Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Duminică, 24 Septembrie 2017 19:28

România RoGlobalizarea, integrarea european?, „spiritualizarea frontierelor" (cum prea frumos îi spunea Titulescu) în postcomunism, toate acestea au f?cut c? sintagma „românii de pretutindeni" s? capete concrete?e ?i consisten??, iar ace?ti compatrio?i, c? individualit??i, comunit??i sau institu?ii de-ale lor s? devin? realit??i tot mai vizibile ?i mai prezente în via?? na?iei. ?i nu doar c? pl?titori de taxe ?i impozite sau cet??eni cu drept de vot în în România, ori c? p?str?tori de legi ?i datini peste ??ri ?i mari sau doar la o zvârlitur? de bat peste grani?a. ?i totu?i, ?tim în continuare prea pu?in despre ei ?i via?? lor. Unii am putut afl? zilele trecute de Academia Germano-Român? din Baden-Baden, care tocmai a împlinit 15 ani de la întemeiere, iar cu acest prilej s-a întrunit în sesiune ?tiin?ific? jubiliar? la Bucure?ti, gra?ie sufletului ?i motorului acestei institu?ii care este pre?edintele ei, scriitorul ?i eruditul dr. Mihai Neagu Basarab. Secondat de dr. Cantemir Mambet c? organizator al evenimentului, dr. Neagu Basarab a reunit într-un volum („Caietul nr. 14", c?ci atâtea au fost simpozioanele ?tiin?ifice ?i „caietele" lor de pân? acum) comunic?rile prezentate, toate interesante ?i inedite, iar câteva de excep?ie.

Acad. prof. dr. Basarab Nicolescu, profesor la Sorbona, aplic? transdisciplinaritatea (concept lansat de distinsul universitar) la via?? interna?ional? ?i demonstreaz? c? lumea tr?ie?te într-o nou? barbarie, definit? prin Panterorism (adic? indiferent dac? e sau nu religios sau ideologic), Transumanism (omul tot mai dependent de ma?ini, care devin tot mai „umanizate") ?i Anthropocid (vremea când omul ucide natur?). Iar întrucât „barbar" înseamn? „str?in", epoca barbariei este cea în care omul î?i devine propriul str?in („Sfânt trup ?i hran? sie?i, Hagi rupea din el" - Ion Barbu).

Pe cât de întunecat ?i de sumbru e studiul savantului de la Sorbona, pe atât de glorios ?i fascinant apare trecutul tainic din vremea dacilor în comunicarea dr. Leonard Velcescu, cercet?tor de art? la Universitatea din Perpignan despre cele aproximativ o sut? de statui de daci aflate ast?zi în multe muzee ale lumii ?i despre care aproape dou? milenii au fost practice ignorate. „Imaginea demn? a dacilor [...] plasat? în locul cel mai prestigios al lumii române, în inima Romei, în Forul lui Traian, [...] a reu?it s? înving? factorii distrug?tori ai timpului ?i s? ajung? pân? în zilele noastre" - scrie dr. Leonard Velcescu.

Dr. Mihai Neagu Basarab, care este ?i directorul Institutului Roan de la Freiburg, prezint? în comunicarea s? raporturile subtile ?i nuan?ate dintre intelectualii români din exilul postbelic ?i tinerii scriitori din România din timpul regimului comunist, de unde trage înv???tur? „de a respect? mai presus de orice legile morale, care ne ajut? s? r?mânem oameni one?ti, chiar ?i atunci când conjunctur? poltica încurajeaz? lichelismul".

Dintre celelalte comunic?ri ale sesiunii, toate men?ionabile, dar lipsind pentru aceast? spa?iul, ne mai oprim asupra unei sinteze utile (autori: conf. dr. Nicolae Brânzea, Ioan Alexandru Florea) privitoare la starea actual? a românilor de dinafar? grani?elor, care, greu de estimat c? efective, pot fi totu?i grupa?i cumva în diaspora (de dinainte ?i de dup? 1989), comunit??ile române?ti istorice (aromâni, megleno ?i istro-români), cei din ex-Iugosolavia, Ungaria, Ucraina, cei din Republica Moldova, evreii ?i sa?ii originari din România.

Românii risipi?i sau aduna?i dincolo de grani?e simt române?te nu doar prin cântec, joc ?i voie bun?, nu doar la o sârm? ?i o ?uic?, sau prin munc? subplatita ?i uneori umilitoare, ci ?i prin cercetare ?i comunicare ?tiin?ific?. De altfel, cele câteva premii Nobel de care am au avut parte laurea?i n?scu?i în România au fost/sunt to?i tr?itori în afar? grani?elor noastre de azi.

footer