Revista Art-emis
De la Pelopones la Rio PDF Imprimare Email
Vasile Balboja   
Miercuri, 13 Iulie 2016 15:00

Jocurile OlimpiceIdeea unor întreceri sportive de amploare s-a n?scut în antica Grecie. ?i astfel în ora?ul Olimpia, din nord-vestul Peloponesului, se desf??urau, din 4 în 4 ani, începând din anul 776 î H, pân? în anul 392 d H, deci pe parcursul a 293 edi?i, Jocurile Olimpice! Atunci, în trecute timpuri întrecerile durau 5 zile. În prima zi era ceremonia se deschidere. În a doua zi se întreceau tinerii de 18-20 ani în alerg?ri, trânte, lupte cu pumnul. În a treia zi urmau b?rba?ii în acelea?i probe. În a patra zi se desf??urau cursele de cai si de care si pentlatonul. In ultima zi, înving?torii î?i primeau r?splata. Care era una simbolic?, „o cunun? din ramuri de m?slin". Popularitatea unui câstig?tor al anticelor întreceri sportive, era atunci, ca ?i ast?zi, imens?. Remarcabil, în condi?iile de atunci, cu r?zboaie peste r?zboaie, aceste întreceri s-au desf??urat, cu regularitate, ?i s-au men?inut timp de aproape 12 secole. Exemplul acestor întreceri, de acum dou? milenii i-a preocupat ?i pe contemporanii no?tri. A?a se face c? francezul Pierre de Coubertin, dup? mari str?duin?e, a reu?it s? relanseze istoricele jocuri. Debutul s-a produs în 1896. Mare dilem?: dac? organizarea jocurilor olimpice moderne s? fie stabil? ca loca?ie (precum cea antic?) sau itinerant? ? S-a optat pentru cea itinerant?, evident? în condi?iile moderne. O alt? dilem? : care s? fie ?ara care s? organizeze prima edi?ie: Fran?a, cea a ini?iatorului, Pierre de Coubertin, sau cea a mo?tenirii istorice, Grecia? S-a ajuns la un compromis: prima edi?ie s? se desf??oare în capitala Fran?ei, Paris, în 1896, cea de a doua în capitala Greciei, Atena, în 1900.

Dup? acest sumar istoric, ne vom concentra pe participarea României la aceste întreceri de o amploare uria?? Prima participare a României la Jocurile Olimpice a fost în anul 1924, la edi?ia organizat? la Paris, la care România a ob?inut prima medalie (de bronz) prin echipa de rugby, un sport care va aduce, peste ani, mari succese ??rii noastre. Apoi urmeaz? medalia de argint câ?tigat? de c?l?re?ul Henri Rang la controversata Olimpiada din Germania, Berlin, în anul 1936. Olimpiadele au fost reluate dup? Al Doilea R?zboi Mondial, în 1948, în Anglia, la Londra. Apoi în 1952, în Finlanda, la Helsinki, România a ob?inut prima medalie de aur, prin tr?g?torul de la tir, Iosif Sârbu. A fost deschiz?tor de drumuri pentru c? la urm?toarea Olimpiad?, din Australia, la Melbourne, 1956, România a ob?inut 5 medalii de aur (dou? prin canoistul Leon Rotman, câte una prin: boxerul Nicolae Linca, canoi?tii Alexe + Ismailciuc ?i ?tefan Petrescu -tir). „Recolta" de la Roma (1960) a fost mai s?rac?: dou? medalii de aur (prin atleta de excep?ie, mult regretata, Iolanda Bala? ?i lupt?torul Dumitru Pârvulescu) similar? cu cea de la Tokio,1964 (prin atletele, aceia?i Iolanda Bala? ?i foarte tân?ra, Mihaela Pene?). La Mexico în 1968 a fost ridicat? stacheta în medalii de aur la „cota 4" prin atletele Viorica Voscopoleanu ?i Lia Manoliu, scrimerul Ionel Drâmb?, canoistul Ivan Patzachin. Apoi mai scadem cu o medalie la însângeratul München, 1972 (aur prin lupt?torii: Nicolae Martinescu ?i Gh.Berceanu + acela?i Ivan Patzaichin,). Dar la Montreal, 1976, apare zâna gimnasticii mondiale, Nadia Com?neci, cu 3 medalii de aur secondat? de canoistul Vasile Dâba. La Moscova, 1980, cre?tem în medalii ?i ob?inem 6 de aur: prin steaua gimnasticii mondiale, Nadia Com?neci - dou?, lupt?torul ?tefan Rusu, Corneliu Ion - tir, Sanda Toma-canotaj ?i acela?i Ivan Patzaichin împreun? cu Toma Simionov). Apoi apare o culme a sportului românesc olimpic, la Los Angeles, 1984. Curajul de a participa la o edi?ie în care ??rile lag?rului socialist (cu excep?ia Chinei ?i a Iugoslaviei) au abandonat-o, i-a adus României 20 medalii de aur ?i locul doi pe na?iuni. ?i edi?iile urm?toare au însemnat succese pentru sportul olimpic românesc, la Seul, 1988, 7 medalii de aur (în prim plan, gimnasta Daniela Siliva? - 3) , la Barcelona, 1992, 4 medalii de aur (?i iar??i în frunte o gimnast?, Lavinia Milo?evici -2), la Atlanta 1996, 4 medalii de aur, ?i o alt? culme, în 2000, la Sydney, 11 medalii de aur (de data aceasta num?rul unu a fost înot?toarea Diana Mocanu - 2). Drumul olimpic românesc, chiar în u?or regres, s-a men?inut la cote înalte: la Atena, 2004, 8 medalii de aur (revine iar??i în frunte o gimnast?, C?t?lina Ponor - 3). Apoi, dec?derea (înjum?t??irea): 4 medalii de aur la Beijing, în 2008 (una prin gimnasta Sandra Izba?a) ?i o alt? „înjum????ire", doar 2 medalii la Londra, în 2012 (aceia?i Sandra Izba?a ?i Alin Moldoveanu - tir). Ce va fi la Rio de Janeiro?

footer