Revista Art-emis
God Bless America! PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 27 Noiembrie 2016 18:58

God Bless America„Religia, care la americani nu se amestec? niciodat? în mod direct în guvernarea societ??ii, trebuie s? fie considerat? prima dintre institu?iile politice". (Vicontele Alexis de Tocqueville)

Nu sunt fan America, cum nu sunt nici fan Occident ?i cum de altfel nu voi fi niciodat?! Dar never say never! Nu port tricouri cu stele, cu idoli, cu madone, cu aligatori ori cu vedete hollywoodene. Nu împrumut idei sau modernit??i excentrice, feministe, hippiste, xenofobe, apartheidice, vampiriste, nefaste oric?rei educa?ii, oric?rei ordine fire?ti, oric?rui bun sim?. Nu m? zgârie Nourii americani ?i nici visul de peste Ocean, care te propulseaz? mai sus. America se mândre?te chipurile cu libertatea sa, de care face atâta caz. Prea mult caz. A face orice: bine/r?u, foarte bine/ foarte r?u, mai pu?in bine/mai pu?in r?u, nu se va defini ?i nu va întrupa niciodat? sensul divin al Libert??ii, care te face slujitorul Adev?rului, atletul n?dejdii, solul dreptei credin?e ?i suveranul iubitor al Dragostei de Dumnezeu ?i de semeni. Un om, o familie, o grupare, un popor, indiferent de scara social? sau de civiliza?ie trebuie s? se raporteze întotdeauna la rela?ia lor cu Dumnezeu-Sfânta Treime, la aportul lor adus culturii universale ?i la rela?iile cordiale pe care le-a avut/ le are cu Neamul meu cre?tin ortodox. În adolescen?? i-am iubit pe indieni, toate triburile pe care scriitorul german Karl May, le-a cinstit în c?r?ile sale. Mi-a pl?cut Winnetou-conduc?torul Apa?ilor, Old Surehand, Tarzan, Stânco?ii, Sierra Madre, Missouri/ Mississippi, Statuia Libert??ii, lacurile, cascadele, p?durile virgine, dar niciodat? El Dorado, Steaua lui David ori dinastia Rothschild.

Mi-au pl?cut marii actori/actri?e, cânt?re?i albi/de culoare, câteva personalit??i culturale, politice, gen: Stan Laurel, Oliver Hardy, Joan Crawford, Elvis Presly, John Waine, Marlon Brando, Marilyn Monroe, Marlene Dietrich, Greta Garbo, Bette Davis, Maria Callas, Whitney Houston, Abraham L. Lincoln, Benjamin Franklin, Ulysses Simpson Grant, George Washington, Sarah Fairfax, Martin Luther King, John F. Kennedy, Walt Disney, Charlie Chaplin, Johnny Weissmuller, Maureen O' Sullivan, Gloria Swanson, Mikael Douglas, Jane Fonda, Silvester Stalone, Robert Redford, Nikola Tesla, Robert A. Millikan, Igor F. Stravinski, Edgar A. Poe, Charles Lindbergh, Noel Bernard, Sf. Gherman, Sf. Serafim Rose, Jackie Collins, Mary Magdalene McCann, A. Ralph Epperson, Philippe Romon, P. S. Valerian Trifa, Anghel Rugin?, Sabin B?la?a, Ioan Petru Culianu, Duiliu T. Sfin?escu, Victor Corbu?, P?rintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa, George Pallady, Maica Alexandra-Principesa Ileana, maramure?enii din America ?i to?i emigran?ii români de-a lungul timpului.

Nu mi-a pl?cut Thomas Jefferson, p?rintele „Declara?iei de Independen?? ?i al treilea pre?edinte U.S.A., sus?in?torul viguros al amorului liber ?i adversar declarat al abolirii sclaviei, care s-a opus radical ca numele Mântuitorului Iisus Hristos s? configureze în Constitu?ia American?, re?inându-l doar pe cel generic al lui Dumnezeu-God: „God Bless America!" Expresia: „God Bless America!" nu înseamn?: Dumnezeu binecuvinteaz? America!, ci: Doamne, binecuvinteaz? ceea ce noi am hot?rât singuri s? facem! Binecuvinteaz? ceea ce noi am f?cut deja! De fapt fiind mare mason evreu, Jefferson dorea întronizarea lui Dumnezeu doar ca Mare Me?ter, Arhitect, care a organizat lumea, iar omul s? o ajusteze dup? preferin?ele sale. Desigur, c? s-a ocupat ?i de Hristos-Dumnezeu-Omul din Noul Testament, pe care l-a adaptat la m?sura ra?ional?, sco?ând, de fapt, tocmai sensul divin al mântuirii omului. A?adar, L-a despuiat pe Iisus de esen?a dumnezeirii Lui, reducându-L doar la treapta de Bun P?stor ?i la înv???tura Sa-eminamente moral?. Pentru poporul american Jefferson a croit o nou? Biblie, u?oar?, cald? pentru toat? lumea: „The Jefferson Bible: The Life and Morals of Jesus of Nazareth", f?r? esen?? metafizic?, f?r? divin, f?r? tain?, f?r? p?cat, f?r? apartenen?a la Adev?rul Treimic revelat, la dreptatea apostolic-cre?tin?, la asumarea tr?irii în Legea hristic? a Iubirii, care duce omul la mântuire. Noul Testament tradus pe limba lui Jefferson ar însemna: fiecare face ce-i place s? fac?! Astfel, când Administra?ia Alb? (a Casei Albe) l-a scos pe Dumnezeu din ?coal?, din cultur?, din guvern, din via?a public?, s-a n?pustit peste popor valul de delicven?? juvenil?, de asasinate în mas? în ?coala american?, iar societatea a spus: O.K.!

- Când cineva din Administra?ia Alb? a propus îmbun?t??irea ariei curiculare în ?coal?, prin scoaterea Bibliei ?i a rug?ciunii, societatea a r?spuns din nou: O.K.!
- Un medic, Benjamin Spock, a cerut creerea unui climat maxim pentru dezvoltarea personalit??ii copilului, a elevului, f?r? s? fie lezat? nici m?car cu o încruntare, chiar dac? va exista un risc major ulterior, iar societatea a repetat jovial: O.K.!
- Altcineva a propus educatorilor ?i profesorilor ca m?surile coercitive îndreptate asupra elevilor care nu respect? educa?ia, regulamentul s? fie înlocuite doar cu recompense, iar personalul didactic care nu se încadreaz? în norma impus?, s? fie asaltat de canalele publicit??i negative ?i chiar deferit justi?iei, iar societatea entuziasmat? a exclamat: O.K.!
- Cineva din sfera toleran?ei totale, membru în conducerea ?colii a rugat ca elevele dup? caz, s? fac? avorturi, menajând îns? p?rin?ii f?r? s?-i mai anun?e. Societatea a strigat în delir: O.K.!
- Pentru b?ie?i, acela?i membru grijuliu, i-a îndemnat spre prezervative, dar tot a?a f?r? ?tirea p?rin?ilor. Societatea s-a aliniat ?i a intonat: O.K.!
- Un fin estetician a stabilit c? revistele nude sau porno în ?coli nu fac decât s? ajute viitorii tineri s? aprecieze frumuse?ea corpului feminin ?i s? dezvolte imagina?ia. Societatea binevoitoare a aprobat: O.K.!
- Un bine inten?ionat ?i r?u voitor al virtu?ii dumnezeie?ti: dragostea, a abolit Iubirea în sens abominabil, permi?ând rela?iile între persoane de acela?i sex. Sociatatea s-a înclinat: O.K.!
- Un cum?tru al acelui gay a publicat fotografii cu nuduri de copii. V?zând c? nu arunc? nimeni cu pietre, le-a pus pe Internet. Societatea i-a conferit libertatea de exprimare: O.K.!
- Industria de distrac?ii ridic? prohibi?ia vulgarit??ilor: show-ri TV, filme care promoveaz? violen?a, violul, sexul, pornofilia, drogul, obscenit??ile, homosexualitatea, sinuciderea, crima, incestul sau alte preferate teme sataniste. Societatea care n-a v?zut un efect nociv în a?a ceva ?i de altfel nici nu le-a luat în serios a mîrâit: O.K.!
- Un leader al democra?iei prost în?elese a invocat dreptul absolut al oric?rui ins la asociere. Dar nu institu?ionalizat, ci libertin, la o moral? sexual?: the american way of life. A?a a ap?rut Mecca interna?ional? a lumii gay ?i lesbiene pe celebra Castro street din San Francisco. A?a au ap?rut grup?ri: religioase, spirituale, minoritar-sexuale, hetero-sexuale, sataniste, teroriste, oculte, ecumeniste, proxenete, prostituate, vr?jitore?ti, exoterice, fundamentaliste, etc. Societatea pentru a nu ofensa pe cineva anume a luat pozi?ie de drep?i: O.K.!
- Un Pastor, nu de la Domnul, dar în c?utarea unei turme r?t?cite, un fel de guru, care s-a autointitulat mesia, a declamat c? Omul este dumnezeu ?i fiecare om trebuie s? aib? credin?a sa, dar s? asculte de el care este trimis s? anun?e Armaghedonul ?i salvarea care vine prin el. A?a au ap?rut sectele uciga?e ?i sinuciga?e. Societatea s-a închinat ?i a rânjit: O.K.!
- Nel?sându-se mai prejos, un oficial din Administra?ia Alb?, a opinat c? doar munca trebuie îndeplinit?, prosperitatea economic? fiind religia vie?ii. Restul: privat, intim, de la opinc? pân? la vl?dic?, de la ?omer la pre?edinte, nu conteaz?. Societatea elitist? a jubilat: O.K.!

Societatea american? se afl? astfel într-un balans continuu hilar, între: orice ?i oricum! Fa?? de aceast? leg?nare cotidian?, laureatul suedez al premiului Nobel, Gunnar Myrdal a exclamat: „Americanii sunt ni?te oameni care, în aceea?i fraz?, afirm?: sînt liber s? fac ce vreau, nimeni nu m? poate for?a, ?i: ar trebui s? existe o lege care s? împiedice asta"[1]. Nu mi-a pl?cut aportul lui Franklin Delano Roosevelt, care a tr?dat ?i a atentat la na?iunea român? prin îngrozitorul bombardament din 4 Aprilie 1944, deasupra Bucure?tilor, mai cu seam? în Gara de Nord, care ne-a adus 5.000 de victime civile, precum ?i în celelalte serii: 15 ?i 21 Aprilie, 3-4 ?i 7-8 Mai în capital? ?i în alte zone: Ploie?ti, Bra?ov, Turnu Severin ?.a. Comunicatul oficial afi?eaz? bilan?ul distrugerilor pe luna Aprilie: „3.378 mor?i, 2.979 r?ni?i înregistra?i în spitale, 1.892 case distruse ?i 1.849 case avariate"[2]. Covorul de bombe americane d?ruit ne-a f?cut astfel, nou? românilor, favorul instaur?rii mai de vreme ?i pentru mult timp a protectoratului ro?u-portocaliu sovietic. Nu mi-a pl?cut grija ?i graba înzestr?rii forte a fratelui sovietic: „Între octombrie 1941 ?i iunie 1942 (9 luni) Statele Unite livreaz? U.R.S.S.-ului prin Arctica: 1.285 de avioane, 2.249 de tancuri, 81.287 de mitraliere, 56.500 de telefoane de campanie, 600.000 km de fir telefonic (de 15 ori ocolul globului). În 1943, 427.000 din cele 665.000 de camioane ale Armatei ro?ii veneau din S.U.A. care furnizau de asemenea 2.000 de locomotive, 11.000 de vagoane ?i 54.000 de tone de ?ine, 13 milioane de cisme ?i 5 milioane de tone de alimente. Esen?ialul combustibilului pentru avioane era originar din America, precum ?i trei sferturi din cuprul utilizat de sovietici"[3].

Desigur, comportamentul lui Franklin D. Roosevelt, nu scute?te tr?darea regelui Mihai ?i a camarilei politico-istorice în Actul infam de la 23 August 1944, care a scurtat r?zboiul cu 200 de zile, dar a adus comunismul în România pentru 45 de ani, desp?gubiri majore c?tre sovietici prin datoriile impuse ??rii noastre: aproape 1,2 miliarde de dolari aur (între?inerea armatelor: 75 milioane dolari; desp?gubiri: 300 milioane dolari; restituiri: 470 milioane dolari; reintegr?ri: 200 miloane dolari; etc.) în timp ce nu se men?ioneaz? de obicei decât cele 300 milioane dolari la cursul anului 1938, adic? 450 milioane dolari la valoarea anului 1944; cca 130.000 de prizonieri români, dup? 23 August-'44 care, erau dezarma?i, c?rora li s-au al?turat cei 167.000 de prizonieiri români de dinainte de 23 August-'44, plus pierderea a 170.000 de solda?i în r?zboiul din Vest... În doi ani de zile 1944-1946, fra?ii ro?ii-ocupan?i au pompat 1.785 milioane de tone m?rfuri din România, al?turi de cele 24 de tone de rezerve de aur ?i de argint de la Banca Na?ional?. Dup? care ne-a distribuit vaccinul cu celebra am?gire: vin americanii!, încheind cu decenii bune în curs de neocomunism ?i neocapitalism de Dâmbovi?a[4].

Întotdeauna mi-a pl?cut corectitudinea exemplar?, care zide?te, înt?re?te credin?a, aduce n?dejdea celor din jur, amplific? rezisten?a ?i curajul care înal?? via?a înnobilând-o. Nu mi-au pl?cut niciodat? senza?iile tari, teribilismul galopant, fantasmagoria acerb?, Interna?ionala evreiasc?, sionismul, capitalismul, comunismul, globalismul, mondialismul, nihilismul, ecumenismul, supraabunden?a economic? a unei politically correct: „Dup? dumneavoastr?, care ar fi cea mai puternic? cetate economic? în ziua de azi? O s?-mi spune?i, ?i v-o spun ?i eu: liberala Americ?! (afirma în stilul s?u original marele filosof Petre ?u?ea). Din punctul acesta de vedere, europenii sunt, pardon de cuvânt, ni?te b??ino?i... Nu-i mai pu?in adev?rat c? americanii fac haosul planetar, ei gândesc negustore?te... În bel?ugul de acolo nu poate ap?rea o mare gândire teologic?, de pild?. N-au voca?ie, ci îl invoc? pe Dumnezeu doar ca s? le binecuvinteze pr?v?liile... Numai c? se întâmpl? un fenomen ciudat: un german, un francez, un orice care ajunge în America se americanizeaz?! Tragedia omului de azi e c? americanii dicteaz?. Dicteaz? economic, vamal, naval, aerian. Doar atât c? nu exercit? cum ar trebui st?pânirea lumii decât la casele de bani. N-au destul orgoliu politic, nici destul? onoare... Dar istoria nu iart?: americanii vor îmb?trâni ?i ei"[5].

Politicianismul ?i capitalismul veros absorbite caracati?ei Oculte s-au str?duit s? fac? din America un p?mânt al pierz?rii, un popor apostat. Dincolo de excesele exterioare, programate, dirijate spre pr?bu?irea moral?, social?, cre?tin?, prin nevoin?ele ?i mucenicia poporului, America este un t?râm totu?i binecuvântat. Pentru reu?ita unui politician se cere în mod absolut s? aib? însu?irile unui mare Conduc?tor: s? fie un brav ?i m?rturisitor cre?tin al iubirii de Dumnezeu ?i de Patrie, un zelos lupt?tor pentru cultul, fermitatea, credin?a, eroismul, demnitatea ?i în?elepciunea Înainta?ilor str?buni, s? posede izvorul nesecat al cinstei, corectitudinii, responsabilit??ii ?i împlinirii a ceea ce promite, precum ?i apelul la unitate, la munc? cinstit? ?i la lege al tuturor cet??enilor. Politicianul cre?tin înzestrat cu calit??ile morale ?i cu însu?irile diplomatice ale unui mare b?rbat de stat trebuie s? fac? din idealul s?u o realitate vie, de lung? durat? pentru na?iunea sa! S? a?eze na?iunea pe care o sluje?te iubind-o, la locul cel mai râvnit între marile na?iuni! Numai acea profund? stare de spirit care ?â?ne?te din r?d?cina mistic? a jertfei sale cre?tine se poate întrupa Columnei con?tiin?ei na?ionale. Conduc?torul cre?tin profund con?tient de mo?tenirea Neamului sfânt î?i face din dârzenie, din limb?, din sânge, din con?tiin??, un consemn revelator pentru ap?rarea adev?rului ?i drept??ii Na?iunii sale. Misiunea divin? oferit? de Dumnezeu ?i asumarea ei de c?tre o Na?iune, hot?r??te Destinul istoric al acelui Neam. Seva unei Na?iuni milenare din care-?i trage existen?a ?i spiritul nemuritor, izvor??te din sângele martiric ?i focul mistic al dreptei credin?ei.

Conduc?torul cre?tin trebuie s? poarte neîntrerupt în sufletul s?u flac?ra nestins?, aprins? din aurele marilor Înainta?i. Acela?i lucru ar trebui s? se întâmple în fiecare na?iune ?i mai cu seam? la noi, mai ales c? nu am mai avut un conduc?tor adev?rat de pe vremea marilor Voievozi. La noi românii, care suntem cei mai refractari no?iunii de unire, unitatea politico-social? s-ar putea atinge doar prin comuniunea cre?tin?, care ?i-ar pune în valoare toate virtu?iile morale. O singur? dat? în istoria Regatului reîntregit, dup? Dacia Mare a lui Decebal, s-a purces ?i s-a atins comuniunea cre?tin-na?ionalist? prin Liderul Mi?c?rii Studen?e?ti Cre?tin Ortodoxe. Pe cerul cre?tin al Dragostei c?tre ?ar? str?luce?te permanent Binele, Adev?rul ?i Frumosul. Ca o Românie s? devin? Unit?, trebuie ca fiecare român na?ionalist-cre?tin s? se cunune cu Patria, mai presus de grija sa ?i a familiei, aducând-o cât mai aproape de Dumnezeul Hristos.

Cum a reu?it Donald Trump? A avut un mesaj na?ionalist: S? red?m America americanilor! „Audaces fortuna iuvat!" (Pe îndr?zne?i norocul îi ajut?!). A?adar, poporul american a ales o realitate ce se poate împlini, nu ceva cu totul hilar...
Pe când o Românie a românilor?!
------------------------------------------
[1] Adaptare dup?, Anne Graham-fiica pastorului Billy Graham, intervievat? la Early Show-postul na?ional TV, de Jane Clayson în noiembrie 2001. Traducere Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa în, Homo Americanus. O radiografie ortodox?. Ed. Christiana, Bucure?ti-2002; Patrick Girard, Don Juanii care ne conduc. Trad. din lb. francez? de Cornelia R?dulescu. Ed. Humanitas, Bucure?ti-2000, p. 148, 150.
[2] Ion Mihai Cantacuzino, O via?? în România. De la „Belle Epoque" la Republica Popular? 1899-1960. Trad. din lb. fr. de Petru?a Spânu. Ed. Fides, p. 278; Nicolae Bacalba?a/ Gheorghe Bacalba?a în Doi Plisno?i Care Au Trecut Prutul. Vol. I. Tipo Moldova, Ia?i-2016, p. 276.
[3] Raymond Cartier, La Seconde Guerre mondiale. Paris, Editions Larousse-Paris Match, 2 vol., 1965.
[4] Radu Greceanu, Am luptat în Est, în Via?a militar?, 4/14, iulie-octombrie 2007, p. 18-22; Ion Mihai Cantacuzino, O via?? în România. De la „Belle Epoque" la Republica Popular? 1899-1960. Trad. din lb. fr. de Petru?a Spânu. Ed. Fides, p.308.
[5] Pr. Gh. Calciu..., op. cit., p. 7.

footer