Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Duminică, 08 Octombrie 2017 12:06

Militar românProfitorii

Extraordinara performan?? a militarilor români participan?i la competi?ia „Invictus" ini?iat? acum doi ani de prin?ul Henry al Angliei, a dat din nou ocazia televiziunilor s? fac? rating ?i s? stoarc? lacrimi roman?ând în stilul caracteristic patetic ?i crocodilic lupta unor oameni cu limitele suferin?ei umane. De asemenea a dat ?i va da în continuare ocazia unor politicieni s? se afi?eze cu ei, s? vorbeasc? despre ei, precum mititelul din scrisoarea lui Eminescu „nu sl?vindu-te pe tine, lustruindu-se pe el!". Singurul din cei care au fost pe lâng? ace?ti militari ?i pe care nu îl învinuiesc de sentimente f??arnice ?i scopuri ascunse este generalul Ciuc?, dar el oricum nu este politician, chiar dac? e for?at s? le fac? jocul uneori, sau s? le accepte regulile, pentru c? el este militar, a fost în praful Afganistanului combatant ca ?i ei, ?tie prin ce au trecut ?i ce înseamn? pentru ei s? treac? prin ceea ce au trecut. În rest, to?i ceilal?i, de la reporteri, realizatori, politicieni, mini?tri, pre?edin?i doar profit? temporar de gloria lor, mai bifeaz? o activitate la „fapte bune" ?i sper? ca la viitoarele alegeri oamenii s? î?i aduc? aminte de asta. Oricum ei vor pomeni pe undeva aceste „fapte de vitejie" ale lor ?i vor spune c? (?i) datorit? lor, ace?ti oameni au ajuns s? cucereasc? medalii. ?i au dreptate, în nemernicia lor, pentru c? ei i-au trimis în Afganistan, dar nu s? culeag? medalii, ci doar s? le probeze lor ata?amentul fa?? de „valorile" euro-atlantice.

Nimeni nu î?i mai aminte?te acum ?i nu î?i va aminti nici mâine, când toat? spoiala se va usca, faptul c? ace?ti militari sunt colegii celor cu salarii ?i pensii nesim?ite, nimeni, dar nimeni nu pomene?te acum de „nesim?i?ii" c?rora toate televiziunile, f?r? excep?ie, asmu?ite de „ro?cata de la munc?" le voiau nu numai salariile ?i pensiile ci ?i capul, pentru c? atâta ur? ?i înver?unare cât? am v?zut la unii dintre ei, nu am v?zut niciodat? nic?ieri în toat? via?a mea. Acum toat? lumea e în orgasm, vai, ce frumos, armata român? victorioas?, b?ie?ii no?tri de aur, eroii no?tri, suntem mândri c? suntem români. Toate cârti?ele sistemului în?urubate în media fac b??ici în palme aplaudând „r?m??i?ele" armatei române, pe cei care c?lca?i în picioare de sistem, batjocori?i de guverne ?i politicieni care le-au înjum?t??it salariul când ei luptau cu inamicul, praful, bolile, dorul de familie ?i teama c? nu se vor mai întoarce în via?? acas?, lovi?i de soart?, r?ni?i, unii extrem de grav, au g?sit resursele interne ?i cu ajutorul medicilor dar mai ales al familiei, au trecut peste suferin?a fizic?, dar mai ales psihic? ?i au spus: „hai s? o fac ?i pe asta, hai s? mai lupt odat? pentru armat? pentru ?ar?, pentru drapel ?i colegii care au c?zut lâng? mine ?i nu s-au mai putut ridica". Unii dintre ei au pomenit asta în mesajele lor, dar câ?i au în?eles cât? durere, ambi?ie ?i devotament stau în acele vorbe? Câ?i dintre ei, cei care acum se fâlfâie pe lâng? ace?ti militari, ?tiu sau b?nuiesc m?car cât? durere poart? în suflet ace?ti campioni? F?r? a exagera cred c? nici unul din cei care nu a trecut prin ce au trecut ei. Doar ei între ei ?tiu ce înseamn?, chiar dac? fiecare a trecut altfel, pu?in, foarte pu?in diferit.

Ghinion

Acuma sunt numi?i, dar nu f?cu?i eroi, ca s? fii erou trebuie s? mori. Nu de eroi mor?i are nevoie ?ara sau armata, ci de poten?iali eroi vii, dar care s? simt? imboldul s? fac? acte de eroism. Ace?ti oameni pentru mine sunt eroi, dar nu pentru c? au luptat în Afganistan, nu pentru c? au fost r?ni?i, nu pentru c? au reu?it s? treac?(oarecum) peste durerea fizic?, ci pentru c? în ciuda politicii criminale a guvernan?ilor, ba chiar ?i a conducerii din ce în ce mai politice a armatei,fa?? de armata, fa?? de haina militar?, fa?? de militari, în ciuda batjocorii la care militarii, ace?ti „nesim?i?i" de serviciu ai guvernelor ?i partidelor politice, ai Parlamentarilor ?i pre?edin?ilor care accept? ?i promulg? legi înjositoare, nedrepte ?i discriminatoare, anticonstitu?ionale la adresa militarilor, au avut t?ria s? spun? „las?, treac? de la mine, sunt militar, am jurat s? lupt pentru ?ara mea, nu pentru ei" ?i s? î?i rup? din nou din timpul în care ar fi trebuit s? fie cu familia, cu copii, ca s? se poat? bucura m?car acum, a?a, f?r? o mân? un picior, un os, un ochi, de cei dragi.

Ace?ti militari au mai f?cut un efort ?i au ar?tat nu lumii, nu armatelor „prietene", ci colegilor ?i politicienilor, c? ei pot lupta, lupt? ?i vor lupta ?i a?a pentru c? ei sunt militari. Bineîn?eles c? mâine se va g?si o nou?, sau poate chiar aceea?i Olgu?? ?i un alt Boc, sau acela?i, dac? nu vor intra în p?mânt de ru?ine, s? spun? c? ace?ti militari ?i colegii lor au pensii nesim?ite, c? nu au contribuit cu nimic la fondul de pensii ?i chiar c? în timp ce ei se chinuiau s? dea legi tâmpite, militarii se jucau, tr?geau cu arcul ?i canotau pe uscat. Nimic nu m-ar mira la aceast? clas? politic?, care dac? ar concura sau ar fi evaluat?, ar ocupa ultimul loc indiferent împotriva cui, la orice prob? de competen?e, onestitate, virtute,dar ar câ?tiga deta?at la capitolul minciun?, ho?ie, corup?ie ?i averi. De curiozitate întreb ce îi opre?te pe ministrul Ap?r?rii ?i pre?edinte, s? îi fac? generali pe cei pe care îi laud?, dar nu îi respect?? Sunt to?i militari, deci au preg?tire militar?, nu ca On?anu. Au participat la competi?ii sportive au câ?tigat medalii pentru România, au f?cut s? se înal?e steagul României pe cel mai înalt catarg deci au adus glorie sportului românesc, ca Iord?nescu ?i N?stase, deci îndeplinesc condi?iile. Au un singur defect, sunt militari adev?ra?i. Ghinion!

Don't touch it!

Eu a? ruga pe marii moderatori televizioni?ti finan?a?i nici ei nu mai ?tiu de cine, dar gata s? fac? orice, s? laude sau s? spurce pe oricine dac? iese rating, sau la ordin, unii chiar cu pl?cere, dar ?i pe guvernan?i, clas? politic?, pre?edin?i, s? nu se mai dea pe lâng? ace?ti oameni, c? sunt convins c? unii din ei se ab?in cu greu s? nu le întoarc? spatele ?i s? nu vomite la vederea lor, pentru c? sunt aceia?i care îi f?ceau nesim?i?i acum 8 ani când le-au înjum?t??it salariile în timp ce ei luptau în Afganistan ?i care acum îi fac din nou nesim?i?i pe militari ?i desfac leg?turile dintre activi ?i rezervi?ti, pe principiul „Divide et impera!". Sta?i departe stima?i tovar??i, mai r?sfira?i, l?sa?i oamenii s? respire aerul familiar ?i familial, c? oricum onoarea nu e ca râia, nu e molipsitoare, onoarea o ai în sânge, dac? o ai, dac? nu, nu, oricât ai sta pe lâng? oameni de onoare nu ajungi „onorabil", nici onorat. Eu v-a? sf?tui sau ruga s? nu v? face?i nici fotografii lâng? ei, c? v? suport? greu mirosul. Pentru ceea ce vre?i dumneavoastr?, o amintire în album cu militarii, pentru posteritate, s-a inventat fotoshopul ?i de la pixelul albastru încoace are rezultate incredibile, e mai real decât realitatea.

Sun? goarna

Mai am o vorb? ?i pentru militarii care înc? mai au dou? mâini, dou? picioare, toate organele la locul lor, care nu merg înc? în c?rucior: fra?ilor, nu v? mai da?i lovi?i, nu v? mai da?i r?ni?i, dac? b?ie?ii ??tia a?a ciunti?i cum sunt au fost în stare s? lupte cu tot ceea ce am spus mai sus ?i s? cucereasc? medalii sau fie ?i chiar s? participe, pe noi cine ne opre?te? St?m în fotolii, cu cafelu?a pe m?su??, privim la tv ?i înjur?m ba pe unii ba pe al?ii, sau d?m like-uri pe FB ?i apoi adormim gângurind, ferici?i c? ne-am umplut de glorie, lumea a v?zut c? tr?im. ?sta nu e trai, mai mult tr?iesc cei ce nu mai sunt ?i pentru care au luptat colegii r?ma?i în via??, ei sunt pomeni?i mai des decât noi, cei care murim zi de zi îngropându-ne în automul?umire, lene ?i orgolii proste?ti. Nu v? mai l?uda?i c? sunte?i militari, ascunde?i uniformele, gradele, taloanele de pensii, legitima?iile de rezervist, nu suntem nici militari, nici rezervi?ti atâta timp cât ne l?s?m c?lca?i în picioare ?i facem doar hemoroizi. Veni?i pe 6 octombrie în Bucure?ti s? v? vad? politicienii ?i s? realizeze c? nu to?i militarii sunt ca cei care fac spume pe sticl?, c? militarii pot muri, dar nu se predau.

Acum doi ani ne-au înv??at ciobanii ce înseamn? demnitatea. Dac? vom continua s? lâncezim, o s? ne trezim c? primim ajutor social de lâncezei. Domnul pre?edinte Iohannis, îngrijorat de faptul c? parlamentarii ar putea da o lege care nu convine magistra?ilor a emis o ipotez? interesant?: aceea c? nu e corect ca ni?te parlamentari s? fac? legea de func?ionare a magistra?ilor, c? ei, magistra?ii, sunt cei mai îndrept??i?i s? î?i propun? ?i fac? legile specifice. Foarte interesant principiu. Asta înseamn? c? militarii sunt cei care trebuie s? propun? ?i s? decid? în problemele care îi privesc. Eu asta am în?eles din acel discurs al ?efului C.S.A.T. P?i cum s? decidem, dac? noi st?m acas? ?i a?tept?m sau privim din fotoliu cum al?ii î?i bat joc de noi? Reac?ion?m sporadic ?i izolat schel?l?ind ca un maidanez izgonit cu pietre de la tomberon, abia dup? ce r?mânem f?r? una sau alta, pân? ne vom trezi izgoni?i la marginea societ??ii ?i atunci chiar dac? vom mai încerca s? revenim vom fi izgoni?i pentru c? toat? lumea va considera c? acolo ne e locul. Asta vom avea dac? vom continua s? schel?l?im în loc s? lupt?m. Sun? goarna fra?ilor, a?i surzit?

footer