Revista Art-emis
Reportaj din Curcubeul Toamnei PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Miercuri, 19 Octombrie 2016 15:43

Transfagara;anul privit de Gh. NistoroiuMun?ii F?g?ra? - Versantul Sudic. Suferin??-Jertf?-Miracol divin

Cu ochi de ?oim, cu pletele nebune,/ Curcubeul Toamnei coboar? în pridvor./ M? n?pustesc prin vetrele str?bune/ sub z?ri albastre, verde c?l?tor.// P?durea fream?t? mereu acela? dor,/ sus cântece suave ?i leg?n?ri de vânt,/ în ochii-alba?tri-ai fetei susur? izvor/ iar vremea te vr?je?te cu tainicul descânt.// ?î?nesc pe arpegii de b?trân cobzar,/ piscurile-n frac spre cer sunt încântare.../ Îmi înte?esc fiorul ?i respir mai rar,/ verde, albastrul, ro?ul, toate-s s?rb?toare.// Cade cald? sfânta lumin? pe frunze,/ de aur, de argint, de aram?, de purpur?,/ pare-un serafic purpuriu de buburuze/ ce mirific peste sufletu-mi, se scutur?.// Gândurile albe-zbenguite lumini?uri/ înconjoar? totul, împrejmuiesc hotare,/ în amvon de sear? pe azur-sui?uri,/ îmi desf?t plimbarea chiar cu Carul Mare. (Gheorghe Constantin nistoroiu, Curcubeul Toamnei)

„O, munte, munte! Ascunzi? de foc, de aur, de ghe?are,/ cu orice pas ce-l fac pe c?r?ruile–?i pr?p?stioase ?i haine,/ fl?mând de mine însumi ?i stingher,/ parc? m? urc biruitor, cu câte-o treapt? tot mai sus în mine,/ prin întunericul, pe mun?ii ar?i de imne, c?tre cer!". (Aron Cotru?).

Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Lumin?torul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Arge?.

Sfântul Grigorie, trac din Armenia Mare, vi?? împ?r?teasc? din Tiridate, a tr?it în atmosfera ortodox? a Cezareei Capadociei, tulburat? de prigonirile lui Diocle?ian ?i armonia binecuvântat? de Marele Împ?rat Constantin ?i Mama sa, în?eleapta Împ?r?teas? Elena. Pentru credin?a ?i râvna lui întru Hristos, Dumnezeu l-a h?r?zit cu un destin aparte, ajungând primul Ierarh ?i Apostol al Armenilor, care l-a convertit ?i pe împ?ratul Tiridate, persecutorul, împreun? cu tot poporul, p?storindu-l 31 de ani. A t?lm?cit Biblia în limba armean?. Din sfintele sale moa?te se p?streaz? o p?rticic? ?i la Biserica Sfântul Gheorghe Vechi din Bucure?ti. (Proloagele-Vie?ile Sfin?ilor ?i Cuvinte de Înv???tur? pe Luna Septembrie. Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova). Sfâr?itul lui Septembrie ?i începutul lui Octombrie a fost inclus într-o c?l?torie la sfâr?it de s?pt?mân? la Curtea de Arge? la distinsa familie Vi?an, na?ii no?tri ?i la Râmnicul-Vâlcea - locul atât de drag inimii mele, spre întâlnirile cu prietenul nostru Ion M?ld?rescu - om de cultur? ?i de condei, vlah ultrana?ionalist, lupt?tor activ ?i tehnico-spiritual al prodigioasei reviste na?ionaliste ART-EMIS ?i apoi, cu realizatorul de interviuri promise, cu stân?, berbecu?i ?i alte bra?oave niculiene... A?adar, Joi noaptea spre Vineri, împreun? cu familia: Maria, Nu?a, Nicoleta, Victor-Florin, Iulia ?i Elena-Teodora, cea care bate insistent la por?ile luminii, într-o ma?in? confortabil? am purces cu toat? emo?ia ?i viteza spre meleagurile arge?ene. Dup? e?ecul interviului preconizat de acel „universitar" vâlcean „de Malta"..., în sensul c? a uitat de promisiune sau pur ?i simplu s-a l?udat cu sine, am avut parte la Curtea de Arge? de dou? zile pline de s?rb?toare. În sufletul românului dincolo de toate cele diverse, cu sui?uri ?i coborâ?uri în tinda sa spiritual?, inima lui tânje?te continuu ?i dup? s?rb?toare. S?rb?toarea trece pragul biologic, în faetonul ei social, dar mai ales se întrupeaz? metafizicului-cre?tin în?l?ându-se ca o prefigurare nostalgic? a Paradisului. S?rb?toarea cre?tinului ortodox se deschide a?adar, ca un sens plenar, aproape tainic?, dar suveran?, cu euforia care se deruleaz? armonios într-o corol? de lumini, cu o gam? de împliniri valoric-spirituale, cu ecouri ?i sclipiri în art? ?i religie de 24 de carate, cu o convertire spre Absolut, cu un festiv maxim ce semnific? anticiparea istoric? la alte dimensiuni a Raiului: „S?rb?toarea, dup? unul dintre cei mai mari filosofi cre?tini, Vasile B?ncil?, e starea de armonie relativ? a fiin?ei umane, într-o lume în care nu e posibil? armonia absolut?. Idealul nu-i cu putin?? în timpurile acestea, dar în art?, din când în când ?i fragmentar, da! De aceea arta e o mare component? a s?rb?torii. Paradisul este frumuse?e"[1].

Venind dinspre Pite?ti am trecut de Mioveni, prin ?i?e?ti ?i ne-am oprit în satul Buc?ene?ti, la Casa Sandei, doamna Gheorghi?a Diculescu, o cas? din zid, înc?p?toare, cu gust dup? modelul Gole?tilor, primitoare, o curte cu iarba înc? verde, cu pomi tineri ?i o bolt? de vi?? de vie în continu? întindere. Gazdele, doamna Gheorghi?a, lâng? pragul nonagenar, dîrz?, harnic? cu gospod?ria pus? la patru ace ?i fiul ei Mihai, ne-au ivitat la o gustare în foi?orul din curte, îndulcindu-ne cu dulcea?a de coac?ze, preparate de cas?, ?uic? de prun? ?i cu câteva povestioare, timpurile ?i amintirile amestecându-se, dovad? vie c? Bunul Dumnezeu poate s? a?eze pacea ?i în?elegerea în toate sufletele ce cred cu adev?rat în puterea Sa. Cu mul?umiri ?i cu invita?ii promise ne-am desp?r?it luând drumul Cet??ii de Argint. O poart? masiv? din lemn greu sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele na?i - Vi?an: avocatul cre?tin Constantin - cump?nit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împ?timit al artei vechi, ceramic? ori ?es?tur?, doamna doctor Florina-D?nu?a, o gospodin? de excep?ie, din vi?? de preot ?i profesori, harnic? precum furnica ?i fiica Alexandra-Doctor în Arhitectur?-cadru universitar, pl?pând? ca o floare, dar aprig? ca un ar?ar, ne-au r?sf??at în Conacul lor arge?ean doldora de art? veche: ?es?turi-tapi?erii celebre, faimoasa ceramic? dac? de Hurezi, Marginea-Cucuteni ?i, mai ales, c?r?i alese. Conacul este ruda modern? a Casei memoriale a Ciocule?tilor, familie de preo?i ?i boieri, cu care împarte ?i curtea, o adev?rat? colec?ie de flori ?i plante ornamentale ce îmbin? perfect bunul gust al finului iubitor de frumos, seniorul Vi?an cu cuno?tin?ele temeinice ale tinerei doctore în arhitectur? peisagistic?, Alexandra. ?i, al?turi de acestea, doamna Conacului ne-a r?sf??at cu varietatea artei culinare, cu ?uica veche de Arge?, cu soiurile de vin ispititoare de Sâmbure?ti, cu atmosfera boiereasc? de festin, cu conversa?iile rafinate, diverse. ?i, a?a cum se cuvine la un adev?rat Conac, seara ne-am reunit cu al?i fini sosi?i tocmai din Canada...

Sâmb?t?: + Acoper?mântul Maicii Domnului, Sf. Ap. Anania, Sf. Cuv. Roman Melodul, Sf. Cuv. Iosif ?i Chiriac de la Bisericani, 1 Octombrie-Curtea de Arge?.

În zilele împ?ratului Leon al VI-lea cel În?elept (886-912), în Constantinopol, spre Duminic?, f?cându-se priveghere de toat? noaptea în cinstita biseric? a Vlahernei, întru slava Preasfintei N?sc?toare de Dumnezeu, la ziua întâi a lunii Octombrie ?i de fa?? stând mul?imea norodului, fiind ca la patru ceasuri din noapte, Sfântul Andrei, împreun? cu ucenicul s?u, fericitul Epifanie, ?i-au ridicat ochii în sus ?i au v?zut pe împ?r?teasa cerului, pe Acoperitoarea a toat? lumea, pe Preasfânta Fecioar? N?sc?toare de Dumnezeu, stând în v?zduh ?i rugându-se. ?i era ea str?lucind de lumin? ca soarele ?i acoperind poporul cu cinstitul ei omofor, împreun? cu o?ti cere?ti ?i cu mul?ime de Sfin?i, care în haine albe ?i în cucernicie st?teau împrejurul ei din care doi erau ale?i: Sfântul Ioan Înaintemerg?torul ?i Sfântul Evanghelist Ioan. Pe aceasta v?zând-o, Sfântul Andrei a zis c?tre ucenicul s?u, fericitul Epifanie:
„- Oare vezi, frate, pe Împ?r?teasa ?i Doamna tuturor, care se roag? pentru toat? lumea? ?i el a zis:
- O v?d, Sfinte P?rinte, ?i m? însp?imântez, c? o v?d acoperind pe oamenii ce sunt în biseric?, cu cinstitul ei omofor, ce str?luce?te mai mult decât soarele". ?i s-au auzit graiurile cele cu umilin?? ale rug?ciunii ei c?tre iubitul ei Fiu ?i Dumnezeul nostru Iisus Hristos: „Împ?rate ceresc, prime?te pe omul cel ce Te sl?ve?te pe Tine ?i cheam? în tot locul preasfânt numele T?u. ?i acolo unde se face pomenirea numelui meu, pe acel loc îl sfin?e?te ?i prosl?ve?te pe cei ce te prosl?vesc pe Tine ?i rug?ciunile celor ce cu dragoste m? cinstesc pe mine, Maica Ta, ?i f?g?duin?ele, prime?te-le toate nevoile ?i r?ut??ile îi izb?ve?te."

Sfîntul Apostol Anania a tr?it în Damasc ?i era unul din cei ?aptezeci de ucenici ai Domnului, iar dup? Învierea ?i În?l?area Mântuitorului a fost rânduit episcop cre?tin din acel ora?. Cartea Sfânt? vorbe?te despre el la ceasul „minunii din drumul Damascului", ceasul când Domnul Hristos S-a ar?tat în slav? ?i a schimbat pe aprigul prigonitor al cre?tinilor, Saul, în Apostolul f?r? pereche al lui Hristos, în marele Apostol Pavel. La acest mare ceas pentru cre?tin?tate, cel dintâi slujitor dintre oameni, spre care S-a îndreptat Mântuitorul, în vedenie, a fost Sfântul Anania, c?ruia i-a poruncit s? mearg? pe uli?a „dreapt?" s? caute pe un oarecare Saul, care se roag? orb, în casa lui Iuda, ?i-l a?teapt?. ?i îndat? Anania, sculându-se, a mers la Saul ?i punându-?i pe el mâinile i-a zis:
- Frate, Saule, Domnul Iisus, Cel ce ?i s-a ar?tat pe calea pe care tu veneai , m-a trimis ca s? vezi iar??i ?i s? te umpli de Duh Sfânt. ?i îndat? Saul a v?zut ?i l-a botezat pe el Anania.

Sfîntul Roman era de neam din Siria, crescut în cetatea Emesei ?i a fost pl?cut lui Dumnezeu înc? din tinere?e. A fost paracliser în biserica din Beirut, apoi la Constantinopol la Vlaherna, la Sofia, pe vremea împ?ratului Anastasie (491-518). Era ne?tiutor de carte, dar întrecea pe c?rturarii cei neîn?elep?i. Spre a nu r?mâne batjocura clericilor r?ut?cio?i, Împ?r?teasa cerului îl ini?iaz? în în?elepciunea Scripturii, d?ruindu-i ?i sublimul muzicii psaltice. (Proloagele-Vie?ile Sfin?ilor..., pe Luna Octombrie...)

Iosif Sihastrul ducându-se într-o vreme la Mormântul Domnului, devine un renumit pustnic al Iudeii, unde î?i alc?tuie?te o ob?te cu 17 nevoitori în pe?terile Iordanului. N?v?lind arabii în ?ara Sfânt?, Iosif a venit cu ucenicii s?i la mân?stirea Bistri?a-Neam?. Dup? o perioad? scurt? se retrage cu ucenicii pe Muntele Bisericanilor numit ?i Muntele lui Iosif. Ridic? un schit care-i poart? numele, iar cu timpul gra?ie evlavio?ilor tr?itori devine Schitul Bisericani cu hramul Buna Vestire, instituind rug?ciunea neîncetat? dup? regula Mân?stirii Studion din Constantinopol.

Pustnicul Chiriac +1660, s-a nevoit la începutul secolului al XVII-lea, între cei 100 de monahi ai ob?tei Bisericani, dup? care s-a retras în pustie des?vâr?it? în pe?tera Muntelui Simion, ?aizeci de ani de rug? aprins?, urcând la în?l?imea pustnicilor Egiptului, având ca model pe cuviosul Onufrie. Cuviosul Chiriac ajunge unul dintre cei mai mari pustnici din Carpa?ii no?tri sfin?i ?i unul dintre cei mai mari asce?i ai Bisericii Ortodoxe Na?ionale[2].

A?adar, dup? micul dejun copios, plec?m la Mo?ia de la Vl?de?ti a doamnei doctor Vi?an, vecin? cu comunele Mih?e?ti-Pietro?ani-Schitul Gole?ti-ctitorie medieval? a boierilor Gole?ti pe mo?ia Gr?di?tea de Sus lâng? Câmpulung ?i Boteni, unde s-a n?scut Petre ?u?ea, Socratele Filosofiei cre?tin-ortodoxe. ?i cum altfel puteam s? fim bine primi?i dac? nu cu bucuria sincer? a celor doi ciob?ne?ti carpatini care au în grij? gospod?ria atunci când st?pâni sunt pleca?i la ora?! Casa veche, împodobit? cu acareturi cu grij? lucrate este situat? la cca. 300 m de biserica-monument istoric de pe la 1600 care vegheaz? atent o curte cu flori ?i straturi cu zarzavaturi... Vecin? cu o livad? cu pomi roditori, meri de soi aproape pitici, dar cu roade mari, grele pân?-n p?mânt ce se întinde pe un platou de circa jum?tate de hectar... ?i totul dominat de un nuc secular,str?jer plin de rod... ?i peste tot aroma de struguri da?i în pârg ce te îmbie s? le zdrobe?ti bobul sângeriu. Dup? câteva ore pres?rate cu bucuriile unei toamne pline de rod, ma?ina devine mult prea mic? pentru tot ce se dore?te a se d?ruii de c?tre gazde, iar drumul înapoi la Curtea de Arge? pare a fi chiar mai scurt decât la venire...

Duminic? +Sf. Sfin?it Mc. Ciprian, Sf. Mc. Iustina fecioara, 2 Octombrie.

Dup? micul dejun la fel de înc?rcat cu bun?t??i, cu regretul desp?r?irii, cu îmbr??i??ri calde, cu ne auzim ?i ne vedem, cu mere ?i pere, în aceea?i ?tafet? a plec?rii, pornim pe traseul : Albe?ti-Rotunda-Corbeni-Poenari-Arefu.
La Albe?ti am lucrat cu mul?i ani în urm?, cca. trei decenii, cu binecuvântarea Ierarhului Calinic, la pictarea bisericii din localitate.
La Corbeni, satul Sl?nic unde se afl? Mân?stirea Sf. Ioan Botez?torul cu biserica Antone?tilor, Înaltul Calinic Arge?eanul ?i-a zidit sus pe colin? un Cuib de vultur, unde în clipele de r?gaz prive?te bolta înstelat? cu telescopul s?u misterios, iar în amvonul isihiei scrie c?r?i folositoare sufletului cre?tin. Am fost de câteva ori în acest faimos Cuib, când gazda boiereasc? te invit? la masa sa artistocrat? ?inând mor?i? s? serveasc? întâi musafirii ?i apoi pe domnia sa. De companie ce s? mai spun, decât c? este un om cult, galant, fascinant ?i demn de În?l?imea sa eclesial? ?i la propriu ?i la figurat. ?oseaua neaglomerat? înc?lzit? de un soare limpede de cristal ?erpuie?te în mireasma lui Octombrie printre casele ar?toase ale bunilor gospodari din Oie?ti-Rotunda-Buc?ene?ti-Corbeni-Poienari-C?p??îneni-P?mînteni, invitându-ne în cea mai mare comun? ca întindere a ??rii, Arefu, întins? la poalele mun?ilor Ghi?u.

Arefu se pare c? a fost Scaunul voievodatului lui Seneslau/ Senestov (1247-1251) în ?ara Transalpin?/ ?ara Româneasc?. (Cristache Gheorghe/ Florian Tuc?/ Cezar Dobre, Voievozi, Domnitori, Principi, Regi, Pre?edin?i ?i al?i ?efi de stat din spa?iul românesc.Dic?ionar.Ed. Dc. Promotion, Bucure?ti-2004). Fiind cea mai întins? localitate montan? Arefu a fost ?i zona cea mai încrâncenat? a luptelor dintre partizanii cre?tini ?i c?l?ii cruzimii ro?ii-slugile bol?evicilor sovietici. Odat? cu instalarea samavolnic? a regimului ateu, proletaro-comunist ?i a emisarilor-instructori bol?evici, s-a intensificat în to?i mun?ii Dacoromâniei, mi?carea armat?. Mi?carea de Rezisten?? Anticomunist? Dacoromân? s-a desf??urat pe mai multe etape:
- Mi?carea Purit??ii ?i adolescen?ei - Grupul din p?durea Dobrina-Hu?i, 1919-1922;
- Mi?carea Studen?easc? cre?tin?, 1922-1927;
- Mi?carea Na?ionalist-cre?tin?, 1927-1944;
- Mi?carea de Rezisten?? armat?, 1944-1960;
- Mi?carea de Rezisten?? prin Religie, 1941-1964;
- Mi?carea Spiritual? R?bdare, Suferin??, Jertf?, 1964-1989;
- Mi?carea Mistic? a M?rturisitorilor: Eroi-Martiri-Sfin?i, 1990-2016;
- Mi?carea Cre?tinilor Cutez?tori, 2016-Apocalips?.

La poalele F?g?ra?ului, în nordul jude?elor Arge?, Muscel, Dîmbovi?a s-au a?ternut grupuri, grupuri de partizani cre?tini anticomuni?ti:
- în prim?vara anului 1948, pe valea Topologului activa grupul profesorului Apostol Dumitru-Mitu din comuna Seci-Arge?;
- în aceea?i perioad? pe valea Dîmbovi?ei, între Dragoslavele ?i Ruc?r ac?iona gruparea colonelului Gheorghe Ars?nescu-fostul comandant al Regimentului 30 Muscel ?i ?eful Statului Major al Diviziei a III-a, ajutat de Toma Arn?u?oiu-Locotenent de cavalerie al G?rzii Regale ?i Ion Lazea Dumitrescu, proprietar ?i frunta? P.N.?. Versantul nordic al F?g?ra?ului era deja înfl?c?rat de organiza?iile brave înfiripate la liceului Negru Vod?, organiza?iile veteranilor de r?zboi ?i ofi?eri sco?i din armat?, condu?i de ini?iatorul mi?c?rii de rezisten?? în F?g?ra?, înv???torul Ion Prodan, Mogo? Ion, Gl?jar Ion, al?turi de gruparea lui Olimpiu Borzea, care organizase intelectualii dintre v?ile Vi?tea ?i Ucea, cea a lui Ion Gavril?-Mo?ul ?i mul?i al?ii. A?adar, încep Mun?ii no?tri ve?nici de Aur, Berevoiu, Bucegi (vf. Omul-2507), C?p??îna, Dobrogeanu, Dr?ghia, G?l??escu, F?g?ra?ului (vf. Suru-2283), Frun?ii (vf. Negoiu-2535), Ghi?u (vf. Moldoveanu-2544), Iezer (vf. Iezeru-2463), P?pu?a (vf. P?pu?a-2391), Piatra-Craiului (vf. Piscul Baciului-2232), s?-?i primeasc? la sân feciorii dragi ?i demni ca odinioar? pe dacii Daciei Mari, în grupul mare denumit „Haiducii Muscelului" ori Gruparea Nuc?oara: „Sub aceast? denumire se identific? de fapt partizanii cuprin?i între rîul Topolog ?i Dîmbovi?a. Ca demarca?ie spre sud am putea socoti o linie ce porne?te din comuna S?l?truc (pe Topolog), trece pe la Arefu, C?p??îneni (pe Arge?), Br?detu (pe Vîlsan), Nuc?oara ?i Slatina (pe rîul Doamnei), Cînde?ti (pe Bratia), Lere?ti (pe rîul Tîrgului), mergînd pe la nord de Ruc?r, mai departe pe R?u?or, peste Plea?a Podasei pîn? la Cheile Dîmbovicioarei.

Cine cunoa?te configura?ia terenului î?i poate imagina libertatea ce domnea în aceast? ?ar? de piatr? ?i n?zuin?? româneasc?, unde drumurile s?lbatice te conduceau prin p?durea care t?cea ca ?i piatra pe care o c?lcai, tulburat? doar spre vecernii de vreun cântec de caval, îmbiindu-te s? mergi spre obîr?ic ?i s? te crezi st?pînul spa?iului mioritic. Aceast? regiune, caracterizat? prin dealuri înalte, dar cu pante u?oare ce fac leg?tura între munte ?i deal, formeaz? o salb? de depresiuni în jurul masivelor majestuoase ale Negoiului ?i Moldoveanului: Cîmpulung-Muscel (pe rîul Tîrgului), Nuc?oara-Corbi (pe rîul Doamnei), Br?det (pe rîul Vîlsan), Aref (pe rîul Arge?), S?l?truc (pe rîul Topolog).

Unul din centrele de rezisten?? de durat? a fost în triunghiul S?l?truc-Arefu-Rudeni. Mul?i s?teni de pe valea Topologului ?i mai ales de la Suici s-au retras în catacombele naturale din apropierea satului Cîrpeni?u, de pe pîrîul cu acela? nume. P?durea deas? de jugastru ?i carpen, în special, care a dat ?i numele împrejurimii, acoperea de minune aceste grote în care se ascundeau partizanii. Aici î?i f?cuser? depozite de alimente ?i îmbr?c?minte. De aici plecau s? aprovizioneze ?i alte locuri, cînd situa?ia devenea precar? acolo... Femeile ?i fetele erau cele care c?rau alimente de la locurile de depozitare din sate. O fat? din regiune, Margareta, povestea c? mama ei f?cea pîine în cuptor, cît mai mare, pe care o c?ra în strai??, pus? dup? gît, avînd iarb? deasupra. În aceast? perioad? de domina?ie a partizanilor, satele au fost depopulate, locuitorii luînd drumul închisorilor, bineîn?eles dup? ce erau schingiui?i"[3].

Un deceniu de foc, un deceniu de sânge, un deceniu de n?zuin?e ?i frângeri, un deceniu de suferin?? ?i demnitate, un deceniu de jertf? arge?ean?, un deceniu de neîngenunchere, un deceniu de biruin??, un deceniu de înfr??ire vie cu mun?ii seme?i, cu izvoarele lor binecuvântate, dar ?i cu verdele codrilor lor. Ne spunea cu valoare de testament profetul Mihail Eminescu: Codru-i frate cu românul. Aceast? înfr??ire a fost l?sat? ?i binecuvântat? de Dumnezeu. Comuniunea cu natura-Crea?ia divin? este o stare fireasc? românului ?i devine imperioas? când na?iunea cre?tin? este în pericol. Cerul se pogoar? pe p?mânt ?i-?i ajut? fratele. To?i ace?ti Voinici ai Drept??ii, slujitori ai Adev?rului, Eroi ?i Martiri ai Neamului ?i ai Bisericii lui Hristos: Gheorghe Ars?nescu, Toma ?i Petre Arn?u?oiu, Ciolan Nicolae, Gheorghe Mihai, P??itu Ion, P??itu Nicolae, S?ndoiu Ion, Ad?moiu Nicolae, numeroasa familie Chirca, Milea Benone, Daniil Popescu, pr. Victor Popescu, pr. Andreescu Nicolae, pr. Donescu Nicolae, pr. Dinescu Haralambie, pr. Constantinescu Ion, cu presbitera sa Iustina ?i fiica lor c?s?torit? Predu?, Luca Florea, Ion Mierli??, pr. Ion Dr?goi, presbitera Ecaterina Dr?goi, Cornel Dr?goi, pr. Rudeanu, pr. Gheorghe Tomescu ?i fiul Gheorghi??, înv. Dumitrescu Gheorghe, înv. Dumitrescu Alexandru, înv. Doroban?u, înv. Virgil Marinescu cu so?ia Ecaterina, fii s?i Alexandru ?i Ionel, înv. Ion Mica înv. Gheorghe Popescu, Ion Popescu, Jubleanu Constantin-Tic?, Jubleanu Titu, Jubleanu Marioara, Tomeci Gheorghe cu so?ia Elisabeta, Sorescu Nicolae, Sorescu Gheorghe, Sorescu Maria, Alexandru Moldoveanu, Nicolea Sufan, Sili?teanu cu so?ia, prof. ?tef?nescu, Constantin D. St?nescu, tat?l s?u Dumitru, Marioara Ionescu-Lungu, Sabina Ionescu, Flenche?, Ionel V?lim?reanu-teolog, Furtunescu Gheorghe, Balaciu Ion, Cîrstea, cu înfl?c?ratele comune: Albe?ti, Aluni?u, Aninoasa, Arefu, Br?dule?, Berevoie?ti, Boc?ni?a, Bughea, Bum??e?ti, Corbi, Dîmbovicioara, Domne?ti, Dragoslavele, Fîntîneni, Gideni, Gro?i, Furnico?i, Lere?ti, M???u, Nuc?oara, P?uleni, Poderi, Poin?rei, R?ceni, Rudeni, Ruc?r, S?l?truc, St?ne?ti, Stroie?ti, Stoene?ti, Susl?ne?ti, Suici, Topoloveni, Turburea, ?ig?ne?ti-Topoloveni, Valea Danului, Valea Ursului, Verne?ti, Vîs?ne?ti, Voine?ti, Ungureni ?i Zboghite?ti, toat? aceast? Familie de Haiduci cu preo?ii lor, cu înv???torii lor, cu ofi?erii lor, cu elevii ?i profesorii lor, cu ??ranii de cremene ?i amazoanele lor so?ii, cu fecioarele temerare precum lupt?toarele dace, cu mic, cu mare, cu to?i cons?tenii lor au fost o Genera?ie a sacrificiului suprem-Poart? deschis? spre o nou? er? cre?tin? întru mântuirea Neamului: „Dac? S-a r?stignit însu?i Fiul lui Dumnezeu pentru a mântui lumea, atunci cum s? nu în?elegem sacrificarea unei civiliza?ii? Asta e taina libert??ii ?i majest??ii oamenilor. Va veni ziua în care îndumnezeirea va fi act de con?tiin?? colectiv?. Frumuse?ea acestei perspective m? încânt? ?i acoper? toate pr?p?stiile din mine ?i din istorie"[4].

Dincolo de curajul, suferin?a, credin?a, r?bdarea, jertfa ?i m?re?ia lor, Haiducii Muscelului au fost unul dintre cele mai mari cutremure care a zguduit din temelii sistemul comunist-tor?ionar, în?l?ându-se în azurul apoteozei lor legendare. Demni de str?bunii lor sci?i, cinste ?i slav? nemuririi lor! Cu m?re?ia Arefului în suflet urc?m spre Posada Vidraru cu oglinda ei albastr? pe care se joac? zglobiu caierele de nouri între vârfurile de brazi ?i fagi ce se r?sfrâng în luciul de cristal din zestrea Domni?ei Dochia ?i suim la Cabana Capra unde poposim.

Cabana Capra a fost reconstruit? modern pe vatra Cabanei celei vechi ?i este încrustat? în frumuse?ea ?i miracolul Transf?g?r??an. Doi arge?eni de aur, Aurel Cazacu ?i Gheorghe Tu ne-au întâmpinat cu chipul cald de lumin?, binevoitori, reflectând zestrea românului dintotdeauna - Omenia, singura care n-a putut fi nici privatizat?, nici vândut? str?inilor. Din bun?tatea lor mi-au oferit în dar un calendar cre?tin, un ghid montan ?i pliantul Cabanei, invitându-ne apoi s? ne umplem de harul divin al locului celest. Ne-a prins foarte bine aceast? împ?rt??ire arge?ean?, preg?tindu-ne parc? pentru refuzul de mai târziu al servitorilor maghiari înfoia?i în nesim?irea caracteristic?, refuzându-ne cu de-ale gurii, contra pre?, în ?ara noastr?. Pur ?i simplu ne-au respins. Mai r?mânea îmbrâncitul. Dar vina cea mare este a noastr?. Prea ne-am tâmpit cu toleran?a noastr? prosteasc?, umilitoare, d?un?toare, de-a face tot timpul pe bunii cre?tini. Dar în cre?tinismul ortodox-evanghelic nu exist? toleran?? f?r? dreptate.A?adar, Cabana Capra este ?inut? în bra?ele vânjoase de cei mai chipe?i feciori daci, carpatini, Moldoveanu ?i Negoiu ai m?re?ului masiv muntos F?g?ra?. De aici, de la Capra începe sui?ul Miracolului divin. Rocile cristaline dau nemurire mun?ilor F?g?ra? din care a odr?slit fascina?ia celor Opt vârfuri, de peste 2500 m, ca Opt Catedrale gotice ale Ortodoxiei Valahe, atingând cu frun?ile lor milenare ve?nicia albastr? a Cerului dumnezeiesc: Moldoveanu-2544, Negoiu-2535, Dara-2500, Hârtopu-2506, C?l?un-2510, Lespezi-2522, Vân?toarea lui Buteanu-2507 ?i Vi?tea Mare-2527. Privirea lor te entuziasmeaz?, dar te ?i mic?oreaz? precum aura unui Sfânt: „Sfântul, spunea marele nostru filosof Petre ?u?ea, are for?a de coeziune a pietrei". Pe peretele verde din jurul Cabanei sunt r?sfirate pietre de diferite dimensiuni, plutind prin luciul lor, înnobilate de Soarele-bijutier, ca ni?te turme dace de mioare, înm?rmurite de versantul de deasupra unde luceferii ard de veghe în brocartul-smarald al brazilor temerari. Pe vârfurile cu frun?i eminesciene se a?terne drumul str?mo?esc ?i dorul lui care ne poart?. Din mreji de lun? s-au ?esut pove?ti de basm, picurând pe aceste admirabile creste, odr?slind genera?iilor mari, miracole serafice. Miracolul acesta divin: de roc?, de brazi, de iarb?, de flori, de pietre, de ap?, de soare, de nouri, întrupat într-o perfec?iune sublim? confer? sufletului mistic simfonia unei armonii sacre. Plec?m fascina?i de la Caban? cu un avânt celest ?i ne oprim la Troi?a drumarilor spre a-I mul?umi lui Dumnezeu pentru frumoasele ?i multele Sale Daruri cu care ne r?sfa??. Între altele... ?i multe lucruri m?re?e a f?cut Ceau?escu, dar cel mai mult în balan?a iert?rii va atârna fascinanta construc?ie a Transf?g?r??anului:

Transf?g?ra?anul - D.N. 7C

„Este grandioasa oper? a armatei române, realizat în perioada martie 1970 - 20 sept 1974. Este cel mai frumos ?i spectaculos drum transmontan din România ?i printre cele mai frumoase din lume. Noi militarii geni?ti de ieri, demni urma?i ai lui Constantin Brâncu?i sprijini?i de celelalte arme ale armatei române, am d?ltuit în stânca F?g?ra?ului un drum de vis ?i am l?sat în urma noastr? m?rea?a Epopee a Transf?g?r??anului. Iar voi tinerii care ve?i veni dup? noi, ave?i datoria sacr? de a continua ceea ce noi am început, pentru prosperitatea României de azi ?i de mâine!" (Col. G. Toader Dodu, unul din principalii constructori ai drumului). ?inem urcu?ul Transf?g?r??an spre nord, p??im peste podul Râului Capra, înso?i?i de Pîrâul Fundul Caprei, trecem de Porti?a Arpa?ului spre Piciorul Caprei, spre Cascada Caprei. Pe versantul vestic al Piciorului Caprei, spre nord se deschide lâng? Monumentul alpini?tilor la 2249 m alt. Lacul Capra. Dup? ?aua Capra se coboar? în C?ldarea Bîlea. De la Cantonul Piscu Negru, Muntele sobru Podeanu te invit? la Strunga Doamnei. Mun?ii no?tri de aur, de argint, de veghe, de poveste, iar pentru str?ini, de sâmbrie, vorba marelui P?storel: Iar sunt sup?rat pe soart?/ ?i istoria-mi detest:/ Mun?ii no?tri aur poart?,/ Când spre est ?i când spre vest!... Octombrie a?terne Acoper?mântul Maicii Domnului ca pe o Apoteoz? a Toamnei Dacoromâne, înfrumuse?ând marile S?rb?tori: Cuv. Paraskeva, Sf. Cuv. M?rturisitori: Visarion ?i Sofronie; Sf. Mc. Oprea; Sf. Preo?i M?rturisitori: Ioan din Gale? ?i Moise M?cinic din Sibiel, Sf. Apostol Iacov; Sf. M. Mc. Dimitrie-izvorâtorul de mir; Sf. Cuv. Dimitrie cel Nou; Sf. Mc. Nestor; Sf. Ier. Iachint-mitropolitul ??rii Române?ti, precum ?i celelalte s?rb?tori dintre ele.

Gospodarii de frunte doldora de roadele muncii lor, nu mai prididesc. Nu mai au timp de altceva, s? priveasc? în sus sau împrejur, ci doar s? agoniseasc?. Se spune c? Mântuitorul Iisus Hristos alege o ceat? de îngeri din Corola Sa cereasc?, sub directa îndrumare a Maicii Sale, cerându-le s? picteze pe cerul României, dup? modelul cozii de P?un, „Curcubeul toamnei" - ochi de p?un - superbi a?tri, de toate culorile, ca ni?te galaxii, numai pentru cei ce L-au slujit ?i-L slujesc sub Aura frumuse?ii: fecioare, mame, dasc?li, medici, teologi, c?lug?ri, monahii, poe?i, preo?i, arti?ti, filosofi ?i cuvio?i.
--------------------------------------------
[1] Vasile B?ncil?, Aprilie-1973, în Opere, vol. IX. Br?ila, Ed. Istros, 2003, p. 45.
[2] Arhim. Ioanichie B?lan, Patericul Românesc. Ed. Episcopiei Romanului-2001.
[3] Cicerone Ioni?oiu, Rezisten?a Armat? Anticomunist? din Mun?ii României. 1946-1958. Ed. Gândirea Româneasc?-1993, p. 74, 76.
[4] Ioan Ianolide, Testamentul unui nebun. Bac?u, Ed. Bonifaciu, 2015, p. 110.

footer