Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Dumitru Constantin   
Duminică, 17 Septembrie 2017 13:43

Academia Romana Cenzurata de IohannisCotroceniul - ca în anii '50

Cunoscutul Apel al academicienilor c?tre poporul roman ?i institu?iile fundamentale ale statului[1], dat publicit??ii în luna februarie a.c., a fost scos de pe site-ul Academiei Române, la cererea expres? a Cotroceniului, gest incredibil ?i incalificabil, care aminte?te de sinistra perioad? comunist?, când pân? ?i cel mai reprezentativ for al ?tiin?ei ?i culturii din ?ar? era considerat o feud? a cuplului dictatorial. Faptul a devenit public vineri, 8 septembrie 2017, cu prilejul Adun?rii Generale a Academiei Române, prilej cu care, de?i subiectul nu figura pe ordinea de zi, unii dintre cei din sal? au cerut explica?ii prezidiului referitoare la scoaterea de pe site a acestui emblematic document, la pu?in? vreme dup? ce a devenit public, acesta fiind semnat la început de 84 de ilustre personalit??i.

În dezbaterile ap?rute ad-hoc s-au remarcat interven?iile lui Daniel D?ianu ?i R?zvan Theodorescu. Primul, cu aplombul unui vechi combatant cu opinii albastre, a criticat documentul, adoptând pozi?ia unui adept al dictaturii str?zii, ?i nu al primatului ra?iunii, lucidit??ii ?i responsabilit??ii fa?? de destinul na?iunii ?i al ??rii, dovedind c? nu are nicio conectare la semnalul de alarm?, judicios argumentat ?i bine punctat ?tiin?ific de colegii s?i. Al doilea, în stilul s?u clasic oportunist, a sc?ldat-o, începând prin a spune c? nu ar fi semnat Apelul la ora lans?rii lui ?i încheind cu precizarea c? azi ar face-o.

Pre?edintele Academiei a scos Apelul de pe site-ul institu?iei în urma cererii exprese a pre?edintelui României

Cum cineva din prezidiu a spus c? „nu a ?tiut nimic despre Apel", afirma?ia a fost amendat? imediat prin precizarea c? documentul „a fost votat de patru din cei ?ase membri ai Prezidiului Academiei". Încol?it, pre?edintele Academiei, acad. Ionel Valentin Vlad, le-a spus colegilor din sal? c? a scos Apelul de pe site-ul institu?iei în urma cererii exprese a pre?edintelui României, formulat? printr-un consilier, am?nunt care, cum era ?i firesc, a provocat consternare în sal?, întrucât ne afl?m la începutul anului 2017, iar a?a ceva nu se mai petrecuse niciodat? în istoria de dup? 1990 a Academiei, ci în vremea comunist?, când, indiferent de institu?ie ?i numele ei, se aplica rolul conduc?tor al partidului, exprimat prin dictatur?!

La sugestia ?i presiunea cui a reac?ionat pre?edintele Klaus Iohannis, intervenind în via?a Academiei Române?

Pornind de la cele de mai sus, se impun dou? observa?ii. Prima - sper?m s? nu asist?m de acum încolo la o atitudine vindicativ? ?i punitiv? a Cotroceniului, cu efecte total nefericite asupra Academiei. A doua porne?te de la carotarea f??i?? a României pe plan extern de c?tre Ungaria, sub pretexte supraevaluate, ?i de la gestul Ucrainei de a sfida minorit??ile ei na?ionale, inclusiv pe cea român?, ceea ce subliniaz? caracterul deosebit de actual al Apelului. Ca urmare, ne întreb?m: la sugestia ?i presiunea cui a reac?ionat pre?edintele Klaus Iohannis, intervenind în via?a Academiei? Cunoa?te el un caz similar în Polonia, Cehia, Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, ca s? vorbim despre Estul Europei, în care eventuale resuscit?ri ale trecutului comunist ar fi fost plauzibile?

Ce l-a deranjat pe pre?edintele Iohannis c? semnatarii Apelului erau „îngrijora?i de evolu?iile interne ?i interna?ionale din ultimele decenii, caracterizate printr-o continu? ?i alarmant? încercare de erodare a identit??ii, suveranit??ii ?i unit??ii na?ionale a României, cu multe ac?iuni plasate sub semnul globalismului nivelator sau al unei exagerate « corectitudini politice », dar ?i cu multe ac?iuni îndreptate direct împotriva statului ?i poporului român (rescrierea tenden?ioas?, lacunar? sau chiar mistificatoare a istoriei, denigrarea simbolurilor na?ionale, subminarea valorilor ?i institu?iilor fundamentale, sabotarea viitorului, dezmo?tenirea genera?iilor care vin dup? noi prin vânzarea p?mântului, a resurselor solului ?i subsolului, prin defri??ri masive, prin înstr?inarea sau falimentarea unit??ilor economice, prin degradarea înv???mântului ?i a sistemului sanitar, prin politizarea excesiv? a tuturor subsistemelor statului ?i societ??ii, ceea ce are ca efect deprofesionalizarea, confuzia valorilor, corup?ia, lipsa de eficien??, apari?ia unor tensiuni sociale)" ?i c? cei 84 de academicieni erau „preocupa?i în mod deosebit de încerc?rile recurente de « regionalizare » a României sau de crearea de enclave autonome pe baze etnice, contrare Constitu?iei României ?i tendin?elor de integrare european?, total neproductive din punct de vedere economic, social, al calit??ii vie?ii în aceste zone"?

Iohannis nu a depus o coroan? de flori la Bucure?ti sau la Oarba de Mure?, a depus o coroan? de flori în Polonia, la monumentul solda?ilor polonezi

Prin ce s-a sim?it lezat, încât a cerut scoaterea Apelului de pe site-ul Academiei, pre?edintele României, cel care, în luna mai 2015, când s-au împlinit 70 de ani de la sfâr?itul celui de Al Doilea R?zboi Mondial, nu a depus o coroan? de flori la Bucure?ti, nici la Oarba de Mure?, unde au murit mii de militari români în luptele cu nazi?tii, ?i nici la Carei, ultimul ora? românesc eliberat de sub cizma hitlerist?? Acela?i Iohannis care, în schimb, s-a dus în Polonia, unde a depus o coroan? de flori la monumentul solda?ilor polonezi deceda?i în luptele cu hoardele hitleriste.

Ajuns la Kiev, Iohannis nu a catadicsit s? aloce o or? m?car spre a se întâlni cu reprezentan?ii minorit??ii române

Prin ce a fost deranjat de îngrijor?rile fire?ti, exprimate în acest excep?ional document de vibra?ie ?i ata?ament fa?? de cauza identit??ii na?ionale, care este Apelul celor 84 de academicieni, Klaus Iohannis, cel care, ajuns la Roma, Madrid sau Berlin, caut? cu mare aten?ie mâinile românilor afla?i pe acele meleaguri spre a le strânge, dar, ajuns în vizit? oficial? la Kiev, nu a catadicsit s? aloce o or? m?car spre a se întâlni cu reprezentan?ii minorit??ii române, atât de oropsit? ?i supus? unei asimil?ri atroce? Explica?ia e simpl?: cei din diaspora sunt ?i prezumtivii lui votan?i, iar românii din Ucraina sunt pentru el o cantitate neglijabil?. În mod cert, ?i acest ultim am?nunt a contat pentru autorit??ile din Ucraina când au interzis înv???mântul în limbile minorit??ilor, inclusiv în român?.

Azi, Cotroceniul este egal cu:
- nesocotirea statutului celui mai reprezentativ for al ?tiin?ei ?i culturii române?ti - Academia Român?;
- ignorarea jertfei sutelor de mii de osta?i români în ultimul r?zboi mondial;
- abandonarea iresponsabil? a comunit??ii românilor din Ucraina.

Grafica - I.M.

---------------------------------------------------------
[1] Revista ART EMIS, Academia Român? - Identitate, suveranitate ?i unitate na?ional?
http://www.art-emis.ro/eveniment/4024-identitate-suveranitate-si-unitate-nationala.html
http://www.cotidianul.ro/citeste-apelul-academicienilor-catre-poporul-roman-si-institutiile-statului-295854/

footer