Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Duminică, 24 Iulie 2016 13:56

Col. (r) Marin Neac?u, art-emisLec?ia turc?

Acum aproximativ 700 de ani, odat? cu C?derea Imperiului Bizantin, la Istanbul se īnsc?una Sultanul Mehmed al II-lea care a pus baza unui imperiu care va dura pān? īn 1920. Pe timpul cāt otomanii au condus, cucerit, st?pānit, dirijat Europa, spre Turcia au plecat nu numai grāne, aur, alimente ?i giuvaeruri, ci ?i fete, b?ie?i, copii, care au fost turci?i, converti?i, silui?i, transforma?i īn eunuci,iar apoi, dintre ei, mul?i au īnceput s? ajute loviturile de palat, unii la ajuns mari generali de o?ti, viziri, sau chiar sultani. Astfel marele imperiu a devenit un al doilea Babilon. Īn multitudinea de cet??eni, credin?e, na?ionalit??i, na?iunea turc? s-a transformat īntr-un puzzle care a supravie?uit atāta timp cāt Turcia a p?strat dezvoltat spiritul de mare putere dac? nu mondial?, cel pu?in zonal?. Capitala ??rii este īmp?r?it? din punct de vedere religios ?i al culturii īn dou?, partea european? ?i partea musulman? iar partidele care se bat pentru putere pedaleaz? pe sentimente ?i promisiuni na?ionaliste sau „europene", īn func?ie de jocurile sau schimbarea puterii īntre marile puteri actuale ale lumii. La aceast? or? Turcia īncepe s? ī?i piard? rolul de mare putere zonal?, mai ales de cānd S.U.A. prin māna sa īnarmat? N.A.T.O., īncearc? s? se insinueze ?i īn Marea Neagr?, acolo unde existau doar doi juc?tori majori. Aceast? schimbare de paradigm? nu putea s? nu duc? la nemul?umiri īn rāndul celor care nu vor s? renun?e fie la independen??, fie la putere, fie la orgoliu. Lovitura de stat- īnc? neterminat? - din Turcia nu este chiar atāt de str?in? de schimb?rile ce se doresc īn zona M?rii Negre ?i chiar dac? nu este b?gat? māna lui Fethlullah Gulen īn acest puci, este cert c? alta este. Īntrebarea nu este cine ar avea de cā?tigat de pe urma c?derii lui Erdogan, ci cine ar avea de pierdut dac? acesta r?māne la putere. Implicarea bazei de la Incirlik, baz? militar? N.A.T.O., īn acest conflict ne arat? c? este ceva putred īn Danemarca. Īnvinuirile care au curs īn numai dou? zile dinspre Ankara īnspre Washington ?i invers, chiar amenin??rile cu excluderea din N.A.T.O. sau interven?ia armatei Turce īn baza semi-american? de la Incirlik ne arat? c? teoriile nu sunt doar teorii, lucrurile sunt grave ?i oricum se va termina cearta sau scandalul, de acum īncolo Turcia nu va mai fi atāt de lini?tit? dar nici atāt de ata?at? de m?re?ele idealuri americane.

Ceea ce s-a īntāmplat īn Turcia nu este legat doar de orgoliul lui Erdogan sau ambi?iile sau interesele unor sau altora ci ?i de istorie ?i istoric, de probleme care ?in de cultur? ?i rena?terea unor sentimente ale primilor cet??eni ai Turciei. Nici timpul, nici dictaturile, nici trasmut?rile de popoare, nici influen?ele din afar? nu vor reu?i s? scoat? din con?tiin?a unui popor r?d?cinile de neam. Aceasta este lec?ia pe care marile puteri trebuie s? o īnve?e din ceea ce s-a īntāmplat īn Turcia, cu atāt mai mult cu cāt nu este prima oar?, a?a cum secole de st?pānire otoman? asupra unor teritorii supuse prin for?a armelor, transformate īn raiale ?i Pa?alāc, nu au putut scoate din memoria acestora con?tiin?a de neam. Īn ciuda declara?iilor puterii de la Ankara, situa?ia nu este nici calm?, nici sub control, nici m?car stabil?, iar lucrurile nu se vor termina a?a, mai ales dac? Erdogan va deraia pe axa Moskova-Tel Aviv fie ?i doar declarativ. Trecānd peste m?surile pe care Erdogan le va lua īmpotriva puci?tilor, care este clar c? vor fi exemplare, situa?ia din Turcia intereseaz? īn cel mai īnalt grad S.U.A., care nu poate l?sa Turcia pe māna cuiva care nu cānt? cum vrea Washingtonul, indiferent cine va fi el. Am spus īntr-un articol anterior c? nu este exclus s? asist?m la un maidan?t?t? prin Bulgaria. Nu ar fi exclus s? ne trezim ?i cu un maidanciuk ?i prin Ankara, sub influen?a „societ??ii civile" conduse de Gulen sau oricine altcineva, dar „democratic", dup? modelul Kiev.

Lec?ia francez?

Ceva mai tārziu, pe la 1800, dar mult mai intens,Fran?a devenea mare imperiu colonial la īnceput militar, apoi teritorial ?i economic, m?surānd īn perioada de glorie 13 milioane de kmp. Politica francezilor a fost cam aceea?i cu a turcilor, pentru c? nici un stat cucerit sau „civilizat" de cuceritori nu se las? spoliat cu bucurie. Ca ?i turcii, francezii ?i-au „tras" femei, b?rba?i ?i copii pe care i-au cet??enit crezānd c? odat? cu cet??enia ace?tia vor deveni buni francezi, a?a cum pieile ro?ii prin America de Nord deveneau buni americani dup? ce erau uci?i. Aparent politica a dat roade, Fran?a s-a umplut de maghrebieni, unii sunt cet??eni francezi de genera?ii, dar a?a, pentru cultura general? a mamei adoptive, ace?tia nu vor uita niciodat? cine le este adev?rata mam?. Am v?zut la tv, recent, un reportaj cu o fat?, romānc?, adoptat? de o americanc?, fat? care nu ī?i cunoscuse tat?l natural ?i nu ī?i v?zuse mama natural? de la adop?ie. De?i crescut? īn America, cu educa?ie american?, b?nuiesc īn condi?ii optime, de?i tat?l ei natural o p?r?sise pe mama natural? chiar īnainte de a se na?te ea, de?i el era un om am?rāt a?a cum tind s? devin? aproape to?i romānii care nu candideaz? sau nu sponsorizeaz? partidele politice, la vederea tat?lui, fata a fost cople?it? de emo?ie. Era totu?i tat?l ei. Fran?a e plin? de „copii" adopta?i, iar cine crede c? dac? ace?tia stānd de genera?ii īn Fran?a au uitat de unde au plecat, se īn?eal?. Nu se ?tie niciodat? cānd ?i cum unul din ei, citind o poveste, o ?tire, despre "mama" natural?, simte nevoia s? o r?zbune. Nu īncerc s? caut scuze criminalului care a intrat cu camionul īn mul?ime dar nici nu putem s? trecem peste astfel de evenimente, s? spunem „a trecut un terorist pe aici!" ?i s? d?m pagina mai departe f?r? a īncerca s? c?ut?m implica?iile sociale ale unor politici pe care istoria vrea s? le īnchid? considerānd c? ce a fost f?cut a fost f?cut, s? privim īnainte. Unii se uit? ?i īnapoi ?i chiar cu destul? mānie. Fran?a care se spune c? īn 50 de ani va deveni majoritar musulman?, risc? s? se confrunte cu tot mai multe astfel de evenimente, trecutul nu iart?, ?i oricāt vor īncerca oficialii americani sau francezi s? dea vina pe ISIS, dup? ce un deceniu au pus totul īn spinarea lui Osama Bin Laden, adev?rul este c? ?i Fran?a, ca ?i Turcia sunt tributare propriilor politici coloniale. Eu nu voi mai apuca, dar tare īmi e team? c? peste 100 de ani vom asista la atentate de genul ?sta, dar puse la cale de na?ionali?ti francezi, īmpotriva „colonizatorilor" africani, iar „cet??enii" francezi de origine african? vor cere ajutorul U.E. sau U.A. Sunt curios doar cānd se va schimba imnul francezilor pentru c? īn curānd "francezii" nu se vor mai sim?i reprezenta?i de un imn care nu are nici o leg?tur? cu patria lor mam?.

Lec?ia romān?

Īn Romānia nu ?tiu cānd se va reschimba imnul, dar stema drapelului s-a schimbat de?i am privit toate emisiunile lui Cabral, nu am v?zut īn nici o emisiune s? fi īntrebat m?car el, dac? nu Iohannis, 100 de romāni, cum vor s? arate stema Romāniei. La noi faptele, nu ?i vorbele pre?edintelui merg pe repede īnainte ?i pe mute?te. Romānii se fac c? nu v?d ?i nu reac?ioneaz?, stau cu ochii pe turci ?i francezi ?i nu v?d ce se īntāmpl? īn ?ar?. De 27 de ani ?ara este sub teroarea guvernelor ?i a politicienilor dirija?i, condu?i, sf?tui?i, lumina?i de guverne, imperii financiare ?i servicii interne ?i externe, de 27 de ani romānii sunt schingiui?i, īmpila?i, traumatiza?i, teroriza?i de propriile guverne, de proprii guvernan?i, li s-a luat dreptul la s?n?tate, dreptul la educa?ie, dreptul la suveranitate statal? ?i militar?, dreptul la via?? dreptul la munc? ?i totu?i ei se uit? cu īngrijorare la francezi ?i turci plāngānd de grija lor. Ori ?u?ea a avut dreptate ?i suntem un popor de idio?i, ori Dumnezeu l-a clonat pe Iisus ?i a trimis toate clonele īn spa?iul Carpato-Danubiano-Pontic pe post de romāni ?i acestea, clonele īntorc obraz dup? obraz, salveaz? vie?i dup? vie?i dar se las? crucifica?i de parc? nu sāngele lor ar curge. Ciudat este c? nu numai c? romānii nu reac?ioneaz? dar nici nu vor s? īnve?e din ceea ce se īntāmpl? pe lāng? ei, ceea ce nu intr? īn codul genetic al Īnv???torului.

Lessons learned

Din lec?ia turc?, romānii ar putea īnv??a c? bazele americane pot deveni la un moment dat cuibul de viespi sau ?erpi care s? genereze sau ad?posteasc?, sub acoperirea S.O.F.A., a uzan?elor diplomatice, sau tratatelor interna?ionale sau bilaterale, lovituri de stat īmpotriva conducerilor care nu mai convin celor ce le-au sus?inut sau instaurat mai mult sau mai pu?in democratic. Interesant este c? Administra?ia American?, prin John Kerry a amenin?at c? dac? Turcia mai vorbe?te despre amestecul S.U.A. īn lovitura de stat, risc? s? fie scoas? din N.A.T.O. Aici sunt dou? aspecte:
1. De ce vorbe?te John Kerry īn numele NATO, (nu c? nu a? ?ti, dar s? spun? el cu guri?a lui) ;
2. īmi e team? ca la aceast? or? S.U.A. are mai mult? nevoie de Turcia īn N.A.T.O., decāt Turcia de S.U.A., indiferent cāte maidane vor organiza b?ie?ii unchiului Sam. S? nu uit?m de asemenea c? prin Mai 2015 Turcia anun?a c? ī?i va dota sistemul de ap?rare cu rachete chineze?ti, care nu vor fi integrate īn sistemul N.A.T.O. De atunci se punea problema retragerii Turciei din N.A.T.O. S? fie acest puci ?i o urmare a acelei declara?ii a ministrului turc al ap?r?rii? Dac? ar fi a?a, Romānia, ?i cu ea toate ??rile membre N.A.T.O., ar trebui s? īnve?e c? odat? intrat īn hor? cu SUA, ie?i cānd vrea Unchiul Sam si cum vrea el, nu cānd vrei tu. Deveselu, Kog?lniceanu, Cāmpia Turzii,

Cincu, se aude?

Din lec?ia francez? romānii ar putea īnv??a c? facerea de bine īnseamn? ceva legat de mam?, iar aducerea īn ?ar? ?i „civilizarea" sau integrarea for?at? a unor „copii" numi?i eufemistic refugia?i, va duce mai devreme sau mai tārziu, mai ales īn actualul ritm demografic al Romāniei, la ceea ce se īntāmpl? īn Fran?a. Sper din inim? s? nu apuc zilele, sper ca nici un romān s? nu treac? prin astfel de experien?e, indiferent unde ar fi ei, dar uite c? totu?i se īntāmpl? ?i nimeni nu īnva?? nimic.
Unde e?ti tu Tu?ea, Doamne?

Bibliografie web
http://www.resboiu.ro/se-retrage-turcia-din-nato/
http://www.mediafax.ro/externe/john-kerry-secretarul-de-stat-al-statelor-unite-turcia-risca-excluderea-din-nato-in-cazul-abandonarii-principiilor-democratice-15531547
http://www.bursa.ro/international/tentativa-de-lovitura-de-stat-din-turcia-premierul-yildirim-putem-pune-sub-semnul-intrebarii-rela... &articol=302774.html

footer