Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 06 August 2017 19:14

General Jienescu - INSHR EW„Bucur?-te, ?ar? scump?, īmbr?cat? de parad?,/ C?, din alte ??ri str?ine, vin prieteni s? te vad?!/ ?terge-?i lacrima din gene!... Ce oftezi īntr'una frānt?,/ Cānd atātea muzici cānt??...// Cānta?i muzici, cāt mai tare, toate cāte sunte?i voi,/ Ca s? nu se-aud? plānsul v?duvelor de r?zboi!/ La r?spāntiile toate, muzici, azi cānta?i, cānta?i,/ C? prea gem, slei?i de foame, marii no?tri « mutila?i »"?...//[...]". (Vasile Militaru „Bucur?-te ?ar?").

Gheorghe Jienescu a fost general al Armatei Romāne. Pentru meritele sale din timpul legendarelor b?t?lii de la M?r??ti ?i M?r??e?ti a fost decorat de Regele Ferdinand cu ordinul „Coroana Romāniei" ?i „Steaua Romāniei cu spade". Pentru calit??ile sale a fost promovat la conducerea For?elor Aeriene Romāne. A fost subsecretar de stat la Ministerul Ap?r?rii Na?ionale pentru Aer ?i Marin? īn timpul Guvern?rii Legionare, apoi ministru īn guvernul mare?alului Ion Antonescu (1941-1944). Evenimentele de la 23 august 1944 au curmat cariera generalului aviator Gheorghe Jienescu, la 24 august 1944 fiind destituit din func?ia de ministru al Aerului. Īn perioada septembrie 1944-februarie 1946, Gheorghe Jienescu a fost arestat la domiciliu, fiind p?zit de para?uti?ti. Din februarie 1946 pān? īn februarie 1948 a fost arestat ?i depus la inchisoarea Comandamentului Militar al Capitalei. A fost „judecat" ?i condamnat de Regimul instalat de Armata Ro?ie cu sprijinul nemijlocit al tr?d?torului de ?ar? - Regele Mihai in lotul celor 18 demnitari din lotul guvernului Antonescu ?i, prin sentin?a nr. 27 din 6 februarie 1948 a Cur?ii Superioare de Justi?ie din Bucure?ti a fost condamnat definitiv la 20 de ani de temnita cu degradare civic? ?i confiscarea averii, fiind acuzat conform Legii 312/1944 de „crima de dezastrul ??rii"?i īntemni?at la Aiud, Rāmnicu S?rat ?i Gherla. A fost gra?iat ?i pus īn libertate īn aprilie 1964 īn baza Decretului Consiliului de Stat nr. 176/1964. Din cei 17 ani de temni?? grea, 7 au fost executa?i īn izolare complet?. La acea dat? Gheorghe Jienescu avea 70 de ani. Conform prevederilor Decretului Prezidiului Marii Adun?ri Na?ionale nr. 2293/1959, nu a avut dreptul la pensie. A murit la 3 aprilie 1971, la 77 de ani, īn urma unui stop cardiac[1]. (Redac?ia).

Exact īn aceste zile, īn care se comemoreaz? un secol de la b?t?liile de la M?r??ti ?i M?r??e?ti, unul dintre tinerii care ?i-au riscat via?a pe cīmpul de lupt?, Gheorghe Jienescu, viitorul general de avia?ie al armatei romāne, a devenit ?inta lui Alexandru Florian de la Institutul „Elie Wiesel", care cere Ministerului de Interne ca numele eroului s? fie ?ters de pe frontispiciul ?colii ?i de pe strada din comuna Rast, jud. Dolj (unde acesta s-a n?scut la 16 septembrie 1894) pentru c? a fost condamnat de „justi?ia" comunist? al?turi de Mircea Vulc?nescu īn procesul guvernului Antonescu! Cīnd Romānia a intrat īn Primul R?zboi Mondial, Gheorghe Jienescu era īnv???tor īn satul s?u natal, Rast. A fost mobilizat la Regimentul 31 infanterie Calafat, īn compania condus? de plutonierul Nicolae Ciupitu, ?i a fost trimis s? lupte īn Ardeal ca sublocotenent. Īn vara lui 1917 īl g?sim īn zona b?t?liilor de M?r??ti ?i M?r??e?ti, iar pentru meritele sale a fost decorat cu decorat cu „Coroana ?i Steaua Romāniei cu spade".

Dup? terminarea r?zboiului ?i īncheierea armisti?iului, un lot de tineri romāni este trimis īn Fran?a pentru a urma timp de doi ani o ?coal? de pilotaj. La īntoarcerea īn ?ar?, via?a lui Gheorghe Jienescu se schimb? total. Este numit instructor la ?coala de la Tecuci, unde ajunge apoi ?ef de pilotaj. Sub comanda lui, armata a dobīndit un mare num?r de pilo?i, iar Gheorghe Jienescu ajunge s? coordoneze ceea ce va deveni ulterior „flotila de avioane de vān?toare", ob?inīnd gradul de colonel. Pentru meritele sale, este numit ?eful avia?iei romāne?ti ?i avansat apoi la gradul de general. Īntre 1940-1941 este numit subsecretar de stat la Ministerul Ap?r?rii Na?ionale pentru Aer, iar īntre 1941-1944 secretar de stat īn guvernul condus de mare?alul Ion Antonescu.

Odat? cu venirea comuni?tilor la putere, via?a generalului de avia?ie Gheorghe Jienescu se schimb? din nou, fiind arestat īn grupul de 17 mini?tri ai guvernului Antonescu ?i condamnat īn ?edin?a din 6 februarie 1948 la 20 de ani de īnchisoare cu degradare civic? ?i confiscarea averii. Era īn box? al?turi de Mircea Vulc?nescu, cu care a ?i īmp?r?it o celul? īn īnchisoarea Sighet. Ast?zi, īn comuna Rast, localitatea sa natal?, exist? o strad? care poart? numele „Generalul Gheorghe Jienescu", ca ?i ?coala general? din Rast. Mīndria locuitorilor din Rast de a-l fi dat pe unul dintre pionierii avia?iei romāne?ti i-a determinat s?-i pun? numele pe frontispiciul ?colii unde a fost īnv???tor ?i s? dea numele unei str?zi din centrul localit??ii. Cu toate acestea, numele generalului Gheorghe Jienescu figureaz? pe „lista neagr?", īntocmit? de Institutul „Elie Wiesel" ?i īnaintat? Guvernului, pe baza c?reia Carmen Dan, ministrul de Interne, a cerut prefecturilor s? analizeze oportunitatea schimb?rii denumirilor unor str?zi sau ?coli, precum ?i demolarea unor busturi:

Dup? cum se ?tie, unele consilii locale slugarnice au ?i trecut la treab? ?i, f?r? nici o analiz? de specialitate, au hot?rīt schimbarea unor denumiri. Altele, īns?, unde primarii au fost mai īn?elep?i, au retras propunerea de pe ordinea de zi dup? campania din „Cotidianul", urmat? de reac?ia societ??ii civile, care adunase mii de semn?turi īmpotriva lsitei transmise de Carmen Dan. Īntre to?i ace?tia, merit? subliniat? atitudinea primarului Clujului, Emil Boc, care a spus īn plin? ?edin??: „Am retras de pe ordinea de zi punctul 31 care īl vizeaz? pe Radu Gyr ?i denumirea str?zii aferente. De ce? Acest punct este pe ordinea de zi ast?zi ca urmare a solicit?rii M.A.I. ?i Prefecturii Cluj īn conformitate cu solicit?rile pe care ei le-au avut īn vedere. Pān? īn acest moment, pe masa mea au fost adunate peste 6.000 de solicit?ri de analiz? ?i respingere a acestui punct. Nu pot fi nep?s?tor ?i s? m? prefac c? nu exist? o preocupare real? a societ??ii civile cu privire la acest punct. Conform prevederilor legale, voi proceda la retragerea de pe ordinea de zi, voi adresa solicit?ri oficiale ?i altor institu?ii ale statului pentru a cunoa?te un punct de vedere. Īn urma acestor puncte de vedere pe care le voi primi, voi decide dac? voi mai reveni īn Consiliu Local sau voi renun?a la a propune Consiliului Local pe viitor schimbarea denumirii str?zii. Pe baza preciz?rilor societ??ii civile trebuie o aten?ie suplimentar? pe acest punct, cu echilibru, cu dezbatere, cu analiz?, calm, f?r? patim?"! Comuna Rast este cunoscut? prin dou? lucruri: pentru inunda?iile acelea īnfior?toare care au acoperit-o īn īntregime ?i pentru c? este localitatea natal? a generalului Gheorghe Jienescu.

Cu ajutorul prietenului nostru Victor Roncea, am reu?it s? intr?m īn posesia unor documente C.N.S.A.S., unul fiind de-a dreptul excep?ional. Este vorba despre o „Adeverin??-caracterizare" īntocmit? de vestitul Alexandru Vi?inescu, comandantul Penitenciarului Rm S?rat. Iat?, pīn? ?i Alexandru Vi?inescu, condamnat acum pentru crimele comise īn īnchisorile comuniste, scria īn acest document despre generalul Gheorghe Jienescu: „Fapta pentru care execut? pedeapsa īn prezent nu se poate descrie pe larg, deoarece nu reiese din dosar"! Īn schimb, AlexandruCaracterizare Visinescu-Jienescu  asociere Vulcanescu Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel", fiul odiosului ideolog comunist, cominternistul Radu Florian, īl pune pe aceast? list? neagr?, acceptat? f?r? discern?mīnt de ministrul de Interne Carmen Dan ?i trimis? prefecturilor din ?ar?! Vede?i ?i „Tabelul" aresta?ilor din Dosarul 39/87, vol. XXII-XXIII, unde, la pozi?iile 11 ?i 12 īi īntīlnim pe Mircea Vulc?nescu ?i Gheorghe Jienescu (foto).

Despre procesul īn care a fost judecat generalul Gheorghe Jienescu afl?m am?nunte īn cartea autorilor Alesandru Du?u ?i Florica Dobre - „Drama generalilor romāni", 1944-1964, Editura Enciclopedic?, Bucure?ti, 1997, unde afl?m c? ini?ial Gheorghe Jienescu a fost scos de sub urm?rirea penal? ?i cercet?rile au fost clasate: „La 29 ianuarie 1945, Jurnalul nr. 189 al Consiliului de Mini?tri a inclus pe lista persoanelor ,,b?nuite de dezastrul ??rii ?i deferirea lor acuzatorilor publici spre cercetare ?i instruc?ie (la nr. 55) pe generalul aviator Gheorghe Jienescu, fostul subsecretar de stat al Aerului (1941-1944), una din personalit??ile avia?iei militare romāne. Al?turi de el figurau fo?tii mini?tri ai guvern?rii Ion Antonescu ?i alte personalit??i de prestigiu ale vie?ii politice, ?tiin?ifice ?i culturale romāne. Aflat de la 23 august 1944 sub paz? militar? la domiciliul din Strada Muzelor nr. 13, generalul Gheorghe Jienescu a fost transferat (12 februarie 1946) īn arestul īnchisorii Malmaison din Calea Plevnei, dup? care, la 9 martie acela?i an, a fost mutat īn īnchisoarea Comandamentului Militar al Capitalei. Peste cāteva luni (28 august 1946), Parchetul Militar al Cur?ii de Apel Bucure?ti, Cabinetul 11 instruc?ie, a emis Ordonan?a nr. 17 care preciza c? generalul nu este cazul s? fie pus sub urm?rire pentru vreo infrac?iune prev?zut? ?i sanc?ionat? de Legea nr. 312/1945. Ca urmare s-a dispus clasarea cercet?rilor".

Cu toate acestea, peste numai cīteva luni, mai exact īn 9 octombrie 1945, prin Decizia 160 a Cur?ii de Apel Bucure?ti, sec?ia 9, Gheorghe Jienescu avea s? fie condamnat la 20 de ani de temni?? grea, dintre care 5 de deten?ie riguroas?, al?turi de generalii Grigore Georgescu, Ioan Sichitiu, Constantin ?t. Constantin, Victor Iliescu, Nicolae ?ova ?i Ioan Arbore ?i ei fo?ti demnitari īn timpul guvern?rii lui Ion Antonescu. Cit?m īn continuare din cartea „Drama generalilor romāni": „Pedeapsa generalului aviator Gheorghe Jienescu avea s? fie confirmat? ?i prin Decizia criminal? nr. 27 din 6 februarie 1948 a Cur?ii de Apel Bucure?ti, Sec?ia 9, care l-a acuzat c? « a militat pentru hitlerism, dānd putin?a trupelor germane s? se aprovizioneze din Romānia cu benzina necesar? des?vār?irii scopurilor lor politico-militare », c? activitatea ce a desf??urat era īn leg?tur? cu « preg?tirea, declararea ?i continuarea r?zboiului ?i cuprinde: permiterea trupelor germane operative s? intre pe teritoriul ??rii ?i preg?tirea atacului contra U.R.S.S. », c? a contribuit « cu fapte proprii la aservirea vie?ii economice a ??rii ». Recursul f?cut īmpotriva acestei decizii a fost s? fie respins de Curtea Suprem?, Sec?ia Penal?, prin Decizia nr. 1 510 din 7 august 1948. Cei care au dat sentin?a au ignorat total faptul c? generalul Gheorghe Jienescu avusese īn timpul r?zboiului cu totul alte atribu?ii, c? nu participase la niciun genocid ?i nu s?vār?ise nicio crim? de r?zboi".

Autorii acestui volum excep?ional scriu ?i despre deten?ia generalului Gheorghe Jienescu, petrecut? prin penitenciarele Aiud, V?c?re?ti, Aiud, Rāmnicu-S?rat ?i Gherla, unde a stat timp de 18 ani ?i dou? luni, fiind eliberat abia īn 18 aprilie 1964, de la Gherla, īn baza Decretului Consiliului de Stat nr. 176: „La 29 iunie 1948, īnmatriculat la nr. 487, cerea medicului penitenciarului Aiud s? intervin? pentru a i se da « cutia de lapte condensat ce mi-a fost re?inut? din pachetul de alimente sosite la 28 iunie ». Preciza c? laptele īi era « absolut necesar, impus de starea īn care m? aflu: tensiunea maxim?, peste 22, umflarea picioarelor ». Pu?in mai tārziu, la 6 august 1948, tot la Aiud, « total sl?bit ?i anemiat », suferind de ame?eli ?i cu st?ri de vom?, dup? ce fusese bolnav de tifos exantematic, ruga directorul penitenciarului s?-i aprobe eliberarea unui « carnet de regim » ?i procurarea, « zilnic, prin Serviciul sanitar » a unui litru de lapte pentru care so?ia sa depusese deja suma necesar? la administra?ia penitenciarului. La 13 noiembrie 1956, considera c? īn func?ia de subsecretar de stat al Aerului se aflase īn « serviciu comandat, fiind ofi?er activ », ?i cerea, nu īndreptarea »«unei judec??i care m? pedepse?te atāt de grav", ci s? i se recunoasc? « cel pu?in, timpul de arest preventiv », f?r? mandat de arestare, īn care se aflase de la 24 august 1944 pān? īn mai 1946.

Bolnav a fost ?i īn īnchisoarea Rāmnicu-S?rat, unde a fost īnmatriculat la nr. 12 ?i plasat īn celula nr. 36. Din referatul īntocmit de medicul īnchisorii, la 14 august 1958 rezult? c? fusese adus de la Aiud īntr-o «stare preparalitic?, din cauza unui spasm prelungit pe fond de hipertensiune arterial? crescut? la maxim (25/15) ». De?i i se recomandase « regim ?i pat permanent », de?i pe Referatul medicului se pusese rezolu?ia «Se aprob? », īn realitate nu i s-a permis s? i se īngrijeasc? s?n?tatea. Mai mult, la 27 august 1958, a fost pedepsit cu trei zile izolare pentru c? « dormea īn pat ». La 4 noiembrie 1958 a mai fost pedepsit cu alte trei zile izolare pentru c? a discutat īn camer? cu voce tare. Cā?iva ani mai tārziu, īn aceea?i īnchisoare, la celula 23, a fost prins īn timp ce cioc?nea īn peretele dinspre celula 24, fiind pedepsit cu cinci zile izolare. La 13 aprilie 1963, cānd a fost transferat la Gherla, adeverin?a de caracterizare men?iona c? «a fost pedepsit cu un total de 11 zile izolare pentru nerespectarea regimului de camer? ?i īncerc?ri de a lua leg?tura prin cioc?nituri »".

So?ia generalului, Vasilica Maria Jienescu, ?i fiica sa, Ileana Maria Ana-Carp, l-au a?teptat pīn? la eliberare, iar via?a lor nu a fost cu nimic mai bun? nici dup? ce s-au reīntīlnit. A īncercat s? ob?in? pensia ce i se cuvenea, īns? cererea i-a fost respins? īn mod repetat. Iat? ce scria generalul Gheorghe Jienescu autorit??ilor comuniste īn 1964: „Dup? executarea pedepsei, la vārsta de 70 de ani, supravie?uiesc grav bolnav, cum dovedesc cu certificatul medical nr. 1 282/17 iulie 1964: semiparez? dreapt?, ateroscleroz? cu tulbur?ri de origine cerebral?, tulbur?ri nevrotice, stare care nu-mi mai permite s? execut o munc? normal? ?i nici cel mai mic efort fizic pe care cu drag l-a? executa dac? a? putea. Cu certificatul nr. 39 901 din 19 august 1964 al Sfatului Popular, Raion 30 Decembrie, Sec?ia Financiar?, dovedesc c? nu am avut ?i nu am nici o avere de nici un fel. So?ia mea, evacuat? din casa dotal?, dup? o munc? de 11 ani, b?trān? ?i bolnav?, are o pensie de 263 de ani lunar, care nu-i ajunge nici pentru īntre?inerea ei. V? rog cu toat? condescenden?a a se reexamina cu toat? obiectivitatea cazul meu ?i a mi se acorda posibilitatea material? cu care s?-mi pot duce zilele pān? voi īnchide ochii"!

Abia la 1 ianuarie 1967, autorit??ile comuniste accept? s?-i dea pensia cuvenit?, īn cuantum de 2.249 lei lunar. Autorii c?r?ii „Drama generalilor romāni" constatau cu triste?e drama acestui mare general romān: „Ast?zi, īn afar? de iubitorii de istorie, ī?i mai amintesc de el elevii ?colii gimnaziale din Rast, care īi poart? numele". ?i, iat?, vine acest Alexandru Florian de la Institutul „Elie Wiesel" ?i calc? din nou īn picioare memoria generalului Gheorghe Jienescu, cerīnd ca numele ?colii din Rast s? fie schimbat, ca ?i numele str?zii din comuna natal?, invocīnd condamnarea nedreapt? decis? de instan?ele comuniste, de?i nu exist? nici m?car un rīnd īn dosarul s?u care s?-l fac? un criminal de r?zboi!

Trecerea generalului Gheorghe Jienescu pe „lista neagr?" a lui Alexandru Florian ?i a Institutului „Elie Wiesel", aflat - culmea! - īn subordinea Guvernului Romāniei, pune din nou problema abrog?rii Legii 217/2015, prin care marii intelectuali romāni sīnt din nou condamna?i, de data aceasta de c?tre fiii nomenclaturi?tilor comuni?ti! Este de mirare c? nici m?car unul dintre actualii parlamentari romāni nu se gīndesc s? īnainteze un proiect de lege pentru abrogarea acestei legi nedreapte ?i criminale, ini?iat? de Crin Antonescu īn vremea cīnd īnc? mai visa s? fie Pre?edintele Romāniei ?i miza pe sprijin extern cu acest pre? mizerabil care-l va urm?ri toat? via?a.

Grafica - I.M.

---------------------------------
[1] http://www.worldwar2.ro/generali/?language=ro&article=767 ?i https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Jienescu

footer