Revista Art-emis
Recurs la adev?r PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 18 Iunie 2017 13:44

Mi?carea Legionara vs. Ion AntonescuAtitudine fa?? de articolul domnuluilui col. (r) dr. Tiberiu T?nase - „Mi?carea Legionar? vs Antonescu - în unele lucr?ri ale istoricilor str?ini ?i români" - publicat în Revista ART-EMIS.

„Legea istoriei este c? ??rile mari ?i puternice fac politica extern? ?i c? ??rile mici ?i amenin?ate trebuie s? fac? politica intern? cerut? de nevoile de adaptare a politicii externe." (Dr. ?erban Milcoveanu).
„Mi?carea Legionar? se impune istorice?te ca cel mai: original, interesant ?i instructiv fenomen politic al Istoriei Neamului Românesc." (Victor Isac).

Înainte de toate,se cuvine cred, un punct de vedere, legat de cercet?torii diferitelor momente istorice. Problematica evenimentelor interne ?i externe ale unei epoci ?ine, în primul rând, de situa?ia socio-profesional?, institu?ional? a unor cercet?tori fa?? de puterea politic? pe care, nu o slujesc, ci o slug?rnicesc cu devotament. Se studiaz? sau se cerceteaz? evenimentele istorice din punct de vedere al Serviciilor Secrete, al Securit??ii, al Propagandei politice, al Propagandei jurnalistice, al Secretului de stat, al Departamentului Dezinform?rii, al Poli?iei politice, al abuzurilor procurorilor zelo?i, al ideologiilor politice, al Serviciilor de Informa?ii, Spionaj ?i Contraspionaj str?ine, al Masoneriei, al Ocultei interne/ externe, al Interna?ionalei, al Mi?c?rii ecumenice etc.
Serviciile de orice fel, Securitatea în general, este fondat? pe o structur? atee, anarhist- nihilist?, gen Machiavelli ori bol?evizat? prin ?coala pedagogic-sionist?, a celebrul evreu-rus Anton Semionovici Makarenko.

Ca atare, s? lu?m aminte!

Cercetarea dup? chipul individului autonom este adesea doar aflarea în treab?, în interes personal, în interes de serviciu, din obliga?ie, din obedien??, din zel, din invidie, din ur?, din mândrie, din necunoa?tere, din nepricepere, din rea voin??, din teama de a nu fi pe placul superiorilor care pot fi inferiori profesional, moral, social, uman, spiritual, dar dicteaz?, din nep?strarea m?surii pentru m?sur?, din necuviin??, din tendin?a de a fi remarcat de superiorii-inferiori, de spaima agenturilor, de frica dosarului curat lucrat, de sferele diplomatice, de ambi?ia parvenirii, de mascarea dezordinii morale din sine, de..., de... etc. Evident c? sunt lucr?ri ?i autori autoriza?i în toate aceste re?ele obediente puterii politice, puterii economice, puterii oculte, francmasonice! Tot la fel de evident este faptul c? ucenicii se str?duiesc pentru beneficii diverse: grad, decora?ii, medalii, titlu, doctorat, catedr?, carier?, diploma?ie, remunera?ie, loje ?.a., s? corespund? întru totul sau aproape Mae?trilor, Venerabililor...

Personal, cunoscându-l pe domnul colonel dr. Tiberiu T?nase de mult timp, ?tiu c? nu este vorba de nici una dintre situa?iile de mai sus... Adesea ins? se consider? c? nu exist? o abordare ?tiin?ific? decât dac? este de tip materialist-dialectic ?i nu exist? o abordare obiectiv? decât dac? se bazeaz? doar pe materialele (documentele) prelucrate ?i preg?tite minu?ios din vreme, de slugarnicii Institutelor Inform?rii-Dezinform?rii-Mistific?rii-Diversiunii-Manipul?rii! Adev?rul fiind divin, nu se subordoneaz? niciodat? ?tiin?ei, fiindc? Adev?rul este Unul Singur-Dumnezeu, pe când ?tiin?a e o multitudine, un amalgam de porniri spre Adev?r sau nu ?i ?ine de metoda de lucru a oric?rui muritor cu preten?ie sau f?r? preten?ie. Cercetarea în Istorie este o art?, un crez, o chemare, o voca?ie, o misiune, chiar o m?rturisire de credin??, de Adev?r, de Libertate, de Iubire, de Frumos, de Dreptate. Cercetarea în Istorie nu ?ine doar de institu?ionalizare, de forma?ie profesional? ?i nu este la îndemâna oricui sau a unui oarecare ce se vrea a fi cineva...

Istoria, fie a învin?ilor fie a înving?torilor, trebuie s? urmeze doar calea Adev?rului adev?rat, precum Teologia Ortodox? a lui Iisus Hristos, iar pentru coroborarea realit??ii faptelor petrecute vis-a-vis de cele men?ionate oficial de diver?i ai diverselor servicii ori re?ele diplomatice, se impune stringent ra?iunea omului moral cre?tin raportat? la Adev?rul adev?rat, c?ci altfel devii un cronicar al unor evenimente care nu sunt trecute prin filtrul veridicit??ii fiindc? nu exist? o Istorie critic? în România, nepartinic?, a evenimentelor socio-politico-economice!

„Lucr?ri ca cele ale lui Iorga, Xenopol, Giure?tii-cei doi sau trei-O?etea ?i al?ii pot ajunge simple lucr?ri de cronicari,valoroase cronici dar doar atât... A?a cum a fost caracterizat ?i Iorga de istoricul american R.W. Seton-Watson: „oameni care au acceptat versiunea oficial? a conduc?torilor lor contemporani, f?r? nici un comentariu." (C. W. Forester, Fenomenul Legionar de la Horia, Clo?ca ?i Cri?an la Horia Sima sau Mi?carea legionar? în istoria poporului român. Ed. Studii Istorice Române?ti, Florida, USA 1999, p. 28).

De pe treapta pe care stai la acea în?l?ime te situezi!

„Singura for?? politic? important? ce se oferea lui Antonescu erau legionarii"

Toate studiile privitoare la raporturile dintre Antonescu ?i Garda de Fier-expresia politic? a Mi?c?rii Legionare (Mi?care na?ionalist? cre?tin-ortodox?, spiritualo-pedagogico-mistic?, n.a.), apar?inând celor men?iona?i în articol sunt autori evrei, arhicunoscu?i pentru „simpatia" legionar?, româneasc?, cre?tin-ortodox?, deci cu evaluare tenden?ioas?, mistificatoare. Asasinatele de la Jilava au fost opera unor executan?i-scelera?i cu sau f?r? acordul tacit, direct sau subîn?eles al lui Horia Sima ?i apoi acceptate ?i tolerate de Conduc?torul statului din motive de el cunoscute ?i cert ?i de al?ii.

Iorga ?i Madgearu sunt victimile ac?iunii intreprinse de K.G.B. cu acordul Ocultei interna?ionale din dou? motive: pentru a sc?pa de ni?te personalit??i autoritare, foste complice dictaturii regale-sângeros represiv?, devenite incomode ?i pentru a arunca apoi stigmatul pentru mult timp asupra Mi?c?rii Legionare. Criza intern? a unui Stat condus de un dictator are dou? surse: intern? apar?inând dictatorului ?i oligarhiei sale ?i extern?, familiar? Ocultei care gireaz? dictatorul, oligarhia sa precum ?i criza intern?; a fi de acord cu elucrubra?iile ?i mistific?rile unor autori str?ini chiar cu preten?ie înseamn? a te situa în aceea?i tab?r? cu vicleanul, iar nicidecum în slujba Adev?rului care te face liber s? cau?i realitatea apropiat? adev?rului istoric. În urma genocidului carlist, a crimei organizate de statul monarhic, dup? uciderea celor peste 250 de personalit??i na?ionalist-cre?tine titrate, de c?tre monstruoasa coali?ie obedient? odiosului C?l?u-Carol al II-lea, Mi?carea Legionar? n-a fost redus? la o mi?care de mase, fiinc? Legiunea în sine a fost o ?coal? Elitist? a Spiritului Pedagogic Ortodox.

Guvernul condus de mare?alul Ion Antonescu avea pu?ini mini?trii legionari, cei drept de mare noble?e: ministerul de interne-prin?ul Alexandru Cantacuzino; ministerul de externe-prin?ul Mihail Sturdza, filosofi, sociologi, poe?i, teologi, preo?i, generali, ofi?eri superiori etc. Înaintea lui Antonescu, regele uciga? Carol al II-lea îi oferise lui Horia Sima mult mai multe portofolii ministeriale decât Conduc?torul Statului Na?ional Legionar;

„...imposibilitatea de a da via?? propriilor promisiuni"

În ciuda tuturor piedicilor, opreli?tilor, subordon?rilor, boicot?rilor, întârzierilor, birocra?iilor ?i a altor greut??i, minoritatea legionar? ministerial? a stabilit un record în cele 4 luni ?i trei s?pt?mâni de acceptare la guvernare.

„...echipele legionare ale mor?ii... "

Acuza?ie, prejudecat? ?i mistificare... „Echipa mor?ii" este expresia misticii martirice, n?scut? voluntar dup? martiriul bravilor eroi din Spania: Mo?a-Marin. (Michele Rallo, România în perioada revolu?iilor na?ionale din Europa: 1919-1945. Ed. SeMpre, Bucure?ti-1993, p. 34);

„...Garda incapabil? prin ea îns??i de conducerea guvernului ?i economiei române?ti"

Garda n-a condus ?i n-a controlat guvernul fiindc? acesta apar?inea în majoritate Generalului Antonescu, iar Sima avea cu totul alte vederi mâr?ave. Lucrurile au fost clare din start: Antonescu ?i Horia Sima au fost doi dictatori inteligen?i, remarcabili, unul neiert?tor, cel?lat feroce ?i par?iv, mergând împreun? pentru a-?i atinge scopul, dar ?i pentru a se debarasa unul de altul. Nici unul nu a fost ales. Amândoi s-au impus autoalegându-se. Unul pe merit, cel?lat, Sima prin la?itate, prin tr?dare, prin mojicie, prin fariseism, prin frântur? de Iuda. Unul era Conduc?torul, cel?lalt Impostorul. Unul era dictator pentru ?ar?, ceea ce nu-i deloc r?u, cel?lat, Sima era doar pentru sine, pentru urâ?enia ?i ura lui visceral? pe care o împr??tia în jurui.
Cum de l-au urmat atâtea caractere nobile e un mister. Primul a fost loial, cel?lat, Sima a fost de la început tr?d?tor, în serviciul s?u, al lui Moruzov ?i al altor clici ?i re?ele. Horia Sima n-a fost niciodat? legionar. El a fost doar intrus, tr?d?tor, uzurpator, uciga?, ambi?ios, viclean, gelos, perfid, complice r?ilor neamului.

Dac? n-ar fi existat în rândul legionarilor acele caractere alese, formate, acele inimi doldora de d?ruire, acea educa?ie spartan?/ cazon? imprimat? de C?pitan, bunul sim?, spiritul de jertf?, morala cu iz ascetic, nimeni nu l-ar fi urmat pe prichindelul Sima devenind dictator-uciga?.

„Cum a supravie?uit Horia Sima 93 de ani, fa?? de Mi?carea creat? de Codreanu?!?"

Îi mul?umesc colonelului c? mi-a ridicat mingea la fileul istoric. Corneliu Zelea Codreanu ?i Mi?carea creat? de el providen?ial a fost sufletul na?iei noastre ?i inima lui Hristos, pe când Garda de Fier, parte a ei deturnat? de la sensul ei de uzurpatorul Sima s-a pr?bu?it în desuetudinea coordonat? de tr?d?tor. ?i atunci este ra?ional?, logic?, onest?, na?ionalist-românesc? dorin?a generalului Antonescu de a ajunge Conduc?torul Mi?c?rii Legionare, ?tiind ce hram poart? Sima, intrusul ?i ce poten?? pedagogic-cre?tin-jertfelnic? mai avea Legiunea care tr?ia prin spiritul C?pitanului. Pot garanta la modul absolut c? to?i eroii sau martirii legionari sau sacrificat în numele lui Hristos, al Neamului ?i al C?pitanului, dar nici unul ca fidel al lui Sima, nici m?car complicii de care s-a folosit.

Citez din declara?ia tat?lui C?pitanului, Ion Zelea Codreanu, profesor, maior, erou ?i martir, care dorea s? colaboreze direct cu Antonescu prin Legiune, dar tr?d?torul de Sima a aflat ?i l-a sechestrat pentru siguran?a sa, circa o lun? de zile, ca s?-?i pun? planul de Iuda în aplicare: „De la constatarea treptat?, c? acel Sima îndep?rteaz? Legiunea ?i întreaga Mi?care de la calea moral? ?i sfânt? a C?pitanului ?i c? prin abuzul administrativ al for?ei lui de vicepre?edinte al Consiliului de mini?trii, o împinge în direc?ia diametral opus? m?re?ei ?inte a Legiunii, apoi la aflarea treptat? a uluitoarelor ?tiri, c? el de mult se afl? în strânse leg?turi cu Moruzov, omul Lupeasc?i ?i al tuturor prigonitorilor no?tri. [...] ?i-a asumat rolul de conduc?tor, în care pseudo-calitate, min?ind c? lucreaz? dup? indica?iile C?pitanului, a pus la cale diferite atentate în mai multe p?r?i... Se vede c? atentatele ?i tulbur?rile orânduite de Sima trebuiau s? serveasc? ca pretext acelora care puseser? la cale asasinarea C?pitanului ?i a atâtor frunta?i legionari, floarea neamului. Se vede limpede c? numai inspirarea lui Moruzov putea s?-l determine pe Sima s? lucreze din r?sputeri la omorârea C?pitanului, stârnindu-i pofta de a conduce Legiunea...

„Asasinatele de la Jilava"

La aceasta r?spund c? toate au fost poruncite ?i s?vâr?ite numai spre a se astupa gura lui Moruzov, care l-ar fi dat de gol pe Sima despre leg?turile intime, pe care le-au avut amândoi în orânduirea atentatelor, care trebuiau s? preg?teasc? asasinarea C?pitanului." („Procesul asasinatelor de la Jilava", Bucure?ti, 1941.). Între dictatori nu exist? compatibilitate, camaraderie mai ales dac? unul este net superior celuilalt chiar dac? interesele coincid la început, fiinc? dictatura bun? na?te interese majore.

Exist? doar diploma?ie, tatonare, a?teptare ?i lovitura de gra?ie. Se ?tie de altfel c? marile culturi, civiliza?ii s-au n?scut doar în vremea marilor dictaturi. Mi?carea Legionar? n-a colaborat cu Antonescu, ci doar liderul G?rzii de Fier-autoales care s-a manifestat politic, ideologic, meschin, mâr?av ?i represiv. Nu a existat o Rebeliune legionar? din dou? motive: fiindc? Statul Na?ional Legionar Român a luat fiin?? gra?ie revolu?iei ?i jertfelor legionare ?i rebeliunea nu a fost sus?inut? de comandamente armate legionare de atac, de rezisten?? sau de ripost?. A existat în schimb Lovitura de Stat a lui Sima, impostorul G?rzi de Fier, a unei p?r?i a G?rzii, împotriva Mi?c?rii Legionare, a celor câ?iva mini?trii, secretari de stat din guvernul s?u ?i asupra celor din administra?ia public?, care proveneau din mistica codrenist?;

Hitler ?i camarila sa nu a jucat niciodat? cinstit fa?? de România, dovad? Dictatul ?i nu numai. Dac? ar fi câ?tigat r?zboiul, sursa vine din anturajul s?u, noi am fi sc?pat de sovietici, dar am fi ajuns o colonie german?. Furerhul folosea politica amenin??rii reciproce: pe Antonescu îl speria cu fantoma lui Sima, iar pe fariseul Sima cu Antonescu, pentru a-?i ?ine în mân? propriile interese, dar ?i despotismul lui de mare dictator arian expansionist. Studiile fundamentale cu preten?ie de sintez? a Istoriei României, privind Istoria Mi?c?rii Legionare ?i a fenomenului legionar au fost girate de Academia din România, în propor?ie covâr?itoare de neromâni ?i necre?tini r?u inten?iona?i, slujba?i grei ai antiromânismului, ele fiind în propor?ie covâr?itoare neadev?rate.

O încercare chibzuit? de a analiza doctrina Mi?c?rii Legionare, respectiv fenomenul legionar, dincolo de pr?v?lirile ?i pecetluirile cu toate învinuirile ?i tot r?ul oferit din partea monarhiei, a partidelor politice, a dictaturii militare, a proletariatului comunist, a reu?it Henry L. Roberts: „Scriitori români de credin?e politice variate au c?utat, u?or de în?eles,-s? dovedeasc?, c? Mi?carea este o unealt? a Germanilor, sau a unor intrigan?i ?efi de poli?ie sau politicieni, sau a unei clase-?i c? ea nu ar reprezenta poporul român. Recunoscând c? Românii nu sunt nici fasci?ti sau bestii, cu toate astea Garda de Fier nu poate fi simplu anulat? din istorie ca pe un fenomen superficial. În felul ei, ea a fost r?scump?rarea a tuturor falselor constitu?ionalisme ?i pseudo-democra?ii care s-au perindat în decursul istoriei recente a Românilor." (Romanian, Political Problems of an Agrarian State, New Haven, 1951)

Al?turi de Roberts, tot într-o manifestare de cercetare, de cunoa?tere vine ?i C.W. Forester: „Evaluarea Mi?c?rii Legionare este limitat? sau la perioada scurt? în care a fost acceptat? într-o pozi?ie minor? în primul guvern Antonescu, când el a vândut ?ara lui Hitler, sau la ni?te manifest?ri ale unor oameni care de?i pretindeau a fi în Mi?carea Legionar?, nu s-au transformat suficient pentru a practica o autentic? stare de spirit legionar?. Fenomenul legionar nu poate fi considerat ?i evaluat în cadrul acestor limit?ri. El face parte din istoria poporului român ?i aprecierea lui trebuie f?cut? în cadrul unei analize a istoriei poporului român." (Fenomenul Legionar de la Horia, Clo?ca ?i Cri?an la Horia Sima sau Mi?carea legionar? în istoria poporului român. Ed. Studii Istorice Române?ti, Florida, USA 1999, p. 28). Pagina 4.

Unii legionari r?ma?i liberi, dup? ianuarie 1941, vor intra, din toamna anului 1944, în Partidul Comunist... Legionarii d?deau astfel consisten?a unui compromis ?i a unor structuri ideologice de adâncime ale Legiunii, care f?ceau posibil? o apropiere de mistica comunist?.

Se impune întrebarea dac? legionarii reali au r?mas liberi, deoarece se cunoa?te faptul c? au fost aresta?i ?i cei mai îndep?rta?i simpatizan?i ai familiilor legionarilor? Între 23-24 Ianuarie 1941-23 August 1944, legionarii de?ineau suprema?ia în închisorile politice din Regatul Român, în Batalioanele mor?ii de la S?rata, pe frontul din R?s?rit cu posibilitatea supravie?uirii eroismului sau a sacrificiului suprem. Ce apropiere poate fi între mistica na?ionalist-cre?tin?-ortodox?: Dumnezeu-Patrie-Popor cu perversitatea atee: f?r? Dumnezeu, f?r? Patrie, f?r? popor?!?

Autoritatea moral-cre?tin-na?ionalist? a Mi?c?rii Legionare care, incorpora viziunea Na?iunii cre?tine dacoromâne într-un Stat na?ional cre?tin nu se poate substitui nici teoretic m?car unui regim totalitar ateu. Închisorile comuniste au fost pline de legionari care ar fi putut pleca în str?in?tate în timp util dar nu au vrut s? abdice de la responsabilitatea crezului lor. A?a s-a n?scut necesitatea fenomenului reeduc?rii tocmai pentru c? nu au renun?at la crez nici supu?i torturilor greu de imaginat.

Mi?carea Legionar? a avut ca o înalt? ?coal? formatoare de caractere alese o doctrin? na?ionalist-cre?tin-ortodox? sprijinit? pe mistica Evangheliei lui Hristos.

Richard Wurmbrandt, pastor evreu, misionar ?i scriitor: „?tii c? Însemn?ri de la Jilava al lui Codreanu a contribuit la încre?tinarea mea?". Jurnalul con?inea elemente curente, impresii, amintiri, dar mai ales o profund? cugetare cre?tin?, prilejuit? de recitirea, în temni?? a celor patru Evanghelii ?i a Epistolelor Sf. Apostol Pavel. (M?rturie Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos, Ed. Christiana, Bucure?ti, 2006, p. 161).

Garda de Fier, fiind în fapt expresia sa politic?, a avut o ideologie politic? ?i a ac?ionat nu diferit decât celelate ideologii politice tradi?ionale (a se vedea monstruoasa coali?ie istoric? sub regimul monarhic).

Frac?iunea din Gard? care a devenit monstruoas? a fost opera parvenitului Sima

Dac? încerc?m s? în?elegem cum a evoluat transformarea marelui o?tean, ce a condus in final la îmbr?carea din convingere a c?me?ii verzi, trebuie s? cunoa?tem ?i s? în?elegem de ce acela?i parcurs avuseser? marea majoritate a elitei intelectuale române?ti ?i, s? ne aplec?m la impresiile consemnate de contemporanii s?i, prieteni sau nu :

Nicholas Nagy-Talavera, istoric evreu-american: „...Deodat? s-a produs o rumoare prin mul?ime. Un b?rbat chipe?, smead, înalt, îmbr?cat într-un costum alb, românesc, a intrat în curte c?l?rind un cal alb. S-a oprit aproape de mine. N-am putut vedea nimic monstros sau r?u în el. Ba chiar dimpotriv?. Zâmbetul s?u copil?ros, sincer, radia asupra mul?imii celor s?raci ?i p?rea s? fie una cu mul?imea ?i totodat? în mod misterios, departe de ea. Carisma este un cuvânt nepotrivit pentru a defini for?a stranie emanat? de acest om. Poate el apar?inea pur ?i simplu p?durilor, mun?ilor, furtunilor de pe culmile Carpa?ilor acoperite cu z?pad?, sau lacurilor ?i vânturilor. ?i astfel st?tea în mijlocul mul?imii în t?cere. T?cerea sa era elocvent?; p?rea mai puternic? decât noi, mai puternic? decât ordinul prefectului care i-a interzis s? vorbeasc?." (Nagy- Talavera, Nicholas, O istorie a fascismului în Ungaria ?i România. Ed. Hasefer, Bucure?ti, 1996; ed. orig. 1971, în engl.).

Walter Hagen, istoric evreu-austriac: „Codreanu avea mai mult profilul unui profet religios decât acela al unui ?ef de partid. Cei care-l urmau îl venerau ca pe un sfânt". (Die geheime Front. Nibelungem Verlag, Linz und Wien, 1940).

Andreas Hillgruber, istoric evreu-german: „Legiunea Arhanghelului Mihail, întemeiat? în 1927, era crea?ia exclusiv? a lui Corneliu Zelea Codreanu, un om plin de pasiune politico-religioas?. Antisemitismul Mi?c?rii era de natur? religioas? ?i na?ional?, nu rasist?. Obiectivul lui Codreanu era înl?turarea pseudo-democra?iei din România ?i reînnoirea statului român printr-o conducere autoritar?, înr?d?cinat? solid în cre?tinismul ortodox. Principiile Mi?c?rii izvorau, f?r? îndoial?, dintr-un profund patriotism authentic". (Andreas Hillgruber, Hitler, Konig Carol und Marschall Antonescu, Ed. Franz Steiner Verlag Gmbh, Wiesbaden, 1954).

Zigu Ornea, istoric evreu: „Toate aceste elogii (?i celelalte, multe, necitate) despre Codreanu, ce între?ineau în jurul lui o atmosfer? de cult, uimesc ?i fascineaz?. Mai ales c? unele (anume alese) sunt datorate unor oameni de cultur? notorii, unor str?lucite inteligen?e. Dincolo de fanatismul unui credo de atunci, e dincolo de îndoial? charisma lui Corneliu Zelea Codreanu. Dârzenia, intransigen?a, t?ria convingerilor, integritatea moral?, traiul modest, aproape în s?r?cie, fanatismul credin?ei ortodoxe erau, indiscutabil, calit??i care se distingeau într-o lume sceptic? ?i aranjoare, cu moravuri laxe ?i mereu coruptibile. Aceste tr?s?turi morale impresionau, convingeau, trezând admira?ie ?i respect. Charisma lui Codreanu era o realitate incontestabil?." (Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreapt? româneasc?, Ed. Funda?ia Cultural? Român?, 1995, p.386).

David ?afran, Rabin, dr.: „Ca student, auzisem de la legionari lucruri fantastice despre C?pitan. Eram dornic s?-l cunosc personal. Ba am apelat ?i la fo?tii mei profesori de la Universitatea bucure?tean?: Mircea Vulc?nescu ?i Traian Herseni, ca s? fiu primit de C?pitan ...la Casa Verde...Sub ochii lui de jar, se ascundea o privire vultureasc?. Încredere, ambi?ie, verbaj gândit ?i cânt?rit ab initio...Codreanu m? ascult? cu aten?ie. Apoi, subit, parc?-l v?d cum cade în trans?. Cu o voce puternic?, îl aud cum proclam? cu patos:
- Eu i-am v?zut pe sfin?ii Arhangheli Mihail ?i Gavriil. Eu cred în Sfânta Cruce. Biserica e pentru mine un simbol sublim, etern. O, Doamne, iart?-mi gre?elile!
Îl vedeam c? sufer?...
- În ce cred evreii, ca s? supravie?uiasc? vremurilor grele prin care trece omenirea?!
- Noi credem în adev?r. Politica nu e adev?r, dreptatea e o iluzie, banul e o minciun?. Acestea sunt realit??i...În credin??, toate neamurile sunt egale în drepturi ca ?i în datorii. Pentru Domnul nu exist? un popor mai mic sau mai mare. (Deci, nici „ales", nici antisemitism.)

Între credin?? ?i antisemitism este un non sens. Credin?a îi înva?? pe oameni despre fr??ia universal?. Intrasem la Casa Verde la ora 1 ?i 20 (11 Ianuarie 1937). Vorbeam de acum de peste dou? ceasuri. Eram decis s? mai r?mân pentru a pleca limpezit. Nu era o discu?ie de cabinet, ci s-au amestecat aici durerile lumii... Adev?rurile lui ?i ale mele ardeau, chinuiau gând ?i suflet, cer?indu-?i r?spunsuri, argumente, pentru a ne desp?r?i ca prieteni. Venisem la el cu sinceritate. Îl v?d cum se ridic?, îmi întinde mâna ?i-mi spune:
- Am avut mare pl?cere de întâlnirea noastr?. Nu ?tiu dac? am rezolvat probleme, dar am înv??at f?râme din taina infinit? a credin?ei. Eu n-am venit s? provoc ur? sau r?bufnire. Sufletul mi-e curat... Nu pe omul superior noi cerc?m s?-l ?lefuim, ci pe omul-om. Am plecat. Am cânt?rit mult ultimul s?u r?spuns. Am v?zut în tr?irea lui un început de logic?. Apoi a venit t?v?lugul. Codreanu a fost ucis din ordinul lui Carol al II-lea, în 1937." (David ?afran, Karl Marx, antisemit, Ierusalim, 1979, p. 106-115, cap. Casa Verde).

Francisco Veiga, istoric ?i scriitor spaniol: „La 21 de ani, tr?s?turile esen?iale ale personalit??ii sale (ale lui CZC) erau deja definite. Aspectul s?u fizic extrem de atr?g?tor era o bun? scrisoare de recomandare: de statur? înalt?, atletic ?i cu o figur? de o rar? frumuse?e clasic?, str?in? de timp. Un om tenace, bun organizator, planuri simple, flexibile ?i idei clare." (Istoria G?rzii de Fier, (1919-1941), Mistica ultrana?ionalismului, Madrid, 1989, p. 51).

Iuliu Maniu, om politic ??r?nist: "Recunosc c? Corneliu Zelea Codreanu a fost superior gândirii mele. Eu am încercat s? adopt în slujba ?i salvarea ??rii, c?i politice; el a ales o cale superioar? ?i anume: a realiza mai întâi caractere, educând un tineret, care pe c?i de în?l?are patriotic?, s? se d?ruiasc? total, moral ?i spiritual. S? creeze mai întâi o elit? conduc?toare ?i apoi un partid". (Declara?ie f?cut? la Snagov, în vara lui 1943).

Nicolae Paulescu (1869-1931), licen?iat în Medicin? la Paris, doctor în Medicin?, doctor în ?tiin?e Naturale, doctor în Chimie Biologic? ?i în Fiziologie General?, prof. univ. la Catedra de Fiziologie-Bucure?ti, dup? ce refuz? catedra Facult??ii de Medicin? din Fribourg, medic militar, descoperitorul real al Insulinei, savant de talie mondial?: „Ideea de « Dumnezeu » este o no?iune fundamental?, f?r? de care ?tiin?a cade în absurd. Via?a este efectul a dou? cauze imateriale: una, cauza secundar? sau Sufletul, unic? pentru fiecare fiin?? vie?uitoare, alta, cauza primar? sau Dumnezeu, unic? pentru totalitatea fiin?elor vie?uitoare. Vin deci s? aduc în?elepciunii infinite prinosul de adora?ie al ?tiin?ei vie?ii". Savantul Paulescu fost caracterizat de Nichifor Crainic astfel: „Pentru Nicolae Paulescu, na?ionalismul e adev?rul natural, iar cre?tinismul e adev?rul supranatural."

Arsenie Boca (1889-1910), licen?iat în Medicin?, Teologie, Academia de Arte, mistic, duhovnic, pictor genial, p?timitor, m?rturisitor, înainte v?z?tor, martir ?i sfânt: „Dragostea lui Dumnezeu pentru cel mai mare p?c?tos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt fa?? de Dumnezeu.[...] Toate darurile închise în destinul nostru sunt îngr?dite cu suferin?e, ?i numai la atâtea daruri ajungem, prin cât? suferin?? putem r?zbi cu bucurie. Numai atâta bine putem face, cât? suferin?? putem ridica de pe el. Numai atâta mângâiere putem aduce între oameni, cât? am?r?ciune putem bea în locul celor ce vrem s?-i mângâiem. Atâta str?lucire va ar?ta iubirea de Dumnezeu ?i de oameni în noi, sau atât de puternice vor fi mila ?i adev?rul în noi, cât? v?paie de ur? înfrunt?m bucuro?i pentru Dumnezeu ?i oameni."

Nae Ionescu (1890-1940), dr. prof. univ. fondator al ?colii de Filosofie, martir, afirma c? trei lucruri esen?iale au schimbat soarta noii Europe: „Exerci?iile spirituale" ale Sf. Igna?iu; „Regulamentul Prusac" ?i „C?rticica ?efului de Cuib" a lui Corneliu Zelea Codreanu.[...] De la R?stignire, lumea ?tie c? nu durerea sau bucuria ca atare sunt hot?râtoare pentru suferin?a sau fericirea noastr?; ci atitudinea pe care personalitatea noastr? spiritual? o p?streaz? în fa?a lor".

Petre ?u?ea - Socrate al Românilor (1902-1991), dr. mare gânditor cre?tin, m?rturisitor mistic: „...Aici z?cem în n?past? ?i prigoan? cei mai buni fii ai na?iunii, ai unei mari ?i nobile na?iuni. Ni s-a f?cut onoarea s? fim ale?i ca reprezentan?i ai ei. Cum s? nu primim aceast? onoare, onoarea de a suferi pentru neam?" „Poporul Român e una din minunile lui Dumnezeu în mar?ul Lui pe p?mânt."

Dumitru St?niloae (1903-1993), preot, prof. univ. dr. în Teologie cu studii de specializare la Athena, Berlin, Munchen, rector al Academiei Teologice-Sibiu, mb. al Academiei Române, unul dintre cei mai mari dogmati?ti ai lumii, P?rintele doctor honoris causa al Univ. Bucure?ti: „Azi na?ionalismul pleac? de la convingerea, dovedit? ?i ?tiin?ific, despre caracterul specific al fiec?rui neam ?i din credin?a într-o misiune spiritual? proprie a neamului t?u. Na?ionalismul de azi vorbe?te de Dumnezeu, ca ziditor al neamului din care faci parte ?i ca ajut?tor în dezvoltarea tipului de spiritualitate cu care l-a înzestrat."

Gheorghe Buzatu (1939-2013), prof. univ. dr., prodigios cercet?ror istoric, om politic na?ionalist, membru al Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, fondatorul curentului antonestician în studiul istoriei moderne române?ti: „Nu trebuie s? ne obsedeze permanent « pericolul » rena?terii Mi?c?rii Legionare pentru a fi demobiliza?i s?-i p?trundem misterele, de vreme ce, cu to?ii, suntem de acord c? atât Corneliu Zelea Codreanu, cât ?i mi?carea fondat? ?i amplificat? de el reprezint?, net?g?duit, un capitol deja scris/ deja « jucat » al istoriei contemporane a României. Tot aidoma, nici supraînc?rcarea caracterului antisemit al Mi?c?rii Legionare, specific nu numai ei, nu poate obnubila descoperirea adev?rului."

Duiliu T. Sfin?escu (1910-2007), dr. ing. savant, mb. fondator ?i secretar la Convention Europeenne de la Construction Metallique, mb. fondator ?i primul pre?edinte la Council on Tall Buildings and Urban Habitat-UNESCO, Dr. Honoris Causa-Universitatea Aachen, vorbitor a 7 limbi, conferen?iind în 140 de ora?e, colaborator al Academiei Americane de ?tiin?e: „C?pitanul avea darul de a se exprima în mod etraordinar de simplu ?i precis, ceea ce îl f?cea s? poat? adresa acelea?i cuvinte oricui, de la marii savan?i sau profesori, pân? la cel mai umil plugar sau muncitor. Rostirea lui avea astfel o valoare independent? de gradul de cultur? ?i de cuno?tin?e al celui c?ruia se adresa. Latura profund uman? a fiin?ei lui era izvor nesecat de apropiere sufleteasc?, de dragoste ?i devotament al celor din jurul lui. Pre?uia nespus de mult cur??enia sufleteasc?, cinstea, corectitudinea, capacitatea de dragoste pentru oameni ?i pentru ?ar?, însu?iri pe care le-a pus ca fundament în educa?ia Fr??iilor de Cruce."

Vladimir Dumitrescu (1902-1991), Comandant al Mi?c?rii Legionare, dr. în Filosofie ?i Litere, membru al ?colii române de la Roma, cercet?tor ?i ?ef de sec?ie la Institutul de Arheologie al Academiei Române, fondator al arheologiei moderne române, director al muzeului Na?ional de Antichit??i, editor al publica?iei de arheologie Dacia, premiul de Stat Vasile Pârvan al Academiei Române pentru monografia sitului neolitic-H?b??e?ti, decorat cu Steaua României, ministru-secretar de stat la Culte, lucr?ri de referin??, de?inut politic: „Tudor Vladimirescu a fost ciopâr?it de ciocoii fanario?i, dar România modern? s-a n?scut din sacrificiul lui; Cuza-Vod? a fost alungat de liberali, dar el va r?mâne ve?nic simbolul unit??ii noastre na?ionale; Corneliu Codreanu ?i Mi?carea Legionar? au fost cruifica?i, dar rena?terea viitoare a neamului românesc ?i a unei Românii a Românilor va avea ca piatr? de temelie credin?a legionar? ?i ca ciment de unitate sufleteasc? în?l??toarea lor jertf?."

Iustin Pârvu (1919-2013), despre care Dan Puric a spus: „P?rintele Iustin Pârvu e grupa sangvin? nep?tat? a neamului nostru." Licen?iat în Teologie, monah, de?inut politic, unul dintre marii Duhovnici ai Ortodoxiei, mare ctitor de l?ca?uri de cult, m?rturisitor, mare ctitor de carte: „Aiudul... este temni?a spiritualit??ii tineretului nostru; acolo este zugr?vit? toat? via?a ?i nevoin?a acestor suflete jertfelnice... Mi?carea aceasta a tineretului de atunci, în mare parte legionar, a ?ocat întreaga lume, prin curajul ?i jertfelnicia lor, dar mai ales prin puterea unit??ii lor."

Virgil Maxim (1922-1997), Comandant al Mi?c?rii Legionare, elev eminent, con?tiin?? religioas?, spirit mistic, memorialist-m?rturisitor, de?inut politic, poet, despre care marele Duhovnic Arhimandritul Arsenie Papacioc a spus: „Virgil Maxim intuia perfect starea de lucru, pe care o analiza ?i o prezenta cu toate virgulele, cu tot în?elesul ei.": „Mi?carea Legionar? s-a înfiin?at la plinirea vremii prin purtarea de grij? divin?, ?i unda care se propag? în oceanul sufletesc al neamului este suficient?; ea atinge nev?zut toate con?tiin?ele curate ?i ridic? din adâncurile fiin?ei române?ti toate puterile, pentru a le în?l?a la cele mai frumoase stadii de str?lucire ?i d?ruire eroic?. Ea este duhul neamului."

Mircea Eliade (1907-1986), Comandant al Mi?c?rii Legionare, dr., savant al Istoriei Religiilor: „Cred în destinul neamului nostru; cred în revolu?ia cre?tin? a omului nou, cred în libertate, în personalitate ?i în dragoste. De aceea cred în biruin?a Mi?c?rii Legionare, într-o Românie mândr? ?i puternic?, într-un stil nou de via??, care va transforma în valori spirituale de universal? circula?ie bog??iile sufletului românesc."

?erban Milcoveanu (1913+2009), Comandant al Mi?c?rii Legionare, dr. în med. Pre?edintele Uniunii Na?ionale a Studen?ilor Cre?tini Români, scriitor, public. memorialist: „Corneliu Zelea Codreanu punea pe to?i legionarii, inclusiv persoana sa de fondator, în Serviciul Legiunii ?i mai departe Legiunea în serviciul Na?iunii ?i Na?iunea în serviciul Adev?rului având semn de egalitate cu Dumnezeu. Horia Sima, invers î?i punea persoana deasupra Legiunii ?i Legiunea deasupra Na?iunii, exact ca bandi?ii care n-au scop decât egoismul lor ?i exact ca politicienii care î?i pun interesul în locul ??rii." Doctorul Milcoveanu, nepot al generalului Aldea ?i un apropiat al mediului aristocratic al vremii, avea s? sintetizeze poate situa?ia real? în care s-a g?sit Mare?alul în acea iarn? deosebit de grea pentru to?i românii ...

Mare?alul a mizat pe Legiunea format? de C?pitan ?i a descoperit fa?a ne?tiut? a G?rzii deja transformate de latura Sima !

Declara?iile domnului Mare?al Antonescu f?cute presei sub forma unei bro?uri distribuit? de solda?i la casele oamenilor imediat dup? rebeliune este oare necunoscut? istoricilor sau este doar motivat ignorat? pentru a nu na?te o alt? dezbatere, poate chiar mai interesant?: a fost sau nu a fost Mare?alul un adev?rat legionar?! O astfel de bro?ur? a ajuns ?i la Duiliu Sfin?escu, dr. ing. savant, membru fondator ?i secretar la Convention Europeenne de la Construction Metallique, membru fondator ?i primul pre?edinte la Council on Tall Buildings and Urban Habitat-U.N.E.S.C.O., Dr. Honoris Causa-Universitatea Aachen, colaborator al Academiei Americane de ?tiin?e care red? textul ?i în facsimil în volumul Duiliu T. Sfin?escu, R?spuns la întreb?ri ale tinerilor care doresc tot adev?rul despre Mi?carea Legionar?. Ed. Crater-1996, p. 456-464.

Ion Antonescu (1882-1946), Mare?al, Conduc?tor al Statului Na?ional Legionar ?i al României: „În fa?a lui Dumnezeu, a ??rii ?i a Istoriei, jur c? nimeni pe acest p?mânt nu m? va împiedica s? ap?r onoarea, drepturile ?i lini?tea Românilor ?i c? dac? se va face o nou? gre?eal? voi fi neiert?tor.
Tineret, studen?i, legionari adev?ra?i,
Mi-am smuls pân? azi suflet din sufletul meu ca s?-l fac punte de via?? ?i în?elegere ve?nic? între mine ?i voi. Suferin?ele voastre de alt? dat? le-am f?cut suferin?ele mele; iar biruin?a ??rii ?i a mea de la 6 septembrie am f?cut-o biruin?a voastr?. Am l?sat o clip? haina o?tirii, haina mândriei, ?i a vie?ii mele întregi ?i am îmbr?cat c?ma?a verde ca s? v? dau vou? semnul unirii ?i altora semnul încrederii în voi. V-am chemat la conducerea Statului ?i v-am dat toate locurile de r?spundere ca s? sim?i?i c? ?i voi sunte?i Statul ?i pe con?tiin?a voastr? se reazim? p?strarea ?i mândria lui. Mi-a?i jurat credin?? Regelui ?i mie-la 6 Octombrie la Bucure?ti ?i la 8 Noiembrie la Ia?i ?i to?i conduc?torii vo?tri mi-au reînnoit leg?mântul de ascultare la 27 Noiembrie.

M-am trudit luni de-a-rândul s? salvez Statul pr?bu?it, cu grani?ele sf?râmate ?i românii pribegi; s? stabilesc finan?ele ?i s? reorganizez totul, în împrejur?rile tulburi ale r?zboiului din jurul nostru. Am atras aten?ia conduc?torilor vo?tri c? unele elemente împing statul la dezordine, c? al?ii alearg? dup? interese metariale, c? unele elemente nu sunt folosite, c? produc?ia ??rii scade, c? anarhia ne pânde?te.
Am somat pe cei r?spunz?tori s?-?i fac? datoria, impunând disciplin?, prevestindu-le c? va veni un moment când vor fi n?v?li?i ?i dep??i?i de anarhie; v-am adresat tuturor sfaturi p?rinte?ti, cerându-v? s? v? face?i datoria de români ?i de legionari.
Pe conduc?torii vo?tri i-am tratat ca pe copiii mei, deschizându-le casa ?i sufletul ?i m?rturisindu-le zilnic toate grijile ?i actele ce trebuie s? înf?ptuim.
Drept orice, s-a pornit o ac?iune absurd? în contra guvernului, de?i era guvern na?ional-legionar ?i cu toate c? mi se jurase credin??.
S-au f?cut insinu?ri netrebnice c? a? ocroti masoneria sau c? a? l?sa ca for?e oculte str?ine s? influen?eze conducerea ??rii.
Trecutul meu, onoarea mea de osta?, lupta mea de o via?? întreag? în contra tic?lo?ilor, voin?a mea neînduplecat? de a realiza Statul Na?ional-Legionar ?i tot ce f?cusem pân? atunci pentru Legiune, n-au fost puse în cump?n?.
For?ele oculte str?ine, netrebnicii pr?d?tori ?i anarhi?ti strecura?i în mare num?r în rândurile Legiunii au împins la vrajb?, la prad? ?i la nebunie.
Tineri cura?i, studen?i ideali?ti, legionari supu?i au devenit instrumente oarbe în mâna unor ambi?io?i, cari s-au ascuns dup? ce au încurajat revolta ?i dup? ce n-au mai putut st?pâni bandele netrebnice de anarhi?ti ?i dispera?i intra?i în lupt? pentru interesele str?ine ?i nu pentru Legiune. ?ara a fost astfel aruncat? într-o fr?mântare nebun? pe care n-a putut-o opri decât onoarea, eroismul ?i patriotismul osta?ului român, stânc? nepieritoare a drepturilor patriei.
Am fost asediat eu, Conduc?torul Statului, cerându-mi-se de colaboratorii mei cari îmi juraser? credin??, s? p?r?sesc conducerea guvernului sub amenin?area gloan?elor. De?i m? g?seam la început nepreg?tit de ap?rare, am r?spuns c? prefer s? cad la postul de onoare, decât s? m? dezonorez pe mine; s? dezonorez armata ?i s? pr?bu?esc Statul prin gestul meu de sl?biciune. Tineret, treze?te-te. Ajunge!
Legionari adev?ra?i, face?i-v? examenul con?tiin?ei.
Numai du?manii ??rii, ai vo?tri ?i ai mei au putut pune la cale aceast? ac?iune nevrednic? în care unii au c?zut poate de bun? credin??, al?ii din ambi?ii sau interese, iar unii pl?ti?i de mân? du?man?...
Legionarilor maturi ?i b?trâni, le cer s? judece singuri pe ce drum a fost târât? Legiunea ?i pe ce drum am luptat s-o duc eu. Pe cine au l?sat s? îmbrace c?ma?a C?pitanului, a lui Mo?a ?i Marin, a lui Clime, Banea, Dobre, Cantacuzino, Polihroniade, Tell ?i a tuturor lupt?torilor adev?ra?i ai Legiunii ?i dac? socotesc c? scopul Legiunii a fost slujit în baricadele ro?ii ale anarhi?tilor ?i de gloan?ele îndreptate în contra osta?ului român, al?turi de tic?lo?ii ?i pr?d?torii de rând.
Le cer s? judece dac? ?ara pe care voi zidi-o eu, nu este ?ara visurilor de totdeauna ale adev?ratei Legiuni ?i ale românilor de pretutindeni ?i de-apururi..."
General Antonescu-25 Ianuarie 1941

Se recunoa?te deci c? la 6 octombrie 1940 Legionarii n-au r?spuns prezent la chemarea lui Antonescu, c?ci Antonescu legionar fiind a r?spuns prezent la chemarea colegionarilor s?i. Generalul Antonescu a avut un cult pentru C?pitan ?i pentru Mi?carea Legionar?, pentru elita sa ?i pentru eroii s?i ! For?ele oculte au în?bu?it îns? aceast? mare Chemare care ar fi avut o realizare eminamente cre?tin?, eminamente na?ionalist?, eminamente româneasc?, poate peste veacuri. Au reu?it s? dezbine ?i s? st?pâneasc?! ?i totu?i cei doi Români, în momente de mare cump?n? nu au încetat s? cheme la iubire cre?tin?, singura cale de a construi durabil viitorul :

„... Lua?i cu grij? aminte: preg?ti?i-v?! Preg?ti?i-v? cu un ceas mai devreme! Oricât de fragezi, oricât de tineri, începe?i ?coala caracterului! Cu cât sufletul, ca ?i trupul, este mai fraged, se modeleaz? mai u?or ?i ve?i fi mâine mai folositori ?i neamului, ?i societ??ii ?i vou?. Toat? preg?tirea voastr? se bazeaz? îns? pe iubire. Iubi?i Biserica lui Christos, iubi?i-v? neamul, iubi?i-v? familia ?i pe p?rin?ii vo?tri, iubi?i ?coala ?i pe profesorii vo?tri! Ce este mai sublim decât înm?nuncherea cultului patriei tale ?i p?rin?ilor t?i cu cel al Bisericii lui Christos ?i al ?coalei?!..." Corneliu Zelea Codreanu (1889-1938), dr., fondatorul Mi?c?rii Legionare, martir ?i profet mistic al Neamului.
Mare?alul a fost tr?dat mi?ele?te ?i nu a reu?it s? ridice ?ara visat?, a?a cum ?i-a dorit sincer. Mai mult decât atât, se încearc? amputarea istoriei f?r? a se admite c? întrotdeauna, pietrele vorbesc acolo unde oamenii sunt subit lovi?i de mu?enie !

?i nu întâmpl?tor am l?sat drept final, testamentul de credin?? al marelui savant George Manu (1903-1962), prin?, Comandant al Mi?c?rii Legionare, dublu licen?iat în matematic? ?i fizico-chimie, studii superioare de chimie-fizic? ?i radioactivitate la Facultatea de ?tiin?e-Paris, studii la Sorbona ?i College de France, prof. univ. dr. în Fizic? nuclear?, cercet?tor de reputa?ie mondial?, de?inut politic, martir în penitenciarul din Aiud în 1962: „Cei ce scriu despre via?a Legiunii sunt obliga?i s? a?tearn? pe hârtie toate datele realit??ii, dincolo de orice fel de resentiment ?i de interpretare p?rtinitoare, inten?ionat negativ?. Morala legionar? cere s? fim corec?i, s? d?m fiec?ruia ceea ce este al lui; s? nu ne supraestim?m personalitatea ?i s? nu cre?m istoria Legiunii imaginativ, adic? construit? pe propria noastr? istorie personal? sau de grup".

footer