemenea capacitate de a t?cea ?i de a asculta. Memoriile sale, care vor ap?rea în lunile urm?toare, vor l?muri, probabil, multe ?i nu e exclus s? soldeze o epoc?.

Despre fosta Securitate, dar mai ales despre cea mai nou?, care nu e chiar atât de nou? pe cât se pretinde, mai sunt destule de descifrat. De exemplu, întreb?ri pe care ?i le pun destui : C.N.S.A.S. ?i D.N.A. sunt sau nu dou? unit??i de Securitate acoperite ? Au fost sau nu impuse acestea de partenerii no?tri str?ini care seam?n? din ce în ce mai mult cu ni?te ocupanti ? Sau sunt pure produse ale securismului intern, puse pervers în seama americanilor ?i europenilor ? Atacurile la D.N.A. ?i la Laura Codru?a Kövesi nu sunt tot atacuri ale democra?ilor români la Securitatea totalitar? care e pe cale s?-?i piard? puterea absolut? ?

Grafica - I.M.

footer