Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Viorica Moisuc   
Miercuri, 16 August 2017 20:03

Film Ciprian-PorumbescuPrezentarea unor filme române?ti care ?i-au p?strat actualitatea ?i dup? 45 de ani de la premier?, filme de o valoare incontestabil? din toate punctele de vedere, este o ini?iativ? l?udabil? a Televiziunii na?ionale, mai ales privit? în perspectiva Centenarului Marii Uniri ?i R?zboiului Românilor pentru Întregire Na?ional?. Numai c?, vechi metehne ?i „frici" de nimic justificate au determinat h?cuirea filmului, ceea ce, în fapt, înseamn? modificarea grosolan? a biografiei marelui patriot ?i lupt?tor pentru cauza românismului din partea de nord a vechii Moldove (Bucovina), cotropit? de Habsburgi în 1775 -, Ciprian Porumbescu.

Filmul, realizat în 1972 de apreciatul cineast Gheorghe Vitanidis cu o echip? de actori ale c?ror nume vor fi omagiate de multe genera?ii (Toma Caragiu, Ion Besoiu, Gheorghe Cozorici, Emanoil Petru?, Sebastian Papaiani, Constantin Rau?ki, Alexandru Repan, Clody Berthola, Ioana Bulc?, Tamara Cre?ulescu ?i mul?i al?ii) , a urm?rit cu acurate?e via?a lui Ciprian Porumbescu, neeludând aspecte dure ale luptei politice a românilor din aceast? parte de ?ar? pentru libertate ?i emancipare na?ional?, rezisten?? ?i lupt? care i-au adus în conflict deschis ?i permanent cu autorit??ile imperiale habsburgice. Tocmai aceste lucruri nu sunt deloc agreate de noii culturnici ?i politruci care diriguiesc soarta culturii, a înv???mântului (ca ?i a celorlalte domenii ale vie?ii publice) în România de azi. A?a cum, din manualele zise de „Istorie" utilizate în înv???mântul românesc de toate gradele, sunt eludate episoadele luptei românilor din teritoriile cotropite pentru drepturi ?i libertate - r?scoale ??r?ne?ti, revolu?ii, confrunt?ri militare, politice, diplomatice - precum ?i represiunile ce au urmat - masacre, arest?ri, condamn?ri la ani grei de temni??, deport?ri, distrugeri de l?ca?uri de cult ortodoxe, legiuri discriminatorii pentru români -, tot a?a s-a „operat " ?i biografia lui Ciprian Porumbescu, epurându-se din film o parte lucrat? cu mult? migal? ?i rigurozitate documentar?, emo?ionant? , cizelat? cu fine?e: este vorba de reconstituirea magistral? a episodului arest?rii lui Ciprian Porumbescu, pre?edinte al Societ??ii „Arboroasa" (înfiin?at? în 1874 la Cern?u?i de studen?ii români), sub acuza?ia de „înalt? tr?dare" , procesul , întemni?area în închisoarea de la Cern?u?i. Urm?rile deten?iei au fost catastrofale pentru s?n?tatea, pentru întreaga existen?? a tân?rului revolu?ionar din Stupca, trecut la cele ve?nice la vârsta de treizeci de ani.

De ce s-a decis ?i din ordinul cui s-a decis h?cuirea filmului lui Vitanidis f?cut în 1972 ? De ce tocmai acest episod , cu mare greutate istoric?-documentar?, a fost dat la o parte? Cum se explic? aceast? op?iune a noilor politruci? Sensibilit??ile cui trebuie s? fie „ocrotite" ? Interesele cui trebuie s? fie servite? Numai cine nu vrea, nu ?tie, sau se face c? nu ?tie ce fel de politic? practica Imperiul bicefal fa?? de na?ionalit??ile cotropite care, în fapt, alc?tuiau majoritatea zdrobitoare a popula?iei imperiului! Cine poate nega, ?i cu ce argumente, opresiunea politic?, social?, cultural?, religioas?, legislativ? greu de imaginat, practicat? de autorit??ile austro-ungare împotriva românilor, polonilor, cehilor, slovacilor, sârbilor? Cine mai poate sus?ine c? sub ocupa?ia habsburgic? na?iunile ar fi tr?it într-o „perfect? armonie" ? Inevitabil?, destr?marea Imperiului s-a produs, ireversibil, în 1917-1918, iar Congresul de Pace de la Paris a legitimat-o

Ciprian Porumbescu a dat jertfa suprem? - via?a lui - în lupta pentru ap?rarea dreptului românilor la o via?? liber? ! ?i acum, dup? trecerea a 140 de ani de la moartea, în plin? tinere?e creatoare, a acestui erou al neamului nostru, ni?te NIMENI decid c? nu trebuie s? se ?tie nimic despre ororile s?vâr?ite de Imperiali împotriva românilor ?inu?i în ap?sare ! Este o ru?ine f?r? de margini !

Oamenii ace?tia care î?i arog? „dreptul" s? intre cu bocancii în istoria rezisten?ei române?ti, s? „aranjeze" fapte ?i evenimente dup? interese str?ine neamului nostru , s? „reevalueze" biografii ale unor personalit??i care au contribuit esen?ial la înf?ptuirea României Mari, oamenii ace?tia ar trebui du?i s? vad? mormintele eroilor români din Cimitirul Central din Cern?u?i - ora? unde a z?cut în închisoarea de drept comun Ciprian Porumbescu isp??ind pedeapsa de „înalt? tr?dare"! Acolo, în acest cimitir exist? monumentul „Arboroasei" acoperit de buruieni ?i îngropat în gunoaie, acolo se afl? mormintele marilor lupt?tori pentru Unirea Bucovinei cu România, morminte ale c?ror lespezi sunt ciopâr?ite cu dalta ?i ciocanul, ale c?ror inscrip?ii sunt martelate ?i înlocuite cu nume str?ine, morminte profanate din care au fost scoase ?i aruncate sfintele r?m??i?e p?mânte?ti ale martirilor români ?i s-au pus persoane str?ine, deecedate de pu?in? vreme! Acolo, unde în capela ortodox? româneasc? sluje?te un preot român r?spopit ! Acolo, unde nu nexist? nici o lumânare, nici o candel?, nici o floare, nici o pomenire, nici o rug?ciune ! Doar b?l?rii , gunoaie care acoper? sfintele cripte ! ?i noi ascundem - de ce oare ? - eroismul acestor lupt?tori ?tiu?i ?i ne?tiu?i !

De câte ori m-am dus la Cern?u?i, la cimitir, cu lumân?ri, cu bra?e de flori ?i le-am pus la c?p?tâiul mor?ilor no?tri, atât cât am mai putut g?si, am creat sup?r?ri. Pân? într-o zi când mi s-a transmis, pe c?i ocolite ?i mai pu?in ocolite c? vizitele mele acolo sunt „prea dese" ?i „neoportune" pentru rela?iile dintre România ?i Ucraina !?! ?i asta se întâmpla când Tratatul de baz? dintre aceste ??ri se aplica în toat? splendoarea spre „gloria" f?uritorilor lui (Adrian Severin, Emil Constantinescu) ?i spre nenorocirea minorit??ii române din Ucraina !

Unele filme (chiar ?i biografice) de trei parale g?urite ?i denumite la TVR „filme de art?" sunt precedate de prezent?ri elogioase, de analize ale con?inutului lor, de laude nem?surate ! Acest film biografic românesc ce reprezint? o pagin? de istorie a neamului nostru, film de o valoare istoric?, cultural?, cinematografic? de excep?ie, nu numai c? nu s-a bucurat de nici o prezentare, de o „aducere aminte" a acelor vremuri eroice prea pu?in sau deloc cunoscute tineretului nostru care-?i face cultura de pe Internet sau prin cluburile de noapte gen „Colectiv", prin pie?e publice în miez de noapte la lumina lanternelor, acest film românesc vechi de aproape o jum?tate de secol f?cut sub cenzura comunist?, este „t?iat", „pe ici, pe colo, în p?r?ile esen?iale", de noua cenzur? cucerit? în Pia?a Universit??ii în decembrie 1989 !

Mutilat astfel, filmul biografic „Ciprian Porumbescu" a r?mas o povestioar? romantic? ?i melodramatic?, cu un tân?r frumos, eminescian, vis?tor, cam teribilist, îndr?gostit de o fat? blond? cam naiv? ?i cu un tat? în?epenit în mentalit??i retrograde, cu peisaje bucolice, baluri elegante, petreceri studen?e?ti g?l?gioase! Doar muzica lui Ciprian Purumbescu ce înso?e?te toat? desf??urarea ac?iunii mai poate aminti acelora care mai ?tiu câte ceva despre acest personaj fabulos din Bucovina cotropit? de Habsburgi, istoria dramatic? a acelor vremuri. Filonul românismului, al dragostei pentru p?mântul str?mo?esc, al sacrificiul?ui suprem pentru un ideal sunt înv?luite în cea??, greu de definit ?i de în?eles ! P?cat !

Dac? o asemenea mentalitate va domina ?i înf??i?area, de c?tre televiziuni, a Centenarului Marii Uniri, ne vom acoperi de toat? ru?inea lumii ! Eroii îngropa?i la M?r??e?ti, în cimitirele pres?rate pe tot întinsul p?mântului românesc vor plânge cu lacrimi de sânge neputin?a noastr?, zbaterea f?r? de sfâr?it a acelora dintre noi care vorbesc în pustiu, vor plânge soarta unui glorios popor adus de ei pe culmile împlinirii istorice ?i c?zut în patima autodistrugerii, vor l?crima pentru micimea noastr?, pentru abandonarea marilor idealuri ale românismului, pentru tr?darea intereselor na?ionale, pentru slug?rnicia fa?? de noii st?pâni care se cred a?eza?i pentru totdeauna pe grumazul poporului român.

A?a c?, „D?, Doamne, bine !", Centenarul cu fasole ?i ciolan, primari cu coroane pe la monumente - c? „d? bine" la pres? ?i televiziune, „Perini?a" ?i „Noi suntem Români !" ceva artficii ?i „Nou? s? ne fie bine !", restul - „Ce-o vrea Dumnezeu."...

Se vorbe?te prin pia??, pe la col?uri, de... r?zbunarea Împu?catului... Ce-o mai fi ?i asta ?

footer