Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 24 August 2016 18:06

Col. (r) Dr. ing. Anatol Munteanu , Membru A.O.?.R.. art-emisDomnule colonel Anatol Munteanu, care au fost aspectele generale privind cedarea Basarabiei în 1940 ?i retragerea Armatei Române din teritoriul dintre Prut ?i Nistru?

Ultimatumul sovietic din 26 iunie 1940 a devenit un moment dramatic, un co?mar pentru popula?ia Basarabiei, Bucovinei ?i ?inutului Her?a, care în 48 de ore s-au refugiat peste Prut. Oamenii au l?sat ru?ilor ocupan?i casele, averile, terenurile agricole, vite, p?s?ri, hambare cu pâine, unelte agricole, bunuri agonisite de zeci de ani ?i s-au refugiat cu câteva valize cu strictul necesar. Cel mai trist este faptul c? neamuri ?i familii întregi au fost desp?r?ite pentru totdeauna. Ced?rile teritoriale hot?râte de regele Carol al II-lea, de factorii politici ?i militari în ?edin?e la Consiliul de Coroan? ?i-a dovedit la?itatea ?i incapacitatea de a gestiona situa?ia anului 1940, în condi?iile în care aveau la îndemân? toate pârghiile puterii. Carol al II-lea putea ?i trebuia s? cear? politicienilor ?i militarilor s? ac?ioneze pentru respingerea ultimatumului sovietic din 26 iunie 1940, trebuia s? pun? în aplicare planul de ap?rare al teatrului de opera?ii de est, numitul „Planul ?tefan".

Polonia ?i Finlanda au avut aceea?i soart?, cum au procedat ei?

Finlanda ?i Polonia s-au opus sovieticilor, au avut lideri politici ?i militari, care au decis s?-?i apere ?ara, con?tien?i de riscul pe care ?i-l asumau. Sub conducerea liderilor politici ?i militari, armata polonez? ?i cea finlandez?, sprijinit? de c?tre popula?ia celor dou? state, au luptat cu devotament ?i curaj. Gestul lor a fost apreciat de c?tre anali?tii vremii, rezisten?a polonezilor ?i finlandezilor fiind unanim apreciat? ca exemplu de atitudine în momente de criz? pentru un stat.

Ce vre?i s? spune?i? Armata Român? nu a vrut s? lupte împotriva ru?ilor, sau poate s-a speriat de barbarii sovietici?

Nu, Armata Român? a vrut s? lupte ca s? apere ?ara. La Bucure?ti, în schimb, au fost luate decizii care au lezat demnitatea Armatei, onoarea ofi?erilor, subofi?erilor ?i a trupei, care se preg?tise, atât cât a fost posibil, în limita resurselor alocate ?i preocup?rilor factorilor de decizie ?i execu?ie, s?-?i apere ?ara. Nu au fost l?sa?i s? o fac?. În loc s? fie pu?i s? fac? ceea ce ?tiau mai bine, s? apere direc?iile ?i f??iile încredin?ate, comandan?ii au primit ordin s? execute ceea ce ?tiau mai pu?in evacuarea teritoriilor cedate, ac?iune pe care nicio Armat? nu o exerseaz? în timp de pace. Avem ferma convingere c?, luptând, Armata român? ar fi opus o rezisten?? ferm? între Prut ?i Nistru, pe o durat? care ar fi generat o alt? atitudine din partea Germaniei ?i Italiei. Cu siguran?? ceva s-ar fi întâmplat pentru moment pentru ?ara noastr?, poate mai bine ori poate mai r?u. Am fi r?mas îns? în istorie, al?turi de polonezi ?i finlandezi, am fi r?mas ?ara ?i poporul care ne-am opus colosului de la r?s?rit, ne-am fi bucurat de stim? ?i pre?uirea prietenilor ?i neprietenilor, am fi fost alia?i dori?i, nu numai prin prisma pozi?iei geostrategice ?i a resurselor ??rii, ci ?i în privin?a atitudinii de r?spuns prin for?? la amenin?area privind integritatea teritorial? ?i suveranitatea ??rii. Cedarea f?r? lupt? a teritoriilor, nejustificat revendicate, poate induce ideea, desigur fals?, privind dreptul legitim asupra acestora de c?tre cel care a adoptat o asemenea atitudine.

Exist? date despre situa?ia ?i num?rul refugia?ilor din 1940?

Începând cu 28 iunie 1940, din teritoriile cedate au fost evacuate structurile militare ?i administrative, o parte însemnat? a popula?iei române?ti, în jur de 200.000 de oameni - femei, b?rba?i, copii s-au refugiat în jude?ele României, în condi?ii grele, specifice de r?zboi, pe cont propriu.

Au mai fost ?i alte perioade de refugii a popula?iei române?ti din zona de Est a ??rii?

Trebuie de men?ionat c? refugia?ii din Basarabia ?i nordul Bucovinei au revenit, în cea mai mare parte, în localit??ile de origine în vara anului Deportari si foamete1941, dup? eliberarea teritoriului dintre Prut ?i Nistru de c?tre Armata Român?, împreun? cu trupele germane. În prim?vara anului 1944, pe fondul situa?iei militare de pe frontul de Est, ca urmare a previzibilei ofensive a fronturilor 2 ?i 3 ucrainene, Marele Stat Major român a organizat evacuarea teritoriului dintre Nistru ?i Prut, ulterior ?i a celui dintre Prut ?i Siret, devenit zon? a opera?iunilor militare, ac?iune bine planificat? ?i executat?, în cadrul c?reia resurse materiale ?i umane, în special cele cu relevan?? pentru nevoile ap?r?rii au fost transferate în adâncimea teritoriului na?ional. „Opera?iunea 1111", denumirea dat? ac?iunii, a fost un succes deplin din punct de vedere al planific?rii ?i conducerii, astfel c? popula?ia refugiat? nu s-a confruntat cu probleme deosebite, de genul celor din anul 1940. În cadrul opera?iunii sus men?ionate din Basarabia ?i nordul Bucovinei au fost evacuate 114.945 persoane. În jur de 50.000 de persoane s-au refugiat la rude ?i prieteni pe cont propriu. Dup? 1990, s-au mai repatriat (refugiat), din Basarabia în România, în jur de 30.000 moldoveni, care ?i-au redobândit cet??enia român?, aceast? cifr? fiind în cre?tere.

Care au fost valurile de deport?ri ?i cine a fost deportat din Basarabia?

Regimul totalitar sovietic a folosit deport?rile ca metod? s?lbatic? de promovare a politicii în sfera social? ?i în sfera politicii externe. Erau deporta?i oamenii care nu conveneau regimului din motive ideologice. Familii întregi - copii, b?trâni, oameni bolnavi - au fost urca?i în vagoane ?i du?i în regiuni pu?in prielnice sau chiar neprielnice pentru via??, în schimb, cei r?ma?i se transformau în oameni docili ?i aservi?i puterii. R.S.S.M. a cunoscut patru valuri masive de deport?ri, de?i documentele de arhiv? arat? c? familii întregi erau „str?mutate" practic în fiecare lun?. Deport?rile au fost realizate de Ministerul Securit??ii de Stat al R.S.S.M. de N.K.V.D.-ul sovietic în baza unor liste alc?tuite de „fric?". Istoricul Anton Moraru descrie foarte exact modul în care operau securi?tii: „Arest?rile s-au f?cut noaptea cu for?ele solda?ilor veni?i în sate cu ma?inile. Unii cet??eni care au încercat s? scape cu fuga, au fost împu?ca?i. Gospodarii aresta?i, împreun? cu familiile lor, cu copii, cu b?trâni, f?r? a li se permite s? ia rezerve cu ei, au fost urca?i cu for?a în vagoane pentru vite ?i du?i în Siberia. Toate bunurile - casele, utilajul ??ranilor deporta?i - au fost transmise colhozurilor, iar o parte din ele au fost furate, vândute de c?tre organele financiare ale raioanelor respective. Multe dintre aceste edificii au fost oferite ofi?erilor care erau aici în N.K.V.D., nomenclaturii, etc. Mul?i dintre gospodarii deporta?i nu au mai revenit în patrie, au fost împu?ca?i pe drum, au murit de foame, de boli, de durere sufleteasc?, de munc? peste puterile lor în numele construc?iei „viitorului luminos al întregii omeniri."

Primul val de deport?ri s-a efectuat în nop?ile de 13-16 iunie 1941. Atunci au fost ridicate 20.000 de oameni ?i familiile acestora. Au fost deporta?i cei mai buni gospodari, în sate r?mânând oamenii s?raci, mai pu?in harnici. Al doilea val de deport?ri a avut loc imediat dup? r?zboi, în 1944, ?i au continuat ?i în 1945. Au fost arestate ?i deportate în Siberia, reprimate sau asasinate 20.000 de persoane, care au fost învinuite de colaborare antisovietic?. Al treilea val de deport?ri a avut loc în 1949 ?i al patrulea val în 1951. În total, conform „C?r?ilor memoriei" ?i altor documente realizate de cercet?torii istorici, autorit??ile sovietice au reprimat, deportat ?i asasinat circa 100.000 persoane din localit??ile Basarabiei. Cunoscutul scriitor, Romulus Ruslan, scrie despre fenomenul totalitar comunist: „Venera?ia fa?? de victimele comunismului nu trebuie s? ia doar forma lacrimii, a florilor depuse ?i a lini?tii necesare reculegerii, ci a unei cercet?ri active, din care s? reias? caracteristicile istorice ale fenomenului totalitar. Suferin?a noastr? trebuie studiat? ?i cunoscut? de noi în?ine, dar ?i de al?ii, pentru c? lacrimile se zvânt?, florile se ofilesc, dar documentele r?mân ?i ele se transform? în istorie".

Domnule colonel, de mul?i ani s-a trecut sub t?cere, parc? a fost ascuns fenomenul foametei din 1946-1947. Oare sunt implicate în acest eveniment organele sovietice ?i de partid din acea vreme?

Un alt eveniment tragic pentru Basarabia a fost foametea din 1946-1947. Acest fenomen produs de natur?, în lipsa de ap? ?i pu?ine cereale, s-a amplificat atunci când autorit??ile sovietice au expropriat, au rupt cu for?a de la gura ??ranului hrana, ultimul bob de grâu ?i de porumb. Puterea sovietic? nu i-a ajutat pe oameni, i-a l?sat s? moar?, la fiecare 24 de ore decedau câte 5-6 mii de oameni. Din datele de arhiv? ale statului, s-a constatat c? în perioada decembrie 1946-august 1947, în Moldova au decedat 115.000 de persoane. În multe localit??i ale Basarabiei fenomenul foametei nu a fost înregistrat, iar organele sovietice au ?inut sub t?cere acest eveniment tragic. Nici un conduc?tor sovietic de Guvern, sau de la partidul comunist din Chi?in?u nu a r?spuns în fa?a legii pentru ordinele date de distrugere a popula?iei b??tina?e prin foamete, pentru c? sistemul totalitar de conducere venea de la Moscova.

A consemnat Anatol Ciocanu

footer