Revista Art-emis
Iliescu a refuzat unirea cu Basarabia PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Aurel Preda   
Duminică, 16 Octombrie 2016 19:15

Ambasador Aurel PredaPentru Basarabia am acelea?i sentimente ca ?i pentru oricare alt? parte a t?rii mele. Poate ceva în plus, din cauza sor?ii triste pe care a avut-o acest p?mânt care - vorba lui Arbore, deputat în Parlamentul României Mari, - a trebuit s? înfrunte, ca o adev?rat? santinel? de hotar, urgiile venite din imensitatea stepelor estice... Ofi?er de tancuri, tat?l meu, pe atunci maiorul Ion Preda, aflat în garnizoana Chi?in?u, a trimis-o pe mama s? nasc? la Bucure?ti, în apocaliptica var? a anului 1940. M-am reîntors la Chi?in?u ca diplomat, în anii '80, apoi la Conferin?a Pactul Molotov-Ribbentrop ?i consecin?ele lui asupra Basarabiei din 1991 - reuniune ce a marcat 51 de ani de la raptul comis asupra României de imperiile ro?u ?i nazist, ?i, desigur, cu ocazia preg?tirii proclam?rii Republicii Moldova. Am venit la Chi?in?u pe 25 august 1991, la cererea prietenului meu Vasile Nedelciuc, cu care colaborasem în timpul Conferin?ei privind Pactul Molotov-Ribbentrop. Cu acea ocazie, i-am cunoscut pe pre?edintele Snegur, pe deputa?ii Vasile Nedelciuc, Valeriu Matei, Alexandru Mo?anu, mul?i al?ii cu care am colaborat la redactarea documentului intitulat Declara?ia de la Chi?in?u cu privire la Pactul Molotov-Ribbentrop ?i consecin?ele lui asupra Basarabiei (de fapt, asupra României). Acea Declara?ie este primul document postbelic, adoptat în cadrul unei Conferin?e interna?ionale prin care se condamn?, f?r? echivoc, Pactul ?i se cere lichidarea consecin?elor lui asupra Basarabiei. Probabil, am f?cut impresie bun?, dac? am fost invitat, câteva s?pt?mâni mai târziu, s? ajut la redactarea Declara?iei de Independen??...

Pactul Molotov-Ribbentrop a fost declarat nul ?i de c?tre U.R.S.S., dar, „Bucure?tiul domnului Iliescu" nu a dorit unirea Basarabiei cu ?ara

În cadrul analizei evenimentelor din 1940, Protocolul adi?ional secret la Pactul Molotov-Ribbentrop putea fi - mai poate fi! - folosit, categoric, drept argument pentru reîntregirea noastr?, pentru c? aceast? în?elegere, încheiat? la 23 august 1939, a fost nul? ab initio, fiind contrar? principiilor ?i normelor Dreptului interna?ional, inclusiv a Defini?iei agresiunii... Anexa secret? la Pact o demonstreaz? cu prisosin??. De altfel, documentul a fost declarat nul - ce-i drept, dup? patru decenii de la aplicarea lui în fapt - ?i de c?tre unul dintre semnatari, U.R.S.S., dar consecin?ele lui s-au p?strat numai asupra unei singure victime - România. Cât despre reîntregire, nu e nevoie de argumente din documente str?ine ?i blamabile, ci trebuie c?utat? în sufletul nostru, al celor din stânga ?i din dreapta Prutului. Un diplomat este un osta? disciplinat, aflat permanent în slujba ??rii sale. Mandat pentru a merge la Chi?in?u nu prea am avut... în scris. Dar nici nu era nevoie, pentru c? interesele supreme ale statului sunt ?i trebuie s? fie în sufletul oric?rui diplomat român... Cred ?i eu c? Moscova era bine informat? despre ce se întâmpla la Chi?in?u ?i spun asta deoarece cunosc, din propria experien?? eficacitatea celui mai sofisticat serviciu de spionaj din lume, K.G.B. E posibil s? se fi gândit cineva acolo c? independen?a va întârzia unirea Basarabiei cu ?ara. ?tiu cu siguran?a, îns?, c? „Bucure?tiul domnului Iliescu" nu a dorit a?a ceva, echipa sa considerând c? e de ajuns ca România s? fie primul stat care a recunoscut Republica Moldova.

În acei ani am fost contactat de c?tre doi deputa?i de la Chi?in?u cu sugestii privind o posibil? Reunire. Informa?ia a p?rut contradictorie, totu?i. Confirm aceste contacte. Dar conducerea din acea vreme a României nu a reac?ionat pozitiv. A fost îns? dispus?, chiar în anul 1991, s? semneze cu U.R.S.S. un Tratat de prietenie ?i colaborare, prin care s? se recunoasc? vechile grani?e. Halal români! Noroc c? U.R.S.S. s-a demantelat ?i, în consecin??, Tratatul nu a mai putut fi ratificat.

La elaborarea acestui document istoric a contribuit un num?r de cinci-?ase personalit??i politice

Sunt mul?i pretenden?i la coautoratul Declara?iei de independen??. Înseamn? c? documentul a fost bine conceput ?i dup? dou? decenii, înfruntând vicisitudinea istoriei, este în continuare atractiv ?i viabil... Privitor la coautoratul Declara?iei de Independen??, subliniez: domnul Nedelciuc m-a convocat la 25 august 1991 la Chi?in?u, dându-mi un telefon acas?. În cadrul discu?iei cu domnul pre?edinte Snegur, din seara zilei de 25 august 1991, am în?eles importan?a ac?iunii politice ?i a documentului ce urma s? fie elaborat ?i supus spre aprobare Parlamentului Republicii Moldova. Am cerut un r?gaz de dou? zile ?i m-am ?inut de cuvânt. La elaborarea acestui document istoric a contribuit un num?r de cinci-?ase personalit??i politice, între care domnii Nedelciuc ?i Matei. Modus operandi era c?, în mod democratic, participan?ii s? intervin? la discutarea punct cu punct a con?inutului documentului, de la titlu pân? la ultimul paragraf. Cuvântul final mi-a apar?inut întotdeauna mie, în calitate de jurist ?i diplomat cu experien??, dar ?i colegului meu, cu care am venit de la Bucure?ti, domnul Valentin Stan, în acel timp - ?ef de cabinet în M.A.E. al domnului Marcel Dinu.

Actul independen?ei are loc „în spa?iul devenirii sale istorice ?i etnice" - de la Nistru pân? la Tisa

Este bine de re?inut c? am „m?surat" personal, cum se spune, cu „?ublerul", diferitele propuneri de text, care veneau de la participan?ii la acest efort istoric. Am evitat astfel s? folosesc cuvântul „popor", pe care l-am înlocuit pe tot parcursul Declara?iei cu cuvântul „popula?ie", pentru c?, spre deosebire de ideologii Moscovei ?i prozeli?ii ei de la Chi?in?u, cred c? este vorba despre unul ?i acela?i popor - poporul român. În final, am folosit o singur? dat? cuvântul „popor" în contextul Declara?iei de Independen??, dar am ad?ugat exigent, în strâns? ?i corect? leg?tur? cu realitatea, c? actul independen?ei are loc „în spa?iul devenirii sale istorice ?i etnice". Nu e prea greu, mai ales pentru Moscova, s? deduc? despre ce spa?iu e vorba - România ?i poporul român de la Nistru pân? la Tisa, cum ne-a l?sat ca testament marele nostru poet Mihai Eminescu. Documentul astfel elaborat a fost gata la 26 august 1991, la ora 18.15, ?i a fost prezentat de mine, personal, dup? dactilografiere, pre?edintelui Parlamentului, domnului Alexandru Mosanu, care l-a aprobat f?r? comentarii. Am propus - ?i domnului pre?edinte Mircea Snegur a fost de acord - ca documentul s? fie supus aprob?rii unei Mari Adun?ri Populare. Care s-a ?i produs la 27 august 1991... „Moldoveni?tilor" de la Chi?in?u, care dau dovad? de un p?gubos „patriotism local", le-a? spune, invocând înv???mintele istoriei, c? înclina?ia lor nu duce nic?ieri ?i, mai ales, produce necazuri propriilor sus?in?tori. Istoria a demonstrat acest lucru... Declara?ia de Independen?? din 27 august 1991 nu a fost opera unor str?ini, ci tot a unor români. ?i nu conteaz? dac? ei au fost de la Chi?in?ul de pe Bâc sau de la Chi?in?ul de pe Cri?. Important e ca documentul s? reflecte interesul ?i instinctul na?ional al Basarabiei.

Prin Tratatul cu Ucraina, România a capitulat necondi?ionat, în timp de pace

Am refuzat, orice implicare în preg?tirea Tratatului de baz? cu Ucraina, soldat cu concesii grave în detrimentul României ?i al românilor din Cern?u?i, Transcarpatia ?i Odesa. ?inând seama de cursul negocierilor, am refuzat s? particip la încheierea acestui ru?inos Tratat, prin care România a capitulat necondi?ionat, în timp de pace, în fa?a Ucrainei. S-au adus prejudicii ?i Republicii Moldova prin recunoa?terea vechilor grani?e dintre U.R.S.S. ?i România (pe por?iunea Ucrainei), pentru c? i-a r?pit acesteia, f?r? a o consulta, calitatea de riveran la Marea Neagr?, ca urmare a înglob?rii unei p?r?i a Basarabiei de Sud în R.S.S. Ucrainean? în 1940 (linia Kalinin) ?i recunoa?terea acestei grani?e de România independent?, prin semnarea la sta?iunea Neptun, în anul 1997, a Tratatului mai sus men?ionat. De cine? De un semi-basarabean, fostul pre?edinte Emil Constantinescu.

Un dar nea?teptat pentru Ucraina: Adrian Severin a recunoscut c? Insula ?erpilor apar?ine Ucrainei

În faza discu?iilor privind Insula ?erpilor, în calitate de director al Direc?iei juridice ?i a Tratatelor din M.A.E. de la Bucure?ti, am contribuit decisiv la elaborarea mandatului delega?iei române în anii 1994-1995. Din p?cate, ca de obicei, în ultimii ani, lovitura a venit de la cine nu te a?teptai, ?i anume - de la ex-ministrul de Externe, Adrian Severin care, în cadrul negocierilor cu ucrainenii pentru încheierea Tratatului politic de baz?, a recunoscut, brusc, c? Insula ?erpilor apar?ine Ucrainei, cerând ca aceast? precizare s? fie inclus? în textul Acordului conex. Ucrainenii au chefuit, dup? aceea, toat? noaptea la Ambasada de la Bucure?ti. ?i aveau motiv - era un dar nea?teptat... Astfel, pe parcursul celor 24 runde de negocieri care au urmat ?i care au premers procesului de la Haga (?i chiar la proces), nu s-a mai pus problema posesiei acestei insule, de vreme ce Severin o d?ruise Kievului, ci doar împ?r?irea echitabil? a platoului continental din jurul ei. Cred, totu?i, c? rezultatul procesului de la Haga nu a fost modest, ci mul?umitor, iar membrii delega?iei române, care mi-au fost „înv???cei", s-au achitat de misiunea încredin?at?.

Referitor la contribu?ia mea la elaborarea, acum 20 de ani, a Declara?iei de Independen??, consider c? mi-am f?cut datoria de român ?i de diplomat. Accept cu mare pl?cere, orice invita?ie care mi se va face de a reveni la Chi?in?u.

Not?: Textul este o adaptare a dialogului între Ambasadorul Aurel Preda, pre?edintele Asocia?iei Române de Politic? Extern?, unul dintre cei care au conceput Declara?ia de Independen?? a republicii Moldova ?i conf. univ. dr. Vasile ?oimaru[1].
--------------------------------------------
[1]http://www.timpul.md/articol/declaratia-de-independenta-a-r--moldova-fost-scrisa-de-un-roman-26557.html

footer