Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Silvia Jinga, S.U.A.   
Miercuri, 26 Octombrie 2016 20:15

Silvia Jinga, art-emisOricât de mult ne-am sili noi românii s? ne schimb?m, se pare c? o frân? genetic? ne ?ine mereu în acela?i loc, de obicei contraproductiv, pernicios pentru starea na?iei ?i pentru fa?a ei din exterior. De câ?i zeci de ani auzim c? la expozi?iile interna?ionale, acolo unde ar trebui s? ar?t?m cât de buni ?i creativi suntem între alte neamuri, ne prezent?m lamentabil, revolt?tor de submediocru, atr?gându-ne doar critici ?i desconsiderare. Între 19 ?i 23 octombrie Târgul Interna?ional de inova?ii gastronomice, Sial, organizat la Paris pentru micii produc?tori, ne-a dat ?i nou? ?ansa s? ie?im în lume cu ceea ce avem la ora actual? în materie de produse alimentare organice. Interesul pentru mica produc?ie nu este întâmpl?toare. Aceast? op?iune este tot mai frecvent?, manifestându-se în opozi?ie cu modelul agro-industrial, bazat masiv pe pesticide d?un?toare s?n?t??ii. Particip? la Sial 200 de ??ri ?i 60.000 de produc?tori. Ce alt? ocazie mai favorabil? pentru sus?inerea micilor businessuri de c?tre organele r?spunz?toare de promovarea companiilor române?ti, care majoritatea lupt? din greu s? se afirme, s? se ?in? la suprafa?? în vâltoarea junglei capitaliste de la noi.

Guvernan?ii români, indiferent de ministere, tr?deaz? interesul na?ional de dou?zeci ?i ?ase de ani, c? altfel ?ara s-ar situa într-un alt loc mai demn în lume. Asta o ?tim, dar continu?m s? sper?m în eradicarea r?ului în favoarea unei economii s?n?toase. N?r?vi?i la furturi de milioane de euro, ministeriabilii s-au logodit demult cu multina?ionalele, c? de acolo vin pe jgheab euroii, ca s? fie c?ra?i unde trebuie cu saco?ele ?i distribui?i dup? rang. Este de râs s? ne imagin?m cum ar?ta mesagerul Coco? ?i al?i trep?du?i ca el în slujba puterii malefice. De râs, dac? n-ar fi de plâns! Ministerul Economiei a avut onoarea s? se îngrijeasc? de buna organizare a particip?rii române?ti la Sial, fiindu-i aloca?i 1.200.000 lei. Amenajarea efctiv? a standurilor a revenit firmei Visa Sa cu sediul în Petro?ani. Cum se face, cum nu se face, dar mereu acela?i Sorin Apostu ?i aceea?i firm? câ?tig? licita?ia la Ministerul Economiei. Cu toate acestea Visa Sa nu a mai semnat contractul cu ministerul, motivând c? licita?ia ar fi fost organizat? prea târziu, nemaifiind timp s?-?i onoreze obliga?iile. In consecin??, ca la noi, la nimenea: firma a livrat un mobilier improvizat, care ne-a f?cut de râs la Paris: mese rupte ?i mochet? roas? ca pentru ni?te cer?etori, nu ca pentru ni?te produc?tori destoinici, care încearc? disperat s? promoveze economia româneasc?, talentul nostru, ingeniozitatea noastr?. În?elegem c? Ministerul Economiei este principalul vinovat, dar nu în?elegem de ce firma lui Apostu, dac? tot s-a deplasat la Paris, n-a livrat m?car mese ?i mochete cu un aspect decent. S-a manifestat pe toat? linia o indiferen?? total? fa?? de interesul na?ional ?i fa?? de sacrificiile produc?torilor.

Au ajuns la Paris în jur de 36 de mici priva?i, care au trebuit s? stea cu marfa în camioane dou? zile în fa?a târgului, pe cheltuiala lor. Acestor oameni li s-a promis ini?ial c? Ministerul Economiei va suporta cheltuielile, constând din taxa de participare, transport, cazare, dar, ca la noi, în ultimul moment oferta ministerului a fost anulat?, fiecare participant fiind obligat s? achite din buzunarul propriu 1.500 de euro doar pentru participare, la care s-au ad?ugat alte cheltuieli, însumându-se cca 4.000 de euro. Pentru patronii de mici businessuri aceasta a fost o adev?rat? povar? financiar?, punând afacerea pentru unii dintre ei sub semnul întreb?rii. Dar cum s?-i priceap? mafio?ii din minister, pro??pi?i acolo de dou? decenii, când ei învârt pe degete sume astronomice?! „S? fur?m indiferent de guvern", cam acesta este sloganul re?elelor înco?openite în fotolii moi, din care nu prea pot fi înl?tura?i, dup? cum a m?rturisit Domnul Mihai Tudose, fost ministru la Ministerul Economiei. Deci micii patroni români au scos din buzunar banul propriu, agonisit cu dificultate, în timp ce banul public este risipit la Ministerul Economiei lejer, cu impunitate, cu incon?tien?? ?i total? nesim?ire.

La Realitatea TV jurnali?tii de investiga?ie au tunat ?i fulgerat împotriva Ministerului Economiei, împotriva sistemului mafiot, care sugrum? societatea româneasc?. Au putut fi v?zute titluri precum: Batjocori?i crunt în inima Parisului, ?ara Nim?nui, sabotaj sau nesim?ire, Infractorii s? mearg? la pu?c?rie, Prea mul?i ho?i în func?ii, Ministerul Economiei face de râs România la Paris. Dl. Adrian H?dean, unul dintre micii priva?i prezen?i la Paris, s-a transformat în reporter ad-hoc pentru Realitatea TV, pentru a da glas am?r?ciunii unor oameni pentru care statul român nu are nici cel mai vag respect. ?elul acestor mici priva?i era s? ob?in? dou?, trei contracte, care s? le permit? s? exporte produsele lor, s?-?i creasc? intreprinderea pentru binele lor ?i pentru binele întregii economii. Dar în România con?tiin?a civic? lipse?te tocmai la aceia care ar trebui s? educe popula?ia.

Ca obiectiv pentru 2018 pre?edintele României, Coali?ia Na?ional? pentru Modernizarea României ?i-au propus crearea unui stat puternic, dinamic. Las la o parte c? mi se pare o utopie, având în vedere perpetuarea r?ului de mai bine de un sfert de secol, ?i m? întreb cum va fi posibil? înt?rirea statului românesc când prin structurile administrative mi?un? indivizi „cu termometrul însufle?irii în stomac", dup? o expresie a publicistului Octavian Goga. La vremuri noi ne trebuie oameni!, vreau s? spun caractere, indivizi morali, nu penali. S? nu mai avem omul potrivit la locul potrivit altuia! Întrebat dac? a fost ?ocat de nep?sarea de la Ministerul Economiei, domnul H?dean a r?spuns c? aspectul mizerabil al prezent?rii române?ti nu l-a ?ocat, pentru c? avem o diabolic? tradi?ie în acest sens. L-ar fi ?ocat contrastul în sens pozitiv. De câ?iva ani, indiferent de cine r?spunde de asemenea expozi?ii, starea deplorabil? se repet? f?r? ca cineva s? pl?teasc? pentru ultragiul adus aspectului de ?ar?, celor dornici s? se afirme onest, pentru furtul banului public. Domnul H?dean a conchis profund dezam?git: „Cel mai bun ajutor este s? nu fim încurca?i". A?adar, s? în?elegem c? înal?i func?ionari de la Ministerul Economiei sunt gras pl?ti?i sau î?i fac singuri parte ca s? pun? be?e în roate oamenilor harnici din acea ?ar?. La fel se petrec lucrurile de mult? vreme la Ministerul Transporturilor ?i prin alte zone administrative la fel de vulnerabile la capitolul cinste ?i profesionalism. Jurnali?tii url?, lovesc cu criticile, dar "câinii latr?, caravana trece". Numai anul trecut la Milano ne-am f?cut de râs, tot a?a la Dubai, unde n-am catadicsit s? ne prezent?m, la Copenhaga etc., etc. Exasperarea maxim? a lui Rare? Bogdan, care ?i-a cheltuit ceasuri multe tot atacând neregulile a culminat cu somarea a însu?i prim-ministrului Ciolo? s? fac? ceva, s? ne cure?e de lepre. Grea problem?. Dac? structurile statului român ar fi func?ionale, ele s-au autoregla ?i n-ar fi nevoie mereu de interven?iile prim-ministrului pentru sanc?ionarea abuzurilor. Fiind îns? aceste structuri c?pu?ate de mafio?i precum Cristi Cuta? de la Ministerul Economiei, care mafio?i au în spatele lor pe bo?ii lor redutabili (de la nivelul superior al piramidei tic?loase), cum ar fi domnul Viorel Hrebenciuc, n?r?vi?i demult în rele, care bo?i, la rândul lor, formeaz? o re?ea aproape imbatabil?, a pune rânduial? în acea ?ar? implic? o lupt? pe via?? ?i pe moarte. S-ar putea face cur??enie dac? vinova?ii ar fi pedepsi?i cu adev?rat, dar pân? acum am asistat mai mult la un dulce dans de operet?, dansul c?tu?elor. C?tu?e, c?tu?e, dar unde sunt banii, unde sunt mormanele de bani c?ra?i cu sacii sau saco?ele, dup? caz? Banii sunt recupera?i într-o m?sur? infim? în compara?ie cu dimensiunile apocaliptice ale furtului. Unii nici m?car pu?c?rie nu fac sau o fac doar de ochii lumii, ca Elena Udrea, care se desfat? la mare, sfidând mul?imile sau are tupeul s? dea sfaturi altora pe la câte-o televiziune vândut?. O tempora!

?i totu?i n-a fost întotdeauna a?a în România noastr?. Oana St?nciulescu ne-a impresionat, descriind expozi?ia româneasc? din 1929 de la Barcelona. Standul românesc a avut un loc central lâng? cel al gazdelor spaniole, iar organizatorul particip?rii române?ti a fost nimeni altul decât marele nostru sociolog Dimitrie Gusti. A vorbit din partea românilor o personalitate ca Virgil Madgearu. Cu a?a oameni, a?a rezultate: românii au primit 211 diplome pentru produsele lor. Dimitrie Gusti ?i Virgil Madgearu iubeau România, iubeau „lucrul bine f?cut", îi iubeau pe români ?i îi respectau. Ei nu erau simple persoane. Ei erau autentice personalit??i. Ast?zi lucruri de importan?? capital? pentru prestigiul României sunt l?sate pe seama unor avortoni. Dificultatea const? în num?rul prea mare al acestor lep?d?turi. Unde este num?r este ?i putere. Ne-o demonstreaz? ultimii dou?zeci ?i ?apte de ani. ?i, vai, cum se pricep aceste animale s? se solidarizeze atunci când „enteresele" o cer. Avem infamul talent s?-i alung?m din ?ar? pe cei mai buni dintre noi sau, de râmân acolo s? lupte, ne gr?bim s?-i lovim mi?ele?te. Ce bine ne-a încondeiat filosoful Constantin Noica zicând „mama ei de netrebnicie româneasc?!".

footer