Revista Art-emis
De la Pazvante-Chiorul la Traian-Barcagiul PDF Imprimare Email
Corneliu Florea, Canada   
Miercuri, 03 Mai 2017 19:55

Corneliu FloreaMul?i au auzit de Pazvante Chiorul (Osman Pazvantoglu 1758-1809) dar pu?ini ?tiu cum a jefuit el, cu pazvangiii lui, ?ara Româneasc? la începutul secolului al XIX-lea, întrecut fiind doar de eliberatorii sovietici cu „Sovromurile lor" ?i de administra?iile dâmbovi?ene postdecembriste conduse de: Petre Roman, V?c?roiu, N?stase, Boc, Ponta, care au propagat jafuri prin corup?ie în toat? România sub obl?duirea lui Iliescu ?i B?sescu, dep??ind cu mult pazvangiii în ?alvari cu iatagane. Dup? aceast? fraz? despre pazvangii, ni?te mercenari musulmani pl?ti?i s? jefuiasc? ?i s? omoare oameni pa?nici, f?r? ap?rare, s? coborâm trei secole în istoria rumânilor sub domniile fanario?ilor, care nu erau nimic altceva decât ni?te v?tafi ai Por?ii Otomane în ??rile Române pentru a-i asigura haraciul, din ce în ce mai mare, ceea ce în Oltenia a dus la o anarhie greu de st?pânit. Lucrurile s-au complicat când austriecii i-au b?tut pe turci în 1717 ?i prin tratatul de pace, turcii le-au cedat habsburgilor Banatul, Serbia ?i Oltenia. Habsburgii au numit Oltenia „Kleine Walahei" ?i au vrut s? introduc? ordinea ?i administra?ia lor, dar nu le-a reu?it, deloc, datorit? revoltelor oltenilor ce au început s? se adune în cete haiduce?ti, culminând cu lovitura reu?it? dat? de Pavel Haiducul caravanei habsburgice format? din dou?zeci de care, cu pere?i metalici, ce strângeau taxele pentru Viena.

Isprava haiducului a zguduit finan?ele Vienei în acel an. Oltenia a fost singura provincie imperial? ce nu s-a supus ordinei ?i administra?iei habsburgice, a?a c?, în 1739 imperialii au fost bucuro?i s? se retrag?, f?r? regrete, din „Kleine Walahei". Domnul fanariot de la Bucure?ti ?i-a frecat mâinile de bucurie, gândindu-se la haraci ?i pe?che?, care nu era doar pentru Poarta Otomana, dar ?i pentru el ?i neamurile lui, cu care împânzise ?ara Româneasc?, punându-le în înalte dreg?torii. ?i le-a frecat degeaba, pentru c? anarhia ?i haiducia olteneasc? a luat asemenea amploare încât nu a mai putut s? o st?pâneasc?, nici s? adune averi cât ar fi vrut pentru el ?i Imperiul Otoman în declin, datorit? corup?iei f?r? margini ce îl cuprinsese ?i ascensiunii Imperiului Habsburgic.

În acest moment istoric, undeva în Bosnia balcanic? se na?te Osman, ce devine Pazvantoglu, numit dup? bunicul s?u, gardian al închisorii din Sofia, fiindc? r?m?sese orfan. Fiind dezghe?at ?i ager, îndr?zne? f?r? pereche ?i bun mânuitor de arme, vrea s? se impun?, s? domine ?i s? fie bogat cu orice pre?. Calea aleas? a fost c?m?t?ria, ceea ce Coranul interzice musulmanilor. Infractorul religios este prins ?i dup? lege îl a?tepta sfâr?itul, dar în Balcanii otomanilor legile sunt doar în c?r?i, în realitatea de toate zilele deasupra tuturor legilor fiind banii, deci este ajutat s? scape din închisoare ?i pân? la Bucure?ti nu se opre?te, unde deasupra balcanismului otoman înflorise fanariotismul, cu ramuri groase de f???rnicie, tic?lo?enie ?i în?el?torie. Acest ora?, parazitat la sânge de demnitari fanario?i, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De form? se angajeaz? mercenar în g?rzile de arn?u?i ale domnului fanariot Mavrogheni ?i subit e cuprins de ambi?ia de-ajunge ?eful g?rzii, ceea ce realizeaz?, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În aceast? pozi?ie aria lui de pung??ire se l?rge?te mult, f?când avere necinstit? ceea în mediul
fanariot al urbei este o fal?, un mare blazon.

Pazvante, cum îi spuneau rumânii, atinge apogeul fanariotic pe Dâmbovi?a în anturajul cur?ii domne?ti, unde, pe nea?teptate face o criz? de amor total dup? o jupâni?? de la curte care-l refuz? cu dispre?, ceea ce îl doboar? într-o depresie de zace la pat cu lunile. Î?i revine, urând de acum înainte femeile ?i intr? într-un fanatism de grandoare uneltind cu al?i fanario?i la mazilirea domnitorului Mavrogheni. Acesta afl?, îl prinde ?i încarcereaz?, ridicând e?afodul pe care vroia s?-l decapiteze. Zilele lui Pazvante erau num?rate, dar când Mavrogheni num?r? pungile de galbeni pentru eliberarea ?i exilarea lui Pazvante, uit? de e?afod, ia galbenii ?i îi d? drumul lui Pazvante, care trece Dun?rea înapoi de unde venise. Liber din nou, ?i-a încropit o band? de pazvangii ?i-a început s? jefuiasc? prin Balcani, strângând o sum? mare de galbeni pe care o trimite sultanului Selim al III-lea pentru a-l numi ?i pe el ag?, comandant de armat? otoman?, cu promisiunea c? va dubla pe?che?ul dac? îl va numi. Bineîn?eles c? a devenit ag?, doar erau în lumea otoman?.

Bucuros, dar nu destul, acum vrea s? devin? pa??, adic? guvernator de pa?alâc, ?i surpriz?, sultanul Selim nu mai r?spunde la pungile lui de galbeni. Avea altceva în cap ! Rezultatul, de necrezut ?i ne mai întâmplat în istoria Imperiului Otoman; Osman Pasvantoglu adun? de peste tot o armat? de pazvangii, mercenari ?i se r?scoal? împotriva sultanului! Este total dezl?n?uit, se autointituleaz? pa??, î?i face un pa?alâc propriu cu capitala la Vidin, unde bate moned? proprie, cu chipul lui pe avers ?i închisoarea din Sofia pe revers, fiind prima ?i ultima moned? din lume înf??i?ând o închisoare! Dar extraordinarul ?i inexplicabilul, dup? logica istoric?, este ceea ce urmeaz?. De ochii lumii ?i al istoriei, sultanul trebuie s?-l pedepseasc? pe r?zvr?tit ?i trimite împotriva lui o armat? de 100.000 de oameni, condus? de aga Kukuc ce, surpriza, nu poate cuceri Vidinul care nu avea nici m?car 10.000 de pazvangii! Dar, surpriza surprizelor, vine din partea sultanului care se r?zgânde?te în privin?a r?zvr?titului; renun?? s?-i mai aduc? capul pe tav?, ba mai mult, îl face pa?a de Vidin! L-a costat foarte scump pe Osman Pazvanto?lu r?zgândire sultanului, pe lâng? pre?ul pl?tit lui aga Kukuc s? nu poat? cuceri Vidinul! În istorie s-a scris c? armata de 100.000 o?teni a lui aga Kukuc nu a putut cuceri Vidinul pentru c? domnitorul fanariot Hangerli, al ??ri Române?ti, nu a aprovizionat cum ar fi trebuit marea armat? otoman? ?i în consecin?? fanariotul Hangerli ?i-a pierdut capul, s? fie un ?ap isp??itor. A?a e scris, dar, de multe ori, adev?rul e ascuns printre rânduri.

Nici o pagub?-n domnitori fanario?i, se îngr?m?deau pe capete la picioarele sultanului, c?ruia toate îi mergeau din plin, acum dându-i mân? liber? ?i lui Pazvante s? jefuiasc? ?ara Româneasc? ?i-n folosul lui. Astfel, în 1800 pazvangiii jefuiesc, omoar? ?i dau foc Craiovei, din care mai scap? doar vreo 300 de case din cele 7.000 câte avusese înainte ?i jefuind ajung pân? la Târgu Jiu. Cronicile spun c? din ordinul lui Pazvante, pazvangiii trebuiau s? violeze toate femeile, drept r?zbunare c? jupâni?a valah? l-a refuzat, atunci, de mult. Dup? jaful, violurile femeilor ?i omorârea b?rba?ilor în Oltenia, în 1802 pazvangiii jefuitori pornesc spre Bucure?ti. Domnitorul fanariot Mihail ?u?u, aflând, o ia la s?n?toasa, iar arn?u?ii lui albanezi în loc s? apere cetatea de scaun se ceart? între ei, iar pazvangiii jefuitori intr? liberi, fraternizând cu vagabonzii ?i cer?etorii bucure?teni, dintre care unul dintre ei ajunge s? fie luat drept înlocuitor de domnitor. Fapt istoric; str?inii, fanario?ii ?i pazvangiii jefuitori au încrustat adânc apuc?turile lor în firea bucure?tenilor pentru vremurile ce vor veni.

Pa?a din Vidin, recunoscut ?i de sultan de data aceasta, recuno?tin?? ce o pl?tea cu vârf ?i îndesat, atinge zenitul s?u istoric, vorbindu-se despre el în fel ?i chip; de la aventurier la înv??at, de la haimana ?i fanatic la diplomat ?i vizionar, când complexat ?i labil, când puternic ?i r?zbun?tor. A fost doar un meteorit otoman. Sfâr?itul lui ?i-al pa?alâcului s?u se trage de la iataganul celui mai mare haiduc oltean, Iancu Jianu. Întâi, într-o lupt? direct?, i-a scos un ochi, dup? care rumânii l-au numit Pazvante Chiorul! A doua oar?, în 1809 Iancu Jianu, a r?zbunat toate jafurile, violurile ?i omorurile pe care pazvangiii le-au pricinuit în ?ara Româneasc?, trecând Dun?rea, împreun? cu haiducii lui, câteva mii, ce au fost în stare s? cucereasc? Vidinul pe care l-au pr?dat, au omorât ?i au pus foc, iar Pazvante Chiorul ?i-a g?sit sfâr?itul, a?a cum i l-a prezis Iancu Jianu atunci când, prima dat? i-a br?zdat fa?a cu iataganul sco?ându-i un ochi.

Iancu Jianu nu este o legend?, este o figur? istoric? autentic? ce a sc?pat ?ara Româneasc? de Pazvante Chiorul ?i pazvangiii lui. Iancu Jianu cu haiducii s?i a fost ?i al?turi de Tudor Vladimirescu în 1821, an dup? care am sc?pat de domniile fanariote ce au s?r?cit cele dou? voivodate române?ti timp de o sut? cinci ani. Din mare nefericire, fanario?ii greci ?i pazvangiii jefuitori au l?sat f???rnicia, tic?lo?enia, în?el?toria lor adânc împ?mântenite în firea multor oameni ai ??rilor Române. Din nefericire, str?inii, de oriunde au venit, dup? fanario?i ?i pazvangii au fost ?i sunt ipocri?i, infami ?i devastatori, cu excep?ii de num?rat pe degete. Dar cea mai mare nenorocire pe capul românilor este c?, nici Providen?a, nici Neamul Românesc nu a mai dat patrio?i ca Iancu Jianu ?i Tudor Vladimirescu s?-i izgoneasc? din ?ar?.

Din nou, România este dominat? de interese str?ine, nu prin iatagane ci prin politologii ?i ideologii aberante, printr-o mass-media ce prezint? continuu m?re? tot ce este str?in, minimalizând ?i denigrând personalit??ile autohtone ce s-au d?ruit ?i jertfit pentru unitatea ?i prop??irea acestei ??ri. E vremea altor pazvangii jefuitori nu doar de averi materiale ca acum trei secole, de data asta vor s? ne distrug?, cu tot cu temelia, istoria, tradi?iile, cultura, identitatea ?i unitatea na?ional? milenar?. Odat? cu decembrie 1989, la Bucure?ti au reap?rut pazvangiii, precum ciupercile dup? ploaie, care l-au f?cut ag? ?i apoi pa?? pe Ion Marcel Ilici Iliescu. Cât? asem?nare istoric? cu Pazvante de la curtea domneasc? fanariot?, care a vrut s?-l înl?ture pe domnitor ?i Iliescu de la curtea Ceau?escului, care chiar l-a înl?turat cu aprobare Înaltei Por?i de la Moscova. De la Tel Aviv-Haifa i-a fost sugerat, prin Saul Bruckner, ca prim-sfetnic Petre Roman-Neulander, bine educat în Fran?a, cu mari planuri pentru o nou? Românie.

Întâi, a devastat industria româneasc?, pe care în loc s? o modernizeze rapid, a decretat c? e învechit? ?i a vândut-o str?inilor ieftin, cu pre? de fier vechi. Adio ?ase cincinale de trud? proletar?. Apoi, cu bun? ?tiin??, a declan?at cel mai mare genocid al embrionilor ?i fe?ilor din pântecul româncelor: un milion de avorturi în 1990! Nici un leu pentru sus?inerea demografiei ra?ionale a ??rii, pentru o educa?ie corect conceptiv?, pentru o cre?? sau un c?min. Familiile cu patru copii puteau primi gratuit apartamentele în care locuiau pentru c? ?i a?a au fost vândute ?i banii încasa?i s-au volatilizat. Începutul tâlh?riilor postdecembriste! Petre Roman-Neulander, va r?mâne stigmatizat în istoria neamului romanesc ca liderul-pazvangiu care a început, în mod deliberat, descre?terea neamului românesc.

Mul?i str?ini din ??ri, societ??i, comunit??i ?i clanuri diferite au n?v?lit precum pazvangiii de odinioar? în Bucure?ti, dup? decembrie 1989, cu acelea?i gânduri ?i inten?ii de îmbog??ire prin jefuire, cunoscând puternicul iz fanariot al capitalei - pe care otomanii au pus-o pe Dâmbovi?a, s? le fie mai aproape când vroiau s?-i mai osândeasc? cu ceva pe valahi, s? nu mai bat? drumurile pân? la Târgovi?tea lui Vlad ?epe?. ?i la fel ca pazvangiii mahomedani de pe vremuri, str?inii n?v?litori de acum s-au repezit la devastarea ??rii, g?sind la Bucure?ti destui citadini netrebnici cu care au fraternizat pentru a-?i împlini scopurile infame ?i impostoare. Str?inii erau versa?i, bucure?tenii erau s?raci, înfrigura?i ?i deruta?i în incertitudini, astfel mul?i dintre ei, pentru o mân? de dolari, le-au devenit servi în tot felul de false investi?ii, asocia?ii ?i O.N.G.-uri antiromâne?ti, în G.D.S.-Sörös ?i mai ales în mass-media.

Ion Marcel Ilici Iliescu ?i-a pl?tit, din visteria statului, mercenarii s?-i asigure continuarea pre?edin?iei. Unul dintre ei, cel mai nes?tul ?i avid, Adrian N?stase, ipocrit ?i arogant, ajuns prim-pazvangiu, a devastat ?ara, adunând averi dar ?i oprobriul românilor obi?nui?i ?i cinsti?i. A c?lcat în picioare istoria ardelenilor români prin reamenajarea, la Arad, a monumentului celor 13 generali ai lui Kossuth ce au omorât zeci de mii de români în 1848-1849, pentru vrerea lor de a fi români liberi. Istoria românilor îl va a?eza definitiv în rândul pazvangiilor f?r? de lege. Se spune c?, alegatorii au vrut s? scape de grea?a arogan?ei lui Adrian N?stase ?i l-au ales pe bine dispusul B?sescu Traian, cu vechi state de pazvangiu înc? de la Anvers, unde deja ciupea din flota comerciala a României, pe care a lichidat-o, împreun? cu al?i pazvangii de la Constan?a, dup? decembrie 1989.

Noua tagm? a pazvangiilor, prin dezinformare ?i manipulare, dar ?i prin bani ?i ?antaj, s-a cuib?rit confortabil în Casa Poporului Român de unde, pu?i pe c?p?tuial? prin devastarea ??rii, de la început, pentru siguran?a lor, au dat lovituri mortale Justi?iei pe care, de ochii lumii, o ?in pe life-suport controlat; cum vrea s?-?i revin?, cum îi taie oxigenul! Nu vor Ordine, nu vor Justi?ie, vor doar jaf la drumul mare ?i circ de pazvangii, la fel ca în Bucure?tiul anului, de gra?ie, 1802 ! Acum, în plus de acele trecute vremuri, s-au dedat tâlh?re?te la banii înv???mântului general ?i profesional, la banii ce s-ar cuveni culturii ?i ?tiin?ei române?ti, nesocotesc total s?n?tatea, sportul ?i artele. Au vândut jum?tate din p?mântul ??rii str?inilor, rad mun?ii de p?duri. Într-un sfert de secol, pazvangii str?ini ?i autohtoni au dus Romania pe ultimul loc în Europa ?i printre primele ??ri în lume la pierderea prestigiului ?i identit??ii na?ionale, pentru c?, printre altele, românii nu au mai avut noroc de un Iancu Jianu.

footer