Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Duminică, 26 Februarie 2017 20:19

Col. (r) Marin Neac?u, art-emisPrincipiul amestec?rii puterilor în stat

Din ce în ce mai mult? lume, m? refer la cei tr?itori ?i simti?ori ai acestui p?mânt românesc, se simt dezorienta?i, debusola?i, declar? c? nu mai în?eleg nimic, c? tot ce se petrece este peste ceea ce au sperat s? se întâmple, c? faptele, evenimentele au luat o turnur? ilogic?, pentru ei anormal?. Întrebarea este ce reprezint? anormalul într-o societate în care valorile se schimb? dup? cum bate vântul, principii nu mai exist?, legea este impus? de cei afla?i la putere, a?a zisa separa?ie a puterilor în stat nu mai exist?, pentru c? legislativul impune imunit??i la nerespectarea legii de c?tre proteja?ii soartei, iar a?a zisa justi?ie încearc? s? impun? guvernului ce legi s? fac? ?i ce nu, deschizând dosar unor mini?tri care au scos, e adev?rat oarecum ciudat, dar legal, o lege, în încercarea de a pune de acord Constitu?ia cu legile. Cine încalc? mai mult legea, cel care d? o lege, de altfel necesar? chiar dac? discutabil privind modalitatea, dar absolut necesar? deoarece prevedea corelarea legii la prevederile Constitu?ionale, sau cei care o contest?, apoi încep s? fac? presiuni de tot felul asupra celor care aveau datoria s? o dea? S-a spus c? prin modul în care a fost adoptat? Ordonan?a 13, a fost atacat statul de drept, dar acuma nu iese nimeni în strad? s? spun? c? anularea unei legi declarate în regul? de c?tre Curtea Constitu?ional? este un atac asupra institu?iilor statului ?i c? practic prin anularea unei legi constitu?ionale se ataca îns??i Constitu?ia? De ce a fost demis un ministru care a propus o lege constitu?ional?, pentru ce anume sunt cerceta?i mini?trii care au aprobat-o, de o justi?ie care nu are nici un drept s? intervin? peste procesul legislativ? Cumva a primit D.N.A. atribu?iuni privind procesul legislativ sau executiv? Atunci hai s? d?m ?i guvernului ?i Parlamentului dreptul s? cerceteze modul în care procurorii ?i judec?torii instrumenteaz? dosarele ?i dau sentin?ele ?i s? le d?m dreptul de a schimba sentin?ele a?a cum judec?torii ?i strada schimb? legile. Luat? strict profesional, Ordonan?a 13 schiop?ta la câteva articole care puteau fi amendate în Parlament, iar Parlamentul asta ar fi trebuit s? fac?, s? amendeze punctele discutabile, nu s? tremure de teama procurorilor sau a câtorva zeci de mii de oameni, unii pl?ti?i, al?ii de bun? credin?? dar manipula?i, al?ii de profesie protestatari, indiferent pentru cine, indiferent pentru ce. La contrapartid?, ceilal?i se plâng c? au fost înc?lcate drepturile copiilor de c?tre p?rin?ii care au venit cu ei la proteste. P?i atunci s? în?eleg c? trebuie un plan de desf??urare cu ore, minute, locuri ?i activit??i privind plimbarea copilului? ?i dac? da, cine trebuie s? aprobe planul? ?i cine, pe ce baze va decide dac? p?rintele a dus copilul cu voia lui sau abuziv undeva? Dac? copilului nu îi place tante Aglaia, trebuie arestat p?rintele c? o las? s? vin? în vizit?? Ce este normal aici ?

Retrocedare in absurdum

Dar asta nu e totul. Din acelea?i motive politice, dar din partea cealalt?, este scoas? din nou pe pia?? afacerea retroced?rilor f?cute de c?tre un primar unei organiza?ii etnice. Nimic r?u în asta, dac? retroced?rile nu ar fi pu?in ilegale. ?i sunt ilegale pentru c? la rândul ei, organiza?ia le-ar fi cerut ca „mo?tenitor" al unei alte organiza?ii la fel de entice, dar pu?in fasciste, organiza?ie scoas? în ilegalitate, care le ob?inuse la rândul ei prin confiscare ilegal? sau „cump?r?ri" tip Gestapo. A?adar mo?tenitorul ho?ului este pus în drepturi asupra bunurilor furate de tat?l s?u, criminal ?i ho? recunoscut interna?ional. Trec peste faptul c? legea în baza c?reia au fost retrocedate bunurile, se referea la bunurile confiscate de comuni?ti, nu la cele confiscate sub inciden?a legilor interna?ionale de la organiza?iile criminale. Deci ne afl?m în fa?a unei duble înc?lc?ri a legii ?i totu?i actul r?mâne în picioare, judec?torul care a dat aceast? decizie înc? mai este magistrat, dar nimeni nu iese în strad? s? apere legea de cei care o încalc?. Asta se nume?te în România tot justi?ie, dar întreb din nou, unde este normalul aici? ?i pentru ca b?taia de joc s? fie ?i mai mare, ?i mo?tenitorul ?i cel cu care s-a judecat pentru ob?inerea bunurilor, sunt una ?i aceea?i persoan? fizic?, reprezentând îns? în dou? persoane juridice „aflate în conflict". Mai r?mâne acuma ca mo?tenitorii lui Hitler, Borman, Goebels, Himmler s? cear? bunurile furate de nazi?ti ?i aduse în colec?iile personale ale acestora, pe motiv c? au au apar?inut p?rin?ilor lor pe care îi mo?tenesc. A?a ceva nu se poate întâmpla nic?ieri în lume, dar la noi se poate. Cât suntem de normali?

Ocupa?io in integrum

?ara ne este ocupat? pas cu pas de trupe str?ine, chemate nu ?tiu de cine, s? ne apare de un du?man care este mai mult al celor care ne ocup?, decât al nostru. Ca o ironie, pân? acum 28 de ani situa?ia era invers? ?i nimeni nu poate s? garanteze c? peste al?i 28 de ani vom fi în acelea?i rela?ii ?i cu unii ?i cu al?ii, dar acuma, cei care se afl? la putere se men?in acolo unde sunt cedând nu numai suveranitatea ?i conducerea ??rii, ci ?i viitorul ei, punând la dispozi?ia actualului prieten tot ce cere acesta, f?r? excep?ie. Cu 28 de ani înaintea ultimilor 28, nimeni nu ar fi conceput existen?a unor trupe str?ine pe acest p?mânt fie ele prietene sau str?ine, ba unii au murit pentru c? au reu?it s? scoat? cizma ruseasc? din ?ar?, iar azi al?ii se împ?uneaz? cu faptul c? au adus în ?ar? trupe de ocupa?ie pe care le numesc eufemistic trupe aliate. Dup? ce am trecut prin ambele perioade dup? ce am v?zut ce înseamn? s? îi ai prieteni ?i du?mani ?i pe unii ?i pe al?ii, dup? ce am v?zut ce s-a întâmplat cu ??rile care i-au schimbat, ca ?i noi ?i m? refer la Angola, Eritreea, Irak, Afganistan, Ucraina, a c?ror soart? o urm?m cu succes, nu pot s? spun decât c? nu mi se pare normal ceea ce se întâmpl?. Dar, cine poate s? mai spun? ce este normal? Acuma a?tept?m s? vedem pe cine mai declar? prietenii no?tri du?mani ?i c?tre care grani?e î?i mai fac câteva baze militare, nu de alta, dar s-a creat un dezechilibru inechitabil, vestul ??rii nu beneficiaz? de cizme americane ?i mor fetele de dorul lor. Normal, nu?

Polonius, ah, Polonius

Nici în vecin?tatea noastr? lucrurile nu sunt roze, dar e mai bine. Polonia, o alt? ?ar? care a avut „prieteni" care au „ajutat-o", dezmebrat-o, ocupat-o, salvat-o, cedat-o, de nu ?tiu câte ori, pare s? stea mai bine. ?i ea, ca ?i România, a ales drumul spre Vest, dar chiar dac? acolo mai exist? un iz de interes na?ional, tot li se for?eaz? mâna. Un nene din Comisia European?, pe numele s?u Jyrki Katainen avetizeaz? Polonia c? ?i-ar putea pierde dreptul de vot dac? nu face ce i se spune. Ei, domnii din Bruxelles, cic? ap?r? "statul de drept" adic? statul polonez ?i amenin?? cu retragerea unui drept fundamental consfin?it de Declara?ia Universal? a Drepturilor omului, dreptul de a vota. Trec peste alte posibile interpret?ri ale diferitelor tratate ?i m? opresc asupra r?spunsului dat de ministrul de externe polonez, Witold Waszczykowski domnilor care amenin?? Polonia: „V? rug?m s? ne da?i voie s? ne respect?m propria Constitu?ie, nu viziunea dumneavoastr? despre Constitu?ia noastr?. E în regul??".
Ei da, a?a parc? mai merge, asemenea politicieni a? vota ?i eu. Oare este normal ?

Nu da?i cu D.D.T.

Nu ?tiu dac? a?a ceva este normal sau nu, ceea ce ?tiu este c? la noi nu este posibil ?i nu cred c? se va întâmpla cândva, pentru c?, a?a cum spunea ?i P?unescu, nou? ne lipse?te „capul M?riei sale Mihai Viteazu". La noi, din contr?, domnul Trump, acest Iohannis al americanilor, care s-a plimbat într-o lun? cât Obama într-un an, a pus ochii pe portul Constan?a, pe care se certau pesedi?tii ?i peneli?tii ?i acuma, odat? cu flota pe care are de gând s? o bage în port î?i va b?ga ?i "investi?iile". Parc? la noi exist? proverbul ?la cu cei doi care se ceart? ?i câ?tig? al treilea, nu? Bun proverb dar inutil. Bineîn?eles c? românilor li se va spune c? totul este spre binele lor, pentru ap?rarea statului de drept, parteneriatul strategic etc. Mai ?tiu eu pe cineva care lucra pe vremuri la deratizare ?i din lips? de ocupa?ie, pentru c? nu avea de lucru, s-a apucat de crescut plo?ni?e. Poate p?rea ciudat pentru unul care avea meseria de a deratiza, dar omul trebuie în?eles, avea ?i el familie. Apoi când plo?ni?ele ajugeau la pubertate, le lua ?i le scotea la „plimbare" prin cartiere. Dup? o lun?-dou?, când fetele f?cuser? destui pui, toat? lumea c?uta pe cineva s? îi scape de plo?ni?e. Cine crede?i c? lipea afi?e pe la sc?rile blocului ?i contacta asocia?iile de locatari pentru deratizare? Prietenul nostruuuuuuuu. P?i nu trebuie s? m?nânc? ?i soldatul american o pâinic? alb? dobrogean? ?i s? apere Marea Neagr? de submarinele ?i avioanele ruse?ti care caut? distrug?toarele N.A.T.O.? Ba bine c? nu, e normal c? da.

Fugi c? te p(r)i?c?

De ceva timp pe la televiziunile române?ti s-a aciuit o nou? plo?, pardon pri?c?. Unde te ui?i, apare pe post de analist, comentator, ap?r?tor al drepturilor pre?edin?elui, judec?tor, procuror, c?l?u ?i satâr, un om care de?i nou pe pia?a politic?, deja are ceva „victime" în media, Dana Grecu ?tie de ce. Este vorba de domnul deputat R?zvan Pri?c?, deputat de... nu se putea alfel, decât Prahova, pentru c? acolo au cuibul cei mai buni procurori ?i politicieni ai ??rii. Trecând peste logoreea domniei sale, c?ci vorbe?te cât 100 de pre?edin?i, parc? vrând s? recupereze to?i anii în care a stat în bezna politicii ?i televiziunilor, domnul Pri?c? socheaz? prin o nou? inven?ie care ne duce cu gândul la celebra replic?m a lui Garcea, „noi nu suntem normali". De?i este deputat de Prahova, candidat ?i ales în plin fief D.N.A., domnul Pri?c? a decis s? î?i deschid? biroul parlamentar departe de cei care, m? rog, s? zicem c? l-au ales ?i pe care ar trebui s? îi reprezinte conform art 38 din Legea nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputa?ilor ?i al senatorilor, tocmai prin S?laj. Acuma, sincer vorbind, tehnica nu e singular?, mai ?tiu eu pe unul care a spus c? va ap?ra drepturile românilor iar acuma ap?r? drepturile celor de la Holzindustrie, dar o face m?car a?a mai mascat, cât de cât, apare cu proteja?ii numai pe ?ureanu, unde nu e mult? lume, dar domnul R?zvan nu umbl? cu cioara vopsit?, el î?i tr?deaz? aleg?torii pe fa??, c? oricum nu are cine ce s? îi fac?, tr?darea, ca ?i înc?lcarea legii, a devenit ceva normal în România.

În loc de concluzii

Întrebarea fireasc? ar fi c?tre ce ne îndrept?m sau mai bine spus, c?tre ce ne impinge „democra?ia european?"? Dup? cum se ?tie, Suedia este cotat? printre cele mai "civilizate" state, pentru c? acolo cic? exist? cu adev?rat egalitate în drepturi. Cât de egali în drepturi sunt cet??enii suedezi sau locuitorii Suediei, mi-a explicat pe larg o fost? coleg? de facultate, care, c?s?torit? în Suedia de mai bine de 10 ani, cu so? suedez get-beget, fat? cu studii, vorbitoare de 3 limbi str?ine, nu a reu?it s? î?i g?seasc? un serviciu, pentru c? unele na?ionalit??i nu sunt la fel de egale ca altele. Ei bine, ce se întâmpl? azi în Suedia ?i se va întâmpla mâine ?i în România, dac? vrem s? intre Shengenul în noi? Citez: „Dup? ce a legalizat adop?ia copiilor de c?tre cuplurile homosexuale, Suedia a mers ?i mai departe. În multe din gr?dini?ele suedeze ?i-au f?cut apari?ia a?a numi?ii «pedagogi ai gender-ului », aceste persoane au misiunea s? ajute educatorii în identificarea copiilor ce se cred a fi b?ie?ei sau feti?e ?i sesizeaz? deosebirile între genuri. Ace?ti copii urmeaz? a fi reeduca?i. În Stockholm a fost deschis? o gr?dini??, pentru copii cu vârsta între 1 ?i 6 ani, în 2010, gr?dini?a este finan?at? din bugetul de stat ?i poart? numele « Egalia ». Directoarea acestei gr?dini?e nu ascunde c? scopul ei este « cultivarea înclina?iei c?tre homosexualitate ». În aceast? gr?dini?? nu exist? nici feti?e nici b?ie?ei, educatorii au exclus din limbajul lor pronumele « el » ?i « ea ». În suedez? « el » - han, «ea» - hon au fost înlocuite cu termenul hen, un cuvânt inexistent în suedeza literar? îns? folosit în jargonul sodomit". În englez? hen înseamn? g?in?. Vom deveni o ?ar? de g?ini? Cine vor fi g?inarii ?

footer