Revista Art-emis
O călătorie în raiul american (2) PDF Imprimare Email
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Duminică, 20 August 2017 13:10

Delawarw Water G National recreation AreaDelaware Water Gap nu e o staţiune, e un sat, cu magazine săteşti, în care se vând alimente şi creaţii locale. Dar vizitatorii care cunosc locul, vin aici pregătiţi şi îşi prepară mâncarea la un foc din mijlocul unor mese câmpeneşti. Am cumpărat o pizza de la un magazin al cărui proprietar era un bulgar, care, când a auzit că-s român, a început să ciripească în româneşte. Cunoştea câteva cuvinte, ca „bună ziua!", „ce mai faci?", „ce doriţi?", ca pentru plăcerea unor turişti români, căci nu a fost în România, iar de 40 de ani trăieşte aici, împreună cu familia. I-am cunoscut şi băiatul şi nora, cu care am vorbit în timp ce bătrânul pregătea pizza, ajutat de copii. Aici am inventat şi Bear Dance, fiindcă simbolul locului este Ursul. De altfel, semnul distinctiv al locului este un urs în caiac sau care păzeşte intrarea la buticuri. Aici am stat mult, nepermis de mult, fiindcă era minunat, şi n-am mai ajuns la Stroudsborg, oraşul unde se află rezervaţia, căci am vrut să văd cascadele din apropiere, de la Hornbecks Creek, un loc mirific, unde ajungi cu pasul, lăsând la poalele muntelui maşină (un fenomenal Ford Taurus, cu care am simţit că plutesc, că nu merg pe patru roţi!). Drumul este de circa un kilometru, presărat numai cu cascade, pe care se desfăşoară canoiştii.

Mulţi americani vin la Delaware, unde îşi petrec concediul

Hornbecks este una dintre comorile ascunse ale Delaware Water Gap Naţional Recreation Area. Pădurea este seculară, razele soarelui pătrund printre ramuri şi creează parcă un castel magic, iar râul curge năvalnic, generând două mari cascade. Locul este numit de localnici Indian Ladders, adică Scări indiene, fiindcă apă curge în trepte, din stancă în stancă. Traseul urmează o veche şosea care se întinde de-a lungul coastei Hornbecks până la prima cascadă neasemuit de frumoasă, ale cărei căderi sunt sprijinite de stânci simetrice, ce formează un fel de piscină circulară. E un drum abrupt şi periculos să ajungi aici. Dar la cea de-a două cascadă, denumită în mod obişnuit Scările indiene, se ajunge mai lesne, după aproximativ un sfert de kilometru de la punctul Emory Road. De aici se poate ajunge la Golful Hornbecks. Însă e nevoie de timp, iar mulţi americani vin în această zona Delaware şi îşi petrec concediul.

Ai revelaţia că sufletul este adevărata casă, unde trebuie să ajungi

Când am plecat de la Hornbecks era 8, 30 pm şi luna avea să ne urmărească tot drumul de întoarcere, plasându-se în dreapta şi stânga lui, în funcţie de şerpuirile montane. Evident, la întoarcere şoseaua a fost foarte aglomerată, dar, că să evităm, am luat-o prin Newark şi New Jersey, care sunt oraşe în prelungirea New York-ului. Viaţă de noapte în aceste oraşe este foarte intensă, mai ales în locurile de parcare. De regulă, americanii preferă să călătorească noaptea, mai ales vara, pentru a evita căldură. Într-o călătorie în împrejurimile New York-ului, parcă nu mai există drum de întoarcere, drumul pare fără capăt. Oboseala te plasează într-o stare de transă. Şi atunci ai revelaţia că sufletul este adevărată casă, unde trebuie să ajungi. Acesta este raiul adevărat, care te face să spui: „Ţine-l bine, să nu-l pierzi!"

Când arta şi natura se întâlnesc cu civilizaţia

Desigur, aceste diferite feluri de rai se întrepătrund. Aşa cum în pădure a pătruns computerul, tot astfel în civilizaţie a pătruns arta sau chiar pădurea, după cum se vede pe multe clădiri newyorkeze, pline de copaci şi verdeaţă. Sau cum vedem în locuri landmark, unde se pun la cale marile afaceri, precum este faimoasa Grand Hyatt, de pe 42 Street, care are în giganticul hol de primire o cascadă pe care sunt instalate sculpturile lui Jaume Plensa, una din piese, numită Dream, fiind plasată o vreme în Madison Square Park, 33 St., între 7 şi 8 Ave, şi pe care eu am considerat-o de sorginte brâncuşiană, aşa cum a recunoscut şi sculptorul spaniol cu care am vorbit la Lelong Gallery, la una din expoziţiile sale. Are o spiritualizare apropiată de simbol. Plasată în natură, o astfel de lucrare este un miracol. Aşa este şi aici, în holul lui Grand Hyatt, unde arhitecţii au imaginat o cascadă artificială şi un Vis geamăn. În jurul lor, se desfăşoară restaurantul, supraetajat, cu mese izolate, pentru întâlnirile de afaceri. Este aici un răi american indiscutabil. Când arta şi natura se întâlnesc cu civilizaţia, această sinteză exprimă un ideal uman. Toţi ne dorim să ajungem într-o zi acolo, măcar o dată în viaţă, şi să punem ceva la cale. Eu am ajuns. Şi ce am pus la cale, poate o să povestesc cândva, când va fi momentul. Fiindcă merită cunoscut, mai ales dacă voi avea succes.

Corespondenţă de la New York
Nota redacţiei: subtitlurile au fost extrase din text.

Aranjament grafic - I.M.

footer