Revista Art-emis
Chitan?ierul de la Casa Alb? PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 11 Ianuarie 2017 13:45

Corneliu Vlad, art-emisLa vreo trei sferturi de secol dup? debarcarea în Normandia, militarii americani coboar? din nou pe ??rmurile nordice ale continentului, de dat? aceast? în portul german Bremenshaven, iar de acolo în Polonia. În orizontul mondial de a?teptare al instal?rii în func?ie a pre?edintelui Donald Trump, suplimentarea prezen?ei militare americane pe flancul estic al N.A.T.O. poate fi simbolic?, dar nu ?i semnificativ?. Prezen?a permanent?, dar mereu rulat?, a 4.000 de militari americani, cu tehnic? de lupta necesar?, în Polonia, în ??rile baltice, hot?rât? la summitul N.A.T.O. 2016 de la Var?ovia, este doar o mo?tenire, eventual incomod? sau nu îndeajuns perfectat? (de pild?, cât cost?, cine pl?te?te) pe care Administra?ia Obama o las? succesorului sau în func?ie, care mai degrab?, „î?i vrea banii lui înapoi" (cum a zis cândva fostul premier britanic Margaret Thatcher) chiar ?i de la alia?i. Sau poate, de ce nu, este un prim indiciu concret c? pre?edintele Trump va onora angajamentele (în vigoare) asumate de prima superputere mondial? în Alian?a Atlantic?. Iat? de ce debarcarea de la Bremenhaven nu prea poate fi semnificativ?, adic? l?muritoare în privin?a inten?iilor noii pre?edin?ii a Americii.

C? este îns? gest simbolic, f?r? îndoial?. E drept c? suplimentarea prezen?ei militare americane pe flancul est nu schimb? cu nimic raportul de for?e în zona. Oficialii N.A.T.O. amintesc înainte de venirea americanilor, Rusia a pozi?ionat în apropiere de Moscova 330.000 de militari. Pres? european? observ? de aceea c? prin patru batalioane, fiecare a câte 1.000 de militari, dislocate în Polonia ?i cele trei state baltice, flancul estic al Alian?ei nu se consolideaz? cine ?tie cât, militarmente vorbind. Dar, specific? ziaristul Brooks Tigner de la Euronews, „aceast? desf??urare se vrea a fi foarte politic?". Adic?? Rand Corporation explic? pe larg, într-un raport, c? for?ele Moscovei ar fi capabile s? treac? frontierele ?i s? se instaleze la Tallin ?i Vilnius în mai pu?in de 60 de ore, iar dac? aceste ac?iuni ofensive s-ar produce mâine, N.A.T.O. n-ar putea reac?iona efectiv mai devreme de cinci zile.

?i atunci, care s? fie rostul noii debarc?ri americane în Europa? „S? se preg?teasc? s? ac?ioneze, când Rusia a instalat, în Kaliningrad ?i în Crimeea, suficiente sisteme de ap?rare antiaerian? pentru a face extrem de complicat? orice interven?ie a N.A.T.O. din Polonia pân? la Marea Neagr??" - se întreba corespondentul la Var?ovia al s?pt?mânalului francez „Journal de Dimanche". Întrebare: cu cei 4.000 în plus s-ar schimb? situa?ia pe teatrul de opera?iuni? Sau în plan „politic"? A propos, la Marea Neagr? se afl? ?i România, ?i ea stat membru al N.A.T.O. , care se afl? tot în flancul est al Alian?ei. Dup? summitul de la Var?ovia, secretarul general al NATO a ?inut s? aduc? la cuno?tin?? c? „statele care au confirmat disponibilitatea de a trimite for?e terestre, navale ?i aeriene în România, pentru a consolida prezen?a N.A.T.O. în Marea Neagr? sunt Canada, Germania, Olanda, Polonia, Turcia ?i SUA". Dac? au confirmat, a?tept?m urmarea, nu?

Pân? atunci, s? radem - sau nu prea - cu Radio France Interna?ional, care socotea cam a?a la 7 ianuarie 2017: N.A.T.O. este o realitate militar?. Este evident mai pu?in scump s? fii membru al unei asemenea alian?e decât s?-?i construie?ti propria ap?rare". Pân? una-alt? a?a e, domnul Trump înc? nu ?i-a adus chitan?ierul în Biroul Oval. (Magna News. ro)

footer