Revista Art-emis
Au şi morţii nevoie de un preşedinte PDF Imprimare Email
Victoria Popa, Chişinău   
Duminică, 16 Octombrie 2016 18:35

Sectia de votare 0În toate listele de aderenţi ai candidaţilor la prezidenţialele din 30 octombrie figurează şi susţinători de pe lumea cealaltă Până în prezent, cei mai mulţi apar în listele susţinătorilor pentru candidata Mişcării „Ravnopravie" la prezidenţiale, Inna Popenco. În listele celorlalţi candidaţi se regăsesc câte 2-3 morţi, a spus secretarul Comisiei Electorale Centrale (C.E.C.), Veaceslav Agrigoroae. Funcţionarul declară cu francheţe: „Nu facem din asta tragedie". Directorul de Programe al Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postică, califică apariţia morţilor în liste drept o practică rea şi vicioasă. Potrivit lui Postică, problema rezidă în prevederile Codului electoral care admite la colectarea semnăturilor persoane neautorizate direct de către C.E.C.. „În listele candidatei Mişcării „Ravnopravie", Inna Popenco, au fost depistate 43 de suflete moarte", a declarat Veaceslav Agrigoroae, secretar C.E.C.. Reprezentanţii autorităţii electorale au calificat abaterea drept „fals în acte" şi că urmează să fie sesizate instituţiile de drept. Reprezentanţii Mişcării „Ravnopravie" susţin că cineva încearcă să le ştirbească din imagine. Inna Popenco e a cincea în buletinul de vot, după Marian Lupu, Mihai Ghimpu, Iurie Leancă şi Andrei Năstase. Au mai depus liste cu semnături la C.E.C. Dumitru Ciubaşenco, Maia Sandu şi Igor Dodon.

„Morţi sunt, dar nu în cantităţi mari"

Potrivit secretarului C.E.C., el nu a participat la verificarea tuturor listelor, dar a luat cunoştinţă de listele informative. „Morţi sunt, dar nu în cantităţi mari, ca să nu facem din asta tragedie. Este tragedie că se găsesc în liste, dar am în vedere că, în comparaţie cu aceştia 43, la alţi candidaţi s-au găsit în cantităţi mai mici, câte 2-3 persoane. La toţi candidaţii care s-au înregistrat până acum sunt morţi. Nu s-au găsit morţi doar pe listele PD, din cele procesate până acum. Despre restul listelor nu putem spune nimic. În prezent, ele se procesează. Ne vom expune poziţia după ce va fi finalizat procesul de verificare a listelor de subscripţie", ne-a spus Agrigoroae. Domnia sa nu ne-a putut informa însă în ce sate apar în liste cei mai mulţi morţi care ar fi semnat. „Nu pot spune. Mă depăşeşte. Nu m-am documentat deoarece informaţia pe care o deţin este una generală, în care s-au prezentat cifre, dar nu pe localităţi. Fiecare membru răspunde de un anumit candidat de la care a recepţionat aceste acte. În acest moment, nu ştiu cum este posibil de identificat pe cale electronică", susţine funcţionarul de la C.E.C.Potrivit lui, se va scrie „o adresare către PG să investigheze". „Doar că acest lucru va fi făcut atunci când vor fi procesate listele de subscripţie la toţi candidaţii care le vor prezenta. Cu această cifră generală vom identifica şi localităţile, şi persoanele care au colectat aceste date şi vom face un demers la Procuratura Generală. Asta se va întâmpla până la alegeri", ne-a asigurat Veaceslav Agrigoroae. Potrivit domniei sale, cercetările P.G. vor arăta cine sunt persoanele moarte care se regăsesc în liste, iar colectorii vor da explicaţii: cum au nimerit în aceste liste persoane moarte. Decedaţii au fost identificaţi de sistemul electronic când au fost introduse în program listele. Sistemul electronic scoate în evidenţă şi alte greşeli din listele de subscripţii.

Cum reuşesc să semneze şi morţii?
„Morţi în liste mai pot apărea, pentru că, până pe 29 septembrie 2016, grupurile de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor la prezidenţiale pot prezenta listele de subscripţie", relevă secretarul C.E.C..Potrivit lui Oleg Brega, candidat care a ieşit benevol din cursa prezidenţială, listele de subscripţie sunt eliberate colectorilor de la C.E.C., fiecare fiind numerotată. Colectorii sunt legitimaţi de către C.E.C. Aceştia merg prin sate şi colectează semnături. Morţii se pot regăsi în listele de subscripţie din cauza buletinelor de identitate, a datelor personale care se află fie la rude, la familie, fie la reprezentanţii administraţiei publice locale. Colectorii au sarcina de a aduna semnături pentru un anumit candidat şi, desigur, un număr cât mai mare.

Codul electoral permite implicarea persoanelor neautorizate de C.E.C.

Referindu-se la morţii care apar în listele de subscripţie ale candidaţilor înregistraţi la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, directorul de Programe al Asociaţiei Promo-Lex, Pavel Postică, afirmă că „este o practică rea şi vicioasă, din punctul nostru de vedere. Cred că organele de drept trebuie să se sesizeze şi să cerceteze fiecare caz în parte. Problema rezidă în prevederile Codului electoral care permite implicarea la colectarea semnăturilor a altor persoane desemnate, de obicei, de acei colectori înregistraţi oficial de către C.E.C. Noi, în rapoartele noastre, am menţionat deja acest lucru, că la colectarea semnăturilor sunt implicate şi persoane neautorizate direct de către C.E.C. Odată ce aceste persoane nu au o responsabilitate directă în faţa C.E.C.-ului, probabil îşi permit să facă anumite falsuri în aceste liste de subscripţie".

Sentimentul de frică într-o societate bolnavă

Solicitat de „Jurnal de Chişinău" să comenteze informaţia oferită de secretarul C.E.C., Veaceslav Agrigoroae, precum că în toate listele de subscripţie ale candidaţilor la funcţia de preşedinte se regăsesc persoane decedate, iar la P.D. nu sunt, analistul politic Oazu Nantoi a relevat: „Societatea moldovenească, dacă poate fi aplicat termenul « socio » pentru adunătura asta de oameni nenorociţi, este profund otrăvită de neîncrederea reciprocă, neîncrederea în instituţiile statului etc. Prin urmare, orice informaţii care apar, în special cele legate de campania electorală, sunt interpretate în fel şi chip. Eu, cel puţin în calitate de biet cetăţean, îmi dau bine seama că termenele în care au fost prezentate semnăturile în susţinerea candidatului P.D., Marian Lupu, vorbesc cel puţin de folosirea abuzivă a factorului administrativ. În această situaţie, pe mine mă interesează mai puţin acele suflete moarte, dacă ţinem cont de faptul că sondajele prezentate de N.D.I. în toamna anului 2015 şi în primăvara anului 2016 demonstrează dublarea sentimentului de frică în societate". Analistul consideră că această modalitate de înaintare a candidaţilor prin colectarea semnăturilor „este apriori una care îi pune sub lovitură pe candidaţii nedoriţi de guvernare şi permite tot soiul de interpretări şi abuzuri". „În situaţia când realizăm ţanţoş foaia de parcurs care trebuie să ne aducă de căpăstru în viitorul nostru luminos european. În repetate rânduri, am auzit că acelaşi P.D. colectează semnături în susţinerea unor candidaţi fără ca să fie indicat numele candidatului pe listă. Acesta este un fel de P.C.R.M. în versiunea Partidului Comunist Reformator din 30 noiembrie 2010. Asta vorbeşte despre faptul că societatea moldovenească este grav bolnavă şi nu ştiu când va veni momentul însănătoşirii", a punctat Nantoi.

footer