Revista Art-emis
Tr?dare pe toat? linia PDF Imprimare Email
Silvia Jinga, S.U.A.   
Duminică, 11 Decembrie 2016 19:26

Silvia Jinga, art-emisMedia american? ?i occidental? tr?ie?te un moment cât se poate de penibil, mai ales dup? sfâ?ierea v?lului minciunii din campania electoral? din S.U.A. Niciodat? pronosticurile n-au fost mai m?sluite, mai departe de realitate, mai falsificate. New York Times, Washington Post, New York Post, C.N.N., C.B.S. News, A.B.C. etc. s-au unit într-o falang? de coriban?i stipendia?i din fondurile generoase ale familiei Clinton ?i ale altor factori de putere, interesa?i s? men?in? status quo-ul. Hillary Clinton a fost o maestr? a jocului dublu, construindu-?i cariera politic? pe inducerea în eroare a grupurilor minoritare: L.G.B.T.Q., feministe, negri, spanioli, imigran?i ilegali din lumea a treia, mexicani etc., to?i dezmo?teni?ii soartei c?rora ea le promitea locuri de munc?, bun?stare, ridicarea câ?tigului minim, asigurare medical? ieftin?, înv???mânt accesibil. Ea a afirmat în competi?ie cu Donald Trump c? America n-a încetat s? fie „great" (m?rea??) niciodat?, ignorând realitatea dezastruoas? a marilor ora?e, printre care chiar Chicago, locul ei natal, unde criminalitatea în ghetourile negrilor este alarmant?, declinul statelor din care au plecat joburile (vezi Pennsylvania), încarcerarea cu prec?dere a popula?iei de culoare, adic? un imens r?u cauzat tocmai celor pe care ea a pretins c? i-a ap?rat ?i-i va ap?ra. Hillary a fascinat mul?i ani la rând mase de oameni care au crezut în ea. Fanatismul participan?ilor la raliurile organizate dup? înfrângerea ei probeaz? afirma?ia m?car par?ial. Zic par?ial, deoarece unii dintre demonstran?ii cei mai înver?una?i, cei care purtau pancarte pe care scria „Trump is a fascist pig", am aflat, ulterior, c? au fost remunera?i din fondurile magnatului George Soros, miliardarul etern pasionat de revolu?ii, mi?c?ri de strad? ?i „interven?ii umanitariste", care îi procur? fun (amuzament, distrac?ie), dup? cum a m?rturisit într-o emisiune pe you tube. Satisfac?ia activistului politic se conjug? cu economii ruinate, vezi România, cu v?rsare de sânge, vezi Ukraina, mult? suferin?? uman? care nu poate fi justificat? de obstina?ia lui Soros de a construi o societate deschis?, an open society, cum se cheam? funda?ia lui.

Extraordinara curtoazie a mediei americane fa?? de Hillary Clinton ?i cerbicia criticii la adresa lui Donald Trump au fost destinate s? asigure un câ?tig confortabil celei dintâi. Cu toate acestea un segment suficient de mare al popula?iei americane nu a putut fi indus în eroare nici de pres?, nici de calit??ile oratorice ale fostei secretare de stat. Adev?rul, impus de realitatea îns??i, (folosirea de c?tre Hillary a unui post atât de înalt pentru tranzac?ii în folosul propriu) ?i de experien?a de via?? a oamenilor, a biruit corup?ia ?i minciuna candidatei ?i a presei deopotriv?. Acest tip de pres? fals? a fost numit? „post truth press" - presa de dup? adev?r, presa epocii în care adev?rul nu mai conteaz?. Anul 2016 va fi amintit nu doar pentru lupta electoral?, ci ?i pentru teribila dec?dere a presei din înalta demnitate cu care a fost ea investit? de primul amendament al Constitu?iei Americane, sacrul drept la exprimarea liber? (free speech). ?i atunci, tocmai presa într-o societate democratic? ce se dore?te a fi un exemplu pentru întreaga lume, tocmai ea, presa a îndr?znit s? se prostitueze în a?a hal? In bun? parte presa scris? ?i televiziunile americane au fost demult cump?rate de neoliberalism, promovând interesele grupurilor de putere obstinate de instaurarea guvernului unic mondial ?i a globalismului. Aceea?i pres? n-a dezv?luit întregul scandal al e-mailurilor lui Hillary Clinton, aspectele constestate ale politicii ei externe implicat? în destabilizarea Irakului, a Libiei, a Siriei, în moartea ambasadorului Stevens ?i a unor tineri americani din cadrul for?elor speciale, al c?ror num?r exact înc? nu se cunoa?te din cauza secretomaniei administra?iei Obama.

Când obliga?ia presei americane tr?d?toare a fost suplinit? de Edward Snowden, Chelsea Manning, Barret Brown, Jeff Sterling, Guciffer, WikiLeakes etc., establishmentul a s?rit ca ars, cerând pedepsirea exemplar? a celor care au îndr?znit s? rosteasc? adev?rul. Internetul, care înc? nu poate fi cenzurat sau nu se dore?te înc? cenzurarea lui, abund? în elogii la adresa "eroilor", c?ci a?a sunt numi?i cei care au riscat închisoarea, demascând întregul e?afodaj al în?el?ciunii. Oamenii nu pot fi tra?i pe sfoar? la infinit. F?r? Donald Trump, o inser?ie periculoas? pentru establishment, sunt absolut sigur? c? e?afodajul minciunii nu s-ar fi pr?bu?it atât de lamentabil. Deci, înc? o dat?, s? nu mai fie nici un fel de surpriz? pentru nimeni: Donald J. Trump a câ?tigat alegerile pentru c? o mare parte a popula?iei americane fierbea demult împotriva machiavelicei politici a administra?iei americane de la George Bush junior încoace. Trump a avut func?ia de catalizator al unei reac?ii vulcanice.

Ron Paul, fost senator, fost candidat la pre?eden?ie, fondator al Institutului libertarian pentru pace ?i prosperitate, a declarat în interviul acordat lui Thomas Roberts de la postul de televiziune MSNBC în 3 octombrie 2016 c? „liberty is all chopped to pieces" (libertatea este sf?râmat? în buc??ele) sau în alt? parte, în web site-ul institutului s?u afirm? „in this country there's no democracy" (în aceast? ?ar? nu este democra?ie), dorind s? sublinieze abuzurile administra?iei Obama, dar nu numai. Peter van Buren a m?rturisit în articolul s?u „The War on the First Amendment Didn't Start Last Week", (R?zboiul împotriva primului amendament nu a început s?pt?mâna trecut?, postat pe AntiWar.Blog, 22 noiembrie 2016) c? a fost dat afar? din jobul lui la Obama/Clinton State Department (Departamentul de Stat) din cauza c?r?ii sale „We Meant Well", (Am inten?ionat binele - trad. ns.) care a criticat ac?iunile criminale ale pre?edin?ilor Bush ?i Obama în Irak. A fost nevoit s?-?i angajeze un avocat pentru a sc?pa de închisoare. Dar nu la fel de noroco?i au fost Thomas Drake, Morris Davis ?i Robert MacLean, încarcera?i pentru delictul de a fi informat presa despre f?r?delegile guvernamentale. John Kiriakou, Chelsea Manning ?i Jeff Sterling au fost condamna?i la închisoare pentru fapte similare, pentru c? au vorbit cu jurnali?tii. Administra?ia Obama a încercat s? împrocesueze reporteri de la „Fox ?i New York Times" din cauza unor materiale privind practicile nelegitime ale guvernului federal. Ray Maxwell, angajat la Departamentul de Stat a informat public despre ilegalit??ile comise de Hillary Clinton în problema e-mailurilor înainte de a se ?tii despre serverul ei privat, dar media s-a gr?bit s-o acopere pe delincvent?, numindu-l pe Maxwell „an oportunist and a political hack" (un oportunist ?i hacker politic - trad. ns.). Robert Maxwell a fost for?at s? se pensioneze pentru a fi redus la t?cere. Nu ne amintesc oare aceste deraieri de la traseul democratic de arsenalul bine cunoscut de noi din timpul dictaturii comuniste? Iat? c? democra?ia îns??i poate crea mon?trii atunci când institu?iile ei se alieneaz?, punându-se în slujba puterii.

Numai apari?ia lui Trump, un neofit în arena politicului, a f?cut posibil? marea demascare a acestei uria?e farse: tr?dare a Constitu?iei, tr?dare a democra?iei, tr?dare a tuturor oamenilor de bun sim? din aceast? ?ar?, care doresc binele Americii. Numai dou? promisiuni de ?i-ar ?ine noul pre?edinte ales ?i ar face istorie. A promis s? resping? tratatul T.T.I.P. (tratatul transatlantic partnership cu ??rile din Asia de Sud-Est, excluzând China, Coreea de Nord) pentru c? toat? lumea ?tie c? asemenea tratate sunt pentru exportul joburilor manufacturiere de sub nasul muncitorilor americani ?i protejarea investitorilor din marile b?nci ?i corpora?ii. Acest tratat subjug? ?i ??rile semnatare prin instrumentul de tortur? care se cheam? LSID, aspectul juridic al tratatului. Statul semnatar nu are dreptul la nici o obiec?ie, chiar dac? op?iunile investitorilor contravin intereselor cet??enilor din statul respectiv. În cazul în care s-ar manifesta, guvernul semnatar este dat în judecat? de corpora?ia investitoare care extorcheaz? miliarde de dolari. Acesta este TTIP, la care s-a lucrat pre? de cinci ani de zile în administra?ia Obama. Nu este oare îndrept??it Trump s?-l resping? sau s?-l restructureze din temelii? R?spunsul nu poate fi decât afirmativ. A doua promisiune s-a referit la o politic? a p?cii, a buneiîn?elegeri cu cei care doresc cooperare cu America. Nu putem decât s-o dorim, arz?tor, înf?ptuit?.

În nuvela science-fiction „War of the Worlds" a lui H. G. Wells exist? un pasaj referitor la felul în care o societate modern? lupt? s? se descurce în condi?iile unei prese grav afectate de invazia mar?ienilor. De un fel de invadare a presei ?i de subminare a spiritului ei liber vorbim în cazul presei americane de la o vreme, dar extrem de vizibil? în campania electoral? din 2016. H. G. Wells experimenteaz? un profund sentiment al pierderii: de vie?i, locuin?e, institu?ii, al pierderii încrederii în spiritul uman. O stare asem?n?toare ne încearc? ?i pe noi la aflarea unei sinistre statistici din raportul pe iunie a.c. al UNHCR (agen?ia ONU pentru refugia?i), care precizeaz? c? 65.3 milioane de oameni de pe glob a fost smul?i de la locul lor ?i risipi?i, 41 milioane de oameni au fost dispersa?i în interiorul ??rilor lor, 21 de milioane sunt refugia?i, 3 milioane au cerut azil, mai mult de jum?tate din refugia?i fiind din Siria, Afganistan ?i Somalia, ??ri în care SUA a intervenit pentru schimbare de regim.

Nu i-am v?zut niciodat? pe numero?ii suporteri ai lui Hillary Clinton demonstrând la fel de violent, cum au f?cut-o dup? e?ecul candidatului preferat, demonstrând împotriva destabiliz?rii dublate de o imens? tragedie uman? în tot Orientul Mijlociu. Presa, în general, s-a codit s? raporteze asemenea ?tiri cu totul nepl?cute pentru urechile f?pta?ilor. În fine, s-a manifestat o întreag? coalizare între pres? ?i establishmentul de la care î?i primea solda. Felul în care Trump a fost înfierat de demonstran?i ne-a amintit de mânia "proletar?" din timpul Cominternului, când Ana Pauker, ministrul nostru de externe, î?i începea luarile de cuvânt la ?edin?ele comitetului politic executiv ale CC PCR cu propozi?ia "tovar??ul Stalin a spus", rostire menit? a-i b?ga în sperie?i pe ceilal?i membri mai pu?in familiari decât ea cu asasinul de la Kremlin. Trump a spus c? va stopa temporar intrarea muslimilor ca s? se dumireasc? cine se g?se?te la ora actual? în State ?i asta a declarat-o dup? atacul terorist de la San Bernardino (CA). De asemenea s-a pronun?at doar pentru imigra?ia legal?, m?sur? absolut ra?ional?, având în vedere c? deja sunt vreo 12 milioane de ilegali. În bun? tradi?ie neoliberal? a fost etichetat fascist, nazist, suprema?ist alb, simpatizant al Kuklusklanului, misogin, sexist, xenofob etc. De fapt, Donald Trump n-a dorit decât s? pun? pe tapet un adev?r istoric total ignorat de neoliberali?tii multiculturali ?i anume faptul c? America a fost fondat? ca o ?ar? de cultur? occidental? pe bazele credin?ei cre?tine. El a sus?inut întoarcerea Americii la izvoarele ei culturale ?i spirituale, pentru a nu se r?t?ci în labirintul falselor credin?e inventate ad-hoc pentru dinamitarea a ceea ce are sfânt na?iunea american?. Atentatul la memoria acestei na?iuni a fost principalul obiectiv al suporterilor neoliberali, distrug?tori de cet??i bine întemeiate.

De la începutul campaniei sale electorale Donald Trump a spus „no political correctness", ceea ce pare a fi avut un ripple effect (efect de propagare) asupra Europei întregi, dac? este s? citim rezultatele alegerilor preliminare din Fran?a. Reac?ii virale de ostilitate n-au întârziat s? apar? dinspre foarte performanta „Clintons' machine" (ma?ina Clintonilor). Trump s-a opus dezastrului moral cauzat de doctrina neoliberal?, care dup? Al Doilea R?zboi Mondial s-a cuib?rit la Columbia University prin filozofii ?colii de la Frankfurt, refugia?i din Germania nazist?. Ei au teoretizat asupra distrugerii familiei, care ar fi fost cea mai mic? celul? de pr?sire a fascismului ?i exploat?rii capitaliste. ?i ast?zi asist?m la acest fenomen generator de angoase. Ei au teoretizat asupra importan?ei emul?rii minorit??ilor în lupta pentru distrugerea din interior a sistemului capitalist ?i instaurarea societ??ii comunitarde. Minorit??ile - calul troian al uria?ei diversiuni reprezentate de campania electoral? a lui Hillary Clinton, sus?inut? direct de fostul pre?edinte Bill Clinton, cel care a manifestat atât de mult respect pentru Oval Office încât l-a transformat în ovull office, cum s-a spus pe aici în popor mult? vreme. Despre toate aceste triste realit??i presa american? în perioada electoral?, cu excep?ia Fox-ului, n-a suflat o vorb?, ca s? nu impieteze asupra prestigioasei familii. Dar au trecut alegerile ?i presa, în mare parte, continu? s? ocoleasc? problemele spinoase, dintre care una ar fi rezisten?a pa?nic? a triburilor de indieni nativi Standing Rock Sioux, care se opun trecerii conductei de petrol prin zona lacului Oahe, surs? de ap? potabil? ?i loc de cult pentru ei. Plângerile lor coboar? cu o sut? cincizeci de ani în urm?, fiind legate de abuzurile guvernului federal asupra terenului rezervat lor prin tratate speciale, mereu nesocotite.

Filosoful dizident Milovan Djilas prevedea o aspr? judecat? a istoriei asupra politicii de suprimare a liberei gândiri în lag?rul comunist, condamnând monopolul instituit de dictatur? asupra întregii societ??i: „the exclusive monopoly over thinking for the purpose of defending their personal interests, will nail the Communists to a cross of shame in history", (extras din Serge Schemann, Milovan Djilas, Yugoslav Critic of Communism, Dies at 83, necrolog în The New York Times, 21 aprilie 1995 - monopolul exclusiv asupra gândirii în scopul ap?r?rii intereselor personale, o s?-i r?stigneasc? pe comuni?ti pe o cruce a ru?inii în istorie, trad. ns.). Monopolul descris de Milovan Djilas l-am reg?sit cu nelini?te în 2016 în marea mas? a presei de campanie electoral?. S? sper?m c? acest monopol de trist? faim? va r?mâne un simplu fenomen pasager, o boal? de contaminare de la epidemia establishmentului.

footer