Revista Art-emis
Orbirea intelectual?, de la bol?evism la neoliberalism PDF Imprimare Email
Silvia Jinga, S.U.A.   
Miercuri, 25 Ianuarie 2017 20:32

Silvia Jinga, art-emisNici un „ism" nu mi-este simpatic. Treze?te în mintea mea un sistem de alarm? ca ?i când m-a? afla în fa?a a ceva insidios, care te ia pe departe ?i pân? când s? te treze?ti te las? iremediabil captiv. Atât bol?evismul cât ?i globalismul neoliberal propov?duiesc o utopie despre un viitor pe care nu putem s? nu-l privim cu suspiciune. Ambele ideologii subordoneaz? viitorul unor organiza?ii interna?ionale, cominternul, cum a fost în cazul bol?evismului sau ast?zi, guvernului global, economiei globale. Ambele se declar? pe fa?? împotriva principiului na?ionalit??ii ?i suveranit??ii na?ionale, în care v?d un adversar de temut al presupusei armonii universale a planetei. În ambele ideologii na?ionalismul trebuie sacrificat de dragul universalismului. De notat c? neoliberalismul a creat a?a o confuzie în capul suporterilor lui Hillary Clinton c? ace?tia au ajuns s? aplice f?r? discriminare eticheta de nazist ?i fascist oricui critic? doctrina neoliberal?. Mar?ul de un milion de femei asupra Washingtonului, corelat cu ac?iuni similare în lume, (ce vre?i, totul se produce la cheie planetar?) a doua zi dup? depunerea jur?mântului pre?edintelui Trump, a reiterat acuza?iile de mai sus. Ascultând discursul inaugural ne d?m seama cât de nefondate sunt invectivele protestatarelor. În discurs pre?edintele a afirmat c? indiferent dac? e?ti negru, cafeniu sau alb acela?i fel de sânge se vars? pentru ?ar? dac? e nevoie ?i, mai mult, c? patriotismul nu las? loc pentru nici o prejudecat?. De asemenea a chemat na?iunea american? la unitate ?i solidaritate, ceea ce ar face-o „unstopable" (de neoprit).

A subliniat viguros sintagmele rostite de multe ori în campania electoral? ?i anume: „America first", acei „forgotten men and women", în?elegând c? acestea vor fi priorit??ile lui ?i ale cabinetului s?u, care va pune pe primul plan interesele americane. Nu despre izola?ionism este vorba ci de remedierea standardului de via?? al unor largi categorii de americani total marginaliza?i ?i ignora?i de administra?iile precedente. Trump ne asigur? c? guvernarea lui nu va construi în continuarea establishmentului, ci va cauza un veritabil cutremur, restituind puterea poporului. Am zice c? suntem pu?i în fa?a unei insurec?ii intreprinse de miliardari în folosul celor exploata?i.. C.N.N.-ul, despre care s-a spus ironic c? este televiziunea familiei Clinton, a afirmat despre Trump c? este un „disrupter" (distrug?tor), dar nu este „transformational". Adic? va provoca dezordine, dar nu se va pricepe s? creeze ceva valid, organic. R?mâne s? urm?rim dac? promisiunile se vor traduce în fapte. Întreaga suflare este cu ochii pe pre?edinte acum.

Din analiza multor sloganuri de pe pancartele demonstrantelor, care au invadat str?zile Washingtonului în ziua de 21 ianuarie, (l?sând la o parte problema L.G.B.T., legea Roe vs. Wade, care prive?te avortul ?i alte revendic?ri tipice mi?c?rii feministe, agitate de Hillary ?i suporterul ei miliardar), rezult? ideea de respingere a na?ionalismului, perceput ca o for?? ostil? popoarelor. Acest tip de sloganuri sunt reflectarea direct? a îndoctrin?rii neoliberale globaliste. Nimic mai departe de adev?r ?i de realitate doamnelor protestatare! Na?ionalismul, pe care majoritatea statelor de pe glob îl îmbr??i?eaz?, se manifest? în limite ra?ionale nu extremiste. El se traduce prin ata?amentul la un teritoriu specific, la o cultur? creat? de un popor de-a lungul timpului, la respectul fa?? de tradi?iile ?i obiceiurile locului, la cultul str?mo?ilor, la dragostea de ?ar? ?i de istoria ei. În 1922 etnopsihologul C. R?dulescu-Motru scria: „cel mai înalt ideal este idealul na?ional", asociindu-l cu un concept instrinsec legat de acest ideal ?i anume suveranitatea na?ional?. Observa?iile de bun sim? ale savantului ne sunt adresate parc? direct de acum o sut? de ani: „Se cere apoi suveranitatea na?ional? pentru ca s? se dea con?tiin?ei poporului posibilitatea de a-?i exercita toate dispozi?iunile sale sociale. Un popor robit economice?te sau geografice?te, ori lipsit de grani?ele sale naturale, nu poate s?-?i exercite dispozi?iunile înn?scute: c?ci con?tiin?a sa ar fi ca ?i con?tiin?a unui individ fl?mând sau bolnav"[1]. Nu este oare ast?zi poporul român ?i fl?mând, ?i bolnav? Nu este el oare economice?te înrobit? La acest? întrebare ne r?spunde economistul Ilie ?erb?nescu în articolul „Deposedare economic? ?i extraeconomic? a României" (în Cotidianul.ro, 4 ianuarie 2017), unde citim cu stupoare c? prin evaziunea fiscal? nepedepsit?, practicat? în regim neocolonial de companiile multina?ionale se externalizeaz? 80-90% din profituri, cei mai strivi?i fiind românii c?rora li se arunc? în bra?e revolt?toarele salarii mici, fapt de „o incredibil? odio?enie", stigmatizat cu temei de sociolog.

Publici?tii reprezentan?i ai curentului socialist marxist, mai observ? C. R?dulescu-Motru consider? na?ionalismul „un corolar al ideologiei burgheze, o arm? de specul? pentru oligarhiile st?pânitoare"[2]. Dar una este teoria marxist? ?i alta practica bol?evist?, care nu numai c? n-a renun?at la suveranitatea sovietelor, dar s-a extins ?i asupra suveranit??ii Europei Centrale ?i de Sud-Est, pentru c?, indiferent de orânduire, atotst?pânitor în sfera ruseasc? a r?mas ?i va r?mâne panslavismul. În contextul cre?rii Societ??ii Na?iunilor, prima form? de organizare globalist? dup? Primul R?zboi Mondial, autorul intuie?te ascensiunea principiului „solidarit??ii interna?ionale", care începuse s? se manifeste deja „în detrimentul suveranit??ii na?ionale nu a marilor puteri, ci a celor mici, unii fiind mai egali decât al?ii în cadrul Societ??ii Na?iunilor [...] Sunt în ea membri cu drepturi nelimitate, suverani ca ?i odinioar?, ?i membri cu drepturi limitate. Numai pe spinarea acestora din urm? se fac experien?e cu principiul solidarit??ii. Lor li se mic?oreaz? suveranitatea în folosul tuturor, pe când membrii cu drepturi nelimitate r?mân ne?tirbi?i, ca ?i mai înainte"[3]. Înlocui?i principiul solidarit??ii cu cel al globaliz?rii ?i ve?i vedea c? nu s-a schimbat nimic în geopolitica de azi. Noi vedem o perfect? continuitate între starea de lucruri descris? de C. R?dulescu-Motru ?i cea contemporan?. Concluzia articolului cade ca o prevestire grav?: „deocamdat?, ast?zi pe români îi îngroze?te amurgul suveranit??ii lor". Autorul se temea atunci de un declin al idealului na?ional ?i al conceptului de suveranitate odat? cu apari?ia Societ??ii Na?iunilor. S-a scurs de atunci aproape un secol, dar na?ionalismul ?i suveranitatea continu? s? r?mân? vitale pentru dezvoltarea normal? a popoarelor ?i pentru o pace stabil? în lume.

S-a încercat în ace?ti dou?zeci ?i ?apte de ani, care au trecut de la lovitura de stat din România, s? se ridiculizeze, prin c?r?i scrise la comand? de mercenari ai condeiului, soro?i?ti sau de alt? sorginte, sentimentul de dragoste fa?? de ?ar?, identitatea na?ional? ?i s? se denatureze istoria românilor în c?r?i precum cele scornite de profesorul universitar Lucian Boia, care trateaz? cu mult? desconsiderare episoade memorabile ale jertfei române?ti. ?i pe când minimalizeaz? statura lui Mihai Viteazul uit? c? românii au dat regi ?i principi faimo?i Ungariei. Atacul la identitatea na?ional? corelat cu tr?darea noastr? de c?tre guvernan?i servili ?i lacomi are ca scop pr?bu?irea speran?ei ?i a moralei unui popor adus în mod deliberat la sap? de lemn. Dinamitarea familiei prin plecarea la munc? în str?ini a p?rin?ilor i-a lipsit pe copii de mamele care s? le insufle dragostea de glie ?i de credin?a str?mo?easc?. „S? urm?m exemplul marilor eroi ?i martiri ai acestui neam, modele de demnitate na?ional?", ne îndeamn? dr. C?lin Georgescu în cunoscuta sa carte „Cump?na României"[4]. Dragostea de ?ar? a ajuns în România un sentiment luat în derâdere. ?ara devastat? are nevoie de oameni care s?-?i centreze ac?iunile pe interesul na?ional, care s? se opun? proiectelor geopolitice vizând distrugerea statelor na?ionale, noteaz? acela?i autor. Iat? c? la un secol dup? constatarea lui R?dulescu-Motru despre declinul idealului na?ional faptul nu numai c? nu s-a adeverit, dar se ridic? din nou for?e care îl reclam? de urgen??. Dovezi în acest sens avem în fenomenul brexitului, în inaugurarea la Washington la 20 ianuarie a.c. a unui pre?edinte populist ?i na?ionalist ?i în extinderea în Europa Occidental?, în Europa Central? a tendin?ei de opozi?ie la abuzurile Uniunii Europene ?i ale acoli?ilor ei.

??rile foste comuniste ?i România în special cu ai ei dictatur? dur? ar trebui s? în?eleag? cel mai bine esen?a neoliberalismului globalist înrudit cu utopia comunist? prin „materialismul ateu, proiectul de inginerie social? menit s?-i fac? pe români s?-?i uite r?d?cinile ?i identitatea na?ional?, violen?a în a modifica ireversibil omul în vederea atingerii unor scopuri universaliste, obsesia cre?terii ?i dezvolt?rii f?r? limite care duce la spolierea capitalului natural ?i transformarea persoanei umane într-o simpl? resurs? ce poate fi vândut? ?i cump?rat? ca orice marf?. Economia de pia?? a b?ie?ilor de?tep?i"[5]. Mi se pare a fi circumscris? aici cu exactitate utopia care a pus st?pânire pe femeile mar?ului de un milion de la Washington, pe actri?ele de la Hollywood, partizane ale ideologiei dinastiei Clinton. Holywood-ul, care se r?sfa?? în milioanele câ?tigate, este imun la durerea masei de dezmo?teni?i din marile ora?e americane. Fascina?ia utopiilor e veche în tagma intelectual?. Ne gândim, în primul rând, la numero?ii intelectuali francezi care dup? 1945 au format falanga tovar??ilor de drum, aplaudaci ai miracolului sovietelor, ignorând pe cei f?r? num?r care sufereau ?i mureau în Gulagul comunist. Orbirea intelectual? este o poveste veche ?i nu m? refer aici nicidecum la miticul Orfeu.

Delray Beach, 22 ianuarie 2017

--------------------------------
[1] C. R?dulescu-Motru, Psihologia poporului român, Albatros, 1999, p. 129.
[2] ibidem, p. 130.
[3] ibidem, p. 300.
[4] Logos, 2014, p. 31.
[5] vezi C?lin Georgescu, op. cit., p. 28.

footer