Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Miercuri, 26 Iulie 2017 19:03

A 7713 ewDup? cum relata „Dayton Daily News" în data de 25 martie 2010, Elie Wiesel a vorbit cu studen?ii de la Universitatea din Dayton, Ohio. Iat? un citat din articolul ap?rut atunci în publica?ia men?ionat?: „Un student se întreba dac? Wiesel înc? mai are num?rul de lag?r de concentrare, ca o reamintire a unor experien?e teribile. «Nu trebuie s?-mi amintesc, m? gândesc la trecutul meu în fiecare zi », a r?spuns el. «Dar înc? mai am pe bra? - A7713. În acel moment eram numere. Nu existau nume, nici identitate»"[1].

Grüner Miklos : „Elie Wiesel nu este de?inutul A-7713!" - Where's Tatoo?"

La data de 12 septembrie 2012, în „Jurnalul.ro"[2] ap?rea articolul „Un supravie?uitor al Holocaustului: « Elie Wiesel nu este de?inutul A-7713 »" al c?rui con?inut vi-l prezent?m spre lectur?. Dup? apari?ia articolului ?i dup? întâlnirea celor doi - Grüner Miklos ?i Elie Wiesel, societatea civil? evreiasc? l-a întrebat pe Elie Wiesel unde-I este num?rul A-1773 tatuat în l?g?r[3]. Niciun r?spuns. A urmat „retragerea" ?i chiar „dispari?ia" din spa?iul public a patronului I.N.S.H.R. (decorat de Ion Iliescu ?i cu numele pus pe firm?) a fost trecut în subordonarea direct? prim-ministrului României (la data înf?ptuirii condamnabilei decizii prim-ministru era Victor Ponta). Dac?, la vârsta de 87 de ani, Elie Wiesel a fost chemat la judecata de apoi, de Grüner Miklos nu se mai ?tie nimic. Firesc, în interesul celor „interesa?i", scandalul s-a pierdut într-un un val de „Nacht und Nebel" sau, cum spune românul, „a r?mas ca-n tren...", „s-a pus batista pe ?ambal", adic? „Mucles!". Actualul Pre?edinte al României declara la moarte „marelui guru": „Elie Wiesel [...] una dintre personalit??ile cele mai influente care ?i-a folosit din plin aceast? for?? pentru a propov?dui virtu?ile toleran?ei ?i ale libert??ii, Elie Wiesel va r?mâne în con?tiin?a umanit??ii ca un mare spirit [...]. Înalta lec?ie de via?? pe care a oferit-o Elie Wiesel omenirii (s? fie vreo aluzie impostur? ? - s.n.) va fi pentru noi o surs? de inspira?ie moral?". (Klaus Iohannis[4]). La rândul s?u, Pre?edintele Senatului, a lustruit cu sârg sicriul celui care s-a adresat românilor - ar?tând acuzator cu degetul ?i zbierând în fa?a camerei de luat vederi: „România a ucis, a ucis, a ucis!"[5], (gest pentru care primul pre?edinte postdecembrist i-a conferit „Steua României"). S-avem pardon, la a?a în?elep?i filosofi, a?a moral?, dar asta-i „curat murdar"! (Ion M?ld?rescu)

Un supravie?uitor al Holocaustului: „Elie Wiesel nu este de?inutul A-7713"

Cet??eanul american, evreu de n?scut în România, Elie Wiesel, a fost dat în judecat? de un supravie?uitor al Holocaustului, Grüner Miklos, pe motiv c? de?in?torul Premiului Nobel din 1986 ?i-ar fi însu?it identitatea de?inutului A-1773. Grüner Miklos, stabilit în localitatea suedez? Malmo, sus?ine c? are dovezi certe c? Elie Wiesel nu este persoana cu care a petrecut aproape un an la Auschwitz. „În 1986, dup? decernarea Premiului Nobel, presa suedez? a început s? caute supravie?uitori ai Holocaustului. A?a m-au g?sit pe mine, la Malmo. M-au întrebat dac? vreau s? m? rev?d cu colegul meu de lag?r, Elie Wiesel. Numele de Elie nu îmi suna cunoscut. Mi-au spus c? pe vremea aceea figura sub numele de Laz?r Wiesel. Timp de un an am fost închis cu Laz?r în aceia?i barac? la Auschwitz. Ap?rem amândoi pe acea fotografie f?cut? în lag?rul de la Buchenwald pe 16 aprilie 1945, care a f?cut înconjurul lumii, Wiesel cu Haft-Nr.123565 (n.r. foto. al 7-lea din al doilea rând), iar eu cu Haft-Nr. 120762 (n.r primul în col?ul din stânga). Îl ?tiam foarte bine, dar de atunci trecuser? 40 de ani. Întâlnirea organizat? de suedezi a durat 10 minute ?i a avut loc pe 14 decembrie 1986. Normal c? eram doi oameni schimba?i, dar el refuz? s? vorbeasc? cu mine în ungure?te, de?i în lag?r doar limba aceast? am folosit-o. Mi-a vorbit într-o englez? cu accent fran?uzesc ?i în momentul în care nu a vrut s? îmi arate tatuajul (A-7713), c?p?tat de to?i de?inu?ii din Auschwitz, am început s? am dubii mari c? acesta ar fi Laz?r Wiesel. La finalul întâlnirii mi-a dedicat cartea sa „The Night" (Noaptea), despre care sus?ine c? el a scris-o, dar eu am spus tuturor c? omul acesta nu este Laz?r Wiesel', spune Grüner Miklos.

Grüner: „Laz?r Wiesel mi-a salvat via?a"

De la întâlnirea cu Wiesel, Grüner Miklos nu a mai avut o zi de lini?te. Timp de 25 de ani a c?utat dovezi, care s? confirme ipoteza s?, pe care le-a publicat într-o carte. „În luna mai a anului 1944, am fost deportat, de la Nyiregyhaza la Auschwitz Birkenau. Imediat mi s-a tatuat pe antebra? un num?r de înregistrare. În câteva zile mi-am pierdut toat? familia, atunci am ajuns‚ în grij? fra?ilor Wiesel, Laz?r ?i Abraham. Cei doi proveneau din Sighetul Marma?iei (nr. jude?ul Maramure?, România). Laz?r era n?scut în 1913 ?i avea num?rul de înregistrare A-7713, în timp ce Abraham, în 1900 cu num?rul de înregistrare A-7712. Ei m-au luat sub aripa lor ?i au avut grij? de mine, pe cât se putea în astfel de condi?ii. În momentul în care nem?ii au început s? se retrag?, au luat ?i oamenii din Auschwitz. Eu am fugit cu Laz?r, asta ne-a legat ?i mai mult. Am ajuns în localitatea Glivice, pe timpul iernii n?prasnice din ianuarie 1945. Foarte mul?i au murit pe drum. Ne-au b?gat în vagoane supraînc?rcate ?i pân? am ajuns la Buchenwald, mul?i au decedat, printre ei ?i fratele lui Laz?r, Abraham. Aici am stat pân? pe 8 aprilie 1945, când ne-au eliberat americanii, de atunci nu mai ?tiu nimic de Laz?r Wiesel. Am ajuns într-un sanatoriu din Elve?ia, apoi în Australia", î?i aminte?te Grüner despre perioada petrecut? cu Wiesel.

„Noaptea" a adus consacrarea lui Elie Wiesel. Grüner Miklos sus?ine c? la Auschwitz nu a existat nici un de?inut cu numele de Elie Wiesel

În 1955, bunul meu prieten Laz?r Wiesel a publicat cartea „Lumea tace", la Paris, sub numele de Eliezer Wiesel. În 1958, cartea a fost rescris? în francez? ?i englez? sub denumirea de The Night (La Nuit - Noaptea) de Francois Mauriac. Cartea ini?ial? avea 250 de pagini, acum avea doar 115 ?i era semnat? de Elie Wiesel. Aceast? carte a devenit un bestseller cu peste 10 milioane de exemplare vândute, Wiesel primind ?i Premiul Nobel în 1986, plus alte distinc?ii, în timp ce s-a pierdut orice urm? a prietenului meu Laz?r', spune Grüner. Acesta s-a deplasat în America, la Oficiul pentru Eviden?? Popula?iei, dar nu a g?sit nici un act care s? ateste existen?a pe teritoriul american al unei persoane cu numele de Laz?r Wiesel sau Elie Wiesel. Grüner l-a denun?at pe Wiesel ?i la FBI- Ace?tia i-au cerut un r?gaz de 14 zile înainte de a-i oferi un r?spuns, îns? au trecut anii f?r? un semn de la autorit??ile americane.

„Primesc constant telefoane de amenin?are c? voi fi împu?cat dac? mai continui investiga?iile, dar eu am trecut deja prin moarte, nu m? mai sperie nimic. Înainte s? mor vreau c? toat? lumea s? ?tie c? Elie Wiesel este un impostor. Laz?r Wiesel, A-7712, cu care am fost la Auschwitz, care apare în fotografie, s-a n?scut la dat? de 4 septembrie 1913, în timp ce pe certificatul de na?tere a lui Elie Wiesel, scrie 30 septembrie 1928", a spus Grüner, autorul c?r?ii „Povestea unui premiu Nobel furat cu identitate fals?". Cazul se judec? la Budapesta (2012 - s.n.). În plângerea depus?, Grüner Miklos sus?ine c? Abraham Wiesel (A-7712) a fost fratele lui Laz?r ?i nu tat?l, a?a cum declarase Elie. „Din documentele ob?inute din România, reiese c? tat?l lui Laz?r Wiesel a fost Salamon Wiesel. Eu vreau c? instan?a s? spun? clar dac? Elie Wiesel a fost vreodat? încarcerat la Auschwitz, fiindc? eu m? îndoiesc", a încheiat Grüner. Avocatul acestuia Dr. Bosze Ferenc a declarat c? procesul ar putea începe chiar în toamna aceast?. „Este interesant c? Grüner este cet??ean suedez, Wiesel american, dar cazul va fi judecat în Ungaria de Judec?toria Budapesta. Grüner Miklos a adunat o sumedenie de dovezi, unele concludente, c? de exemplu lista cu pasagerii care au c?l?torit de la Paris la New York în 1957, când Elie Wiesel sus?ine c? a ajuns în America, certificatul de na?tere al lui Laz?r Wiesel din România, acte de la Muzeul Auschwitz, cât ?i certificate de la comunitatea evreiasc? Yed Vasem din Jerusalim", a declarat Bosze Ferenc

Au existat doi de Laz?r Wiesel la Auschwitz?

Cazul Wiesel a intrat în aten?ia mai multor supravie?uitori ai Holocaustului. În 1986, Eva Kor a trimis o scrisoare c?tre Muzeul Auschwitz în care solicit? informa?ii despre de?inutul A 7713. Kazimierz Smolen, directoarea Muzeului Auschwitz i-a r?spuns într-o scrisoare datat? la 15 martie 1987: „În lag?rul de concentrare Auschwitz, cu num?rul de identificare A 7713 figureaz? domnul Laz?r Weisel, n?scut la dat? de 4.09.1913. Este un evreu din Ungaria, n?scut la Marmarossziget (Sighetul Marma?iei). El a sosit la Auschwitz în dat? de 24 mai 1944. A stat închis pân? la finalul anului 1944 în K.L. Auschwitz III - Monowitz. În momentul evacu?rii lag?rului a fost transferat la K.L. Buchenwald, fiind înregistrat în ziua de 26.01.1945".

În dat? de 7 iulie 2003, Muzeul Auschwitz i-a trimis o scrisoare lui Grüner Miklos în care apar urm?toarele date de identificare:
- „A-11104 Grüner Miklos, evreu din Ungaria, n?scut la dat? de 6 aprilie 1928 la Nyiregyhaza ;
- A-7712 Wiesel Abraham, n?scut la 10 octombrie 1900 la Marmarossziget (Sighetul Marma?iei) ;
- A-7713 Wiesel Laz?r, n?scut la 4 septembrie 1913 la Marmarossziget (Sighetul Marma?iei)".

Într-o anchet? paralel? dus? de Carlo Mattogno, scriitorul italian a ajuns la concluzia c? atât la Auschwitz, cât ?i la lag?rul Buchenwald, unde s-a realizat fotografia, a mai existat un Laz?r Wiesel, dar scris Lázár Wiesel. „În dat? de 22 aprilie 1945, Lázár Wiesel a completat un formular al armatei americane la Buchenwald. La dat? na?terii, el a scris: 4 octombrie 1928, iar la locul na?terii: Marmarossziget (Sighetul Marma?iei). A scris c? a fost arestat în dat? de 16 aprilie 1944 ?i deportat la Auschwitz-Monowitz. El s-a n?scut în acela?i an cu Elie Wiesel, dar nu în aceia?i zi".

Conform site-ului memorial Buchenwald Gedenkstatte, Lázár Wiesel a fost trimis la Paris în data de 16 iulie 1945, într-un convoi de supravie?uitori copii. „Dovad? clar? c? vorbim de doi oameni diferi?i este faptul c? în registrele de la Buchenwald apare Laz?r Wiesel, de?inut politic, n?scut la 4 septembrie 1913, cu num?rul de înregistrare Haft-Nr 123565, dar ?i Lázár Wiesel, n?scut la dat? de 4 octombrie 1928, cu num?rul de înregistrare Haft-Nr 123165. Nu se ?tie ce num?r de înregistrare a avut Lázár Wiesel la Auschwitz ?i nici nu apare pe lista persoanelor care au fost transferate de la Auschwitz la Buchenwald, dar în nici un caz nu putea fi A-7713, fiindc? acesta apar?inea lui Laz?r Wiesel n?scut în 1913", sus?ine Carlo Mattogno.

În 2008, la procesul lui Eric Hunt, cel care l-a atacat pe Wiesel într-o camera de hotel, aflat sub jur?mânt, în calitate de parte v?t?mat?, Elie Wiesel a dat urm?toarele r?spunsuri la întreb?rile judec?torului: „M-am n?scut în Sighet, România, la dat? de 30 septembrie 1928. Am fost deportat la Auschwitz, iar pe antebra?ul stâng mi s-a tatuat A-7713, în timp ce tat?l meu a primit A-7712".

--------------------------------------------
[1] http://www.whale.to/b/elie_wiesel7.html
[2] http://jurnalul.ro/stiri/observator/un-supravietuitor-al-holocaustului-elie-wiesel-nu-este-detinutul-a-7713-590048.html
Foto https://www.scrapbookpages.com/Buchenwald/Liberation2.html
[3] http://www.eliewieseltattoo.com/the-evidence/the-tattoo/where-is-elies-tattoo/
[4]http://jurnalul.ro/stiri/observator/iohannis-lectia-de-viata-pe-care-a-oferit-o-elie-wiesel-omenirii-va-fi-pentru-noi-o-sursa-de-inspiratie-morala-718088.html
[5]http://jurnalul.ro/stiri/observator/tariceanu-elie-wiesel-un-luptator-pentru-pace-si-pentru-respectarea-drepturilor-si-libertatilor-718111.html

footer