Revista Art-emis
Şi ce dacă? PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neacşu   
Duminică, 29 Mai 2016 18:19

Col. (r) Marin Neacşu, art-emisUndeva în România a avut loc un accident de maşină soldat cu moartea unui om despre care vorbea lumea. Şi ce dacă? Au mai avut loc accidente comise de oameni celebri, accidente în care au murit alţi oameni, nevinovaţi, sau vinovaţi doar pentru că s-au aflat pe acelaşi drum cu ei. Huidu ştie de ce. Viaţa a mers mai departe, omul celebru este merci bine, a revenit cu succes în show-bizz, la fel ca şi Mitoşeru. Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

Undeva, în România, presa a descoperit o mega-afacere cu unul care adăpa substanţele dezinfectante pentru a scoate profituri de milioane de euro. Şi ce dacă? Toţi proprietarii de crâşme, indiferent de mărime, adapă băuturile pentru acelaşi scop. De la Bachus încoace metoda este patentată. Şi ce dacă în urma acestei afaceri, este posibil să fi murit ceva români? Din 2011 încoace în România, cu ştiinţa guvernelor, a guvernanţilor şi a serviciilor secrete se experimentează pe români Codex Alimentarus, un program criminal, care nu doar că poate duce la moartea unor oameni, ci o provoacă cert într-un program deliberat care experimentează cât poate suporta organismul uman şi la câte toxine se instalează cancerul. Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

Undeva în România a dispărut un om care ar fi putut spune cine sunt cei pe care i-a slujit şi care au pus la cale această afacere criminală. Şi ce dacă? A mai dispărut şi Codruţ Marta, cel care putea spune cine a beneficiat de afacerile de la A.N.A.F. şi vămi şi nu s-a scufundat pământul. Serviciile secrete, cele care nu te lasă nici să vorbeşti la telefon, nici să ai o viaţă normală, nu ştiu nimic, nu au mâncat usturoi şi nici nu le pute gura a usturoi. Nu are cum, mirosul de rahat este mai tare decât cel de usturoi. Cei din servicii informează şi se consideră spălaţi pe mâini, iar cei informaţi se consideră informaţi şi gata! Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

Undeva în România procurorii trebuie să descâlcească dispariţia unui om cheie şi condiţiile în care a avut loc un accident care convine de minune unor oameni care altfel puteau fi luaţi la întrebări. Şi ce dacă? Aceiaşi procurori lucrează şi acum la descâlcirea morţii unor oameni în condiţii la fel de misterioase încă din decembrie '89. Nici accidentele din Apuseni şi Siutghiol nu au fost pe deplin elucidate, sau, mai bine spus, au fost conduse către concluzii care conveneau aceloraşi oameni, aceluiaşi sistem. Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

Dacă toate astea s-au întâmplat şi România a mers mai departe, de ce nu ar merge şi acum? De ce se perpelesc televiziunile, pentru că vor să se rezolve ceva? Nu, pentru că şi ei ştiu că nu se va rezolva nimic, odată cu dispariţia dispărutului, ancheta se va opri la el, deşi toţi directorii de spitale care au folosit produsele „HexiPharma" sunt vinovaţi cel puţin în aceeaşi măsură ca şi afaceristul de introducerea acelor dezinfectanţi în spitale. Ba, eu aş as spune că aceştia sunt chiar mai vinovaţi, pentru că ei au avut în faţă urmările folosirii acelor produse şi le-au astupat, acoperit, prin rapoarte false, nerecunoscând cazurile de decese provocate de infecţii intraspitaliceşti. Întregul personal medical, de la manageri la medici, asistente, femei de serviciu, care ştiau că dezinfectează cu apă chioară şi nu făcut nimic de teamă că îşi pierd slujba, toţi sunt vinovaţi de toate decesele provocate şi de favorizarea infractorului, ca şi de formarea unui grup infracţional şi infracţiuni în formă continuată. Ce e de făcut? Vor fi arestaţi toţi? Imposibil! Ar însemna să rămânem fără msistem sanitar, aşa prost, cum e ! Vor fi traşi la răspundere cei care l-au format şi apoi acoperit pe Condrea? Imposibil, păi de ce a dispărut Condrea, nu ca să rămână ei acolo unde sunt? Ar fi păcat să fi ieşit din scenă de pomană. Aşa că că viaţa va merge mai departe. Nimeni nu va ieşi în stradă şi nu va cere socoteală!

În timp ce preşedintele se consideră informat, premierul Cioloş se simte inutil pentru că singurul lucru pe care îl poate face cu privire la scandalul din spitale este să îi sfătuiască pe medici să spună procurorilor ceea ce ştiu, el este cu mâinile legate, nu ştie nimic, nu poate face nimic. Este un îndemn de promovare a turnătoriei, dar fără garanţiile de imunitate oferite de procurori. Şi preşedintele îi sfătuieşte pe cei care „ştiu ceva" să spună procurorilor, altfel pot fi învinuiţi de tăinuire. El este singurul care are dreptul să ştie şi să se considere informat, fără să fie învinuit de tăinuire, dar... Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

Undeva în România, mai concret prin farmacii, sunt introduse spre vânzare medicamente expirabile, adică aflate în ultimele săptămâni până la expirarea termenului de valabilitate. Depozitele au „target" de vânzare a acestor medicamente, cei care nu le îndeplinesc, sunt penalizaţi. Şi ce dacă? Câţi dintre amărâţii care vin la farmacii să îşi prelungească viaţa cu o zi sau două, verifică etichetele sau inscripţiile de valabilitate? Foarte puţini. Iar cei care le observă sunt fie aburiţi că medicamentele sunt valabile mai mult decât scrie pe cutie, fie, dacă insista, li se dau altele dar cele aproape de expirare nu sunt scoase din vânzare. La fel se întâmplă prin penitenciare dar cu alimentele. Şnapanii care deţin magazinele din interior, pe lângă care Condrea este copil de ţâţă, cumpără de la marile lanţuri de magazine, produse care expiră în câteva zile şi le introduc spre vânzare deţinuţilor care au doar două zile de cumpărături pe săptămână şi nu pot refuza marfa pentru că ar rămâne fără mâncare. Şi uite aşa, aceştia, fie că verifică fie că nu, consumă alimente care până să fie consumate deja au expirat. Afacerea merge, pentru că patronul cumpără alimentele la jumătate sau chiar o treime din preţ, dar le vinde de 2-3 ori mai mult decât preţul de magazin. De „beneficiu" beneficiază şi directorii de penitenciare, aşa cum au beneficiat şi directorii de spitale de afacerea lui Condrea, că doar ei au semnat contractul cu patronul magazinului şi nu de pomană. Deţinuţii nu au nici cum să protesteze şi nici cum să dovedească asta, şi chiar dacă ar face-o ar fi pedepsiţi pentru că au adus prejudicii „imaginii" instituţiei. Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală!
.
Undeva în România o mamă, româncă, este judecată de un judecător care consideră că faptul că şi-a protejat copilul de bătăile primite de la fostul soţ este o crimă care merită pedepsită cu 10 ani de închisoare aşa că cere expatrierea femeii şi copilului în Canada, acolo unde îi aşteaptă casapul. Şi ce dacă? Şi beţivul american care l-a omorât pe Teo Peter a fost trimis S.U.A. pentru a fi judecat acolo şi a scăpat necondamnat. De ce? Pentru că aşa cum se vede şi din toate exemplele de mai sus, toţi cei care omoară câţiva români scapă nepedepsiţi, unii sunt chiar recompensaţi, parcă ar fi concurs ca pe vremea lui Custer şi s-ar premia cei care vin cu scalpuri de „piei roşii" sau care demonstrează că şi-au bătut joc de ei. Numai român să nu fii în zilele astea, căci dacă află lumea, eşti scalpat. Şi ce dacă? Nimeni nu a ieşit în stradă şi nu a cerut socoteală pentru asta!

footer