Revista Art-emis
Lecţia lui Trump (1) PDF Imprimare Email
Grid Modorcea, Dr. în arte   
Miercuri, 16 Noiembrie 2016 18:09

Donald Trump  1M-aş bucura dacă românii ar învăţa ceva din lecţia lui Donald Trump, votat de America profundă, de oamenii tăcuţi, care nu fac gălăgie, care nu se bat cu pumnul în piept ce mari patrioţi sunt ei, care nu fac şi nu sunt ahtiaţi după promisiuni deşarte. Şi România are o pătură tăcută, profundă, care trebuie să-şi spună cuvântul la vot. Singura problemă, chiar dacă această pătură va funcţiona, este că nu are cine s-o trezească, faptul că România nu are un Donald Trump, nu are nici un lider de opinie naţională, un politician credibil, nici un om valoros care să indice direcţia forţei adâncului a poporului român şi nu a slugărniciei faţă de nişte valori de împrumut. Politicienii care defilează acum, care ne aruncă în ochi noi prafuri consumiste, au mai fost la putere şi se realeg între ei, nu se simte nici o schimbare, căruţa României se va înfunda şi mai mult în ceaţa istoriei, va urma lecţia nefastă a noii ţări fantomă numită Moldova Dodoneaţă (parte din România Dodoloaţă). Şi nu va mai exista nici o speranţă, vom vorbi despre o Românie tot mai imaginară. Românii buni se vor evapora. Pe cine va mai guverna caracatiţa de la putere? E nevoie de o cu totul altă clasă politică! A venit timpul ca şi românii să se trezească, să-şi cultive propriile valori, să revină la valorile tradiţionale, să se dezbare de politica imitaţiilor de suprafaţă.

E suficient să priveşti principalele posturi de televiziune din România şi să-ţi dai seama cui se adresează ele, unor categorii de plâns, fiindcă fac subcultură. Sau ce a ajuns TVR, ce caricatură, fără nici o personalitate, cu spălăcite de doi bani, cu aceeaşi vodă în lobodă, o paiaţă, total deprofesionalizată. Acum, totul devine maidan. Lucram la TVR când m-am dus la Mănăstirea Sihăstria să-i iau un interviu părintelui Cleopa. Şi fericitul părinte mi-a spus că nu mai acordă interviuri nici unui post de televiziune atâta timp cât aceste posturi batjocoresc credinţa şi morala străbună. Voi da, mi-a spus el, când aceste posturi vor înceta să mai emită emisiuni vulgare, filme cu împuşcături, violenţă, crime, sex, moarte, panaramă. Biserica de 2000 de ani se străduieşte să educe poporul, să-i dea învăţătura care trebuie, iar în câţiva ani televiziunile au distrus tot, fiindcă sunt conduse de oameni avari, ticăloşiţi, care nu se gândesc deloc la popor şi la ce lasă în urma lor!

Lăsând astfel de realităţi şi speculaţii deoparte, cred că cea mai importantă lecţie pe care ne-o dă Donald Trump, este patriotismul său, nu fanfaronada, cum îl taxează unii. Poporul american, minţit cu o democraţie care împingea America spre un fel de comunism mascat, la o deschidere a graniţelor pentru toţi, avea nevoie de o astfel de voce sinceră, cu adevărat americană, care să le vorbească despre America profundă, despre America americanilor, despre valorile uitate, despre faptul că America trebuie să fie ce-a fost, din nou mare. Nu întâmplător în e-mail-urile primite în ultimele zile ale campaniei, el vorbea despre independenţa Statelor Unite! E de necrezut! Da, fiindcă el vedea America de azi înlănţuită, „crippled" (infirmă), legată de tot felul de obligaţii ne-americane, de relaţii nepotrivite pentru ea. De aceea, a subliniat mereu ideea de a se vota pentru unitatea unei singure Americi! Toate aceste expresii şi idei nu le-a explicat, dar americanii tăcuţi au ştiut la ce se referă, dovadă că au sancţionat-o pe Hillary, sigură de succes. Poate o mână de ajutor i-a dat lui Trump şi FBI, care a luat în serios acuzaţiile lui, care tot spunea că locul lui Hillary este la puşcărie! Se referea, desigur, la informaţiile date de Clinton ca ex-secretar de stat de pe un computer desecretizat, care au intrat pe mâna duşmanilor Americii. Şi, oricum, de mult ştiam, încă de acum doi ani, de când Hillary s-a pornit la treabă să-şi pregătească cursa, că ea este susţinută de miliardari arabi, că face jocuri nu tocmai curate. Se pare că aceste mesaje au avut un mare impact la alegători.

Mulţi perdanţi demonstrează împotriva lui Trump, fiindcă libertăţile democratice pe care le au acum îi scuteşte de multe obligaţii patriotice. Dar Trump a venit cu forţă şi, cu o sinceritate dezarmantă, a pus degetul pe rană, a arătat că actuala Americă democrată e coruptă, că oamenii politici sunt corupţi, că e nevoie ca America adevărată să fie din nou luată în braţe de americanii curaţi, cinstiţi, şi că e timpul să se muncească vârtos, să crească economia americană, e nevoie de promovarea adevăratelor talente, a oamenilor capabili, e nevoie de mobilizarea generală a forţelor de muncă. Acesta a fost mesajul său principal, marea sa lecţie, Munca, de a-i pune pe oameni la treabă, fiindcă America se îndrepta spre o civilizaţie a ne-muncii (alţii să muncească pentru ea!), a relax-ului absolut, a unei vieţi distractive fără măsură, lecţie valabilă şi pentru România.

Dar, la urma urmei, cred că Trump a câştigat fotoliul celui de-al 45-lea preşedinte al Statelor Unite datorită faptelor sale, el fiind un model de urmat. Bogăţia lui este estimată a fi cât aceea a celor 44 de preşedinţi anteriori la un loc! Faptele contează. Faptele urmează pe om. Şi e suficient să veniţi la New York şi să vedeţi cum se uită străinii uimiţi la turnurile pe care el le-a ridicat!

footer