Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Duminică, 22 Mai 2016 20:46

Petru Romo?an, art-emisDe?i nu o spun de-a dreptul, pentru c? nu se face, comentatorii, câ?i au supravie?uit ultimei crize, dau târcoale unei idei abisale: România nu mai are nici guvern ?i nici pre?edinte. ?i, bineîn?eles, nici partide politice. Aici avem de-a face cu singura realizare a guvernului „tehnocrat": punerea în eviden??, în ram?, a unei realit??i, de altfel, mai vechi. Fabricate la origine ?i controlate apoi strict de serviciile secrete, partidele politice din România nu sunt, de fapt, partide politice. Doar interfe?e ?i marionete. P.N.L. ?i P.D.L., care, ca focul ?i apa, nu reu?esc s? fuzioneze, cu o conducere bicefal? comic? (Blaga & Gorghiu, doi care fac mai pu?in decât unul), cu rateurile penibile în alegerea candida?ilor pentru Bucure?ti, P.N.L. ?i P.D.L. nu sunt un partid conservator ?i liberal, popular, cum se pretind, ci doar o adun?tur? patetic?, înc? protejat? inexplicabil de D.N.A. Nici P.S.D.-ul, condus de controversa?ii (juridic, dar nu numai) Liviu Dragnea, Victor Ponta ?i pân? de curând ?i de Valeriu Zgonea, pre?edinte executiv, eliminat urgent ca o m?sea stricat?, deci nici P.S.D.-ul nu încrope?te „marele partid" al României, cum îl proclam? propagandi?tii de cas? travesti?i în ziari?ti sau sociologii-sondori bine pl?ti?i (e adev?rat c? un sondaj „cu adres?" cost? între 10.000 ?i 15.000 €?). Guvernul de „tehnocra?i" amatori al domnului Dacian Ciolo? nu a reu?it deci pân? acum decât s? ne conving? c? putem s? ne lipsim, f?r? mari pierderi, de partide politice. Era ?i acesta un punct pe agenda unui guvern care are tenta?ia natural? de a se eterniza la putere. De Parlament ne lipsim, de?i îl pl?tim la supranumeric, supraponderal de câteva mandate. De asemenea, acest guvern „tehnocrat" amator a mai reu?it s? ne conving? c? fiii ?i nepo?ii fostelor cadre ale partidului comunist ?i ai ofi?erilor de diverse obedien?e (Securitate, Mili?ie, Armat?, diploma?ie, „tehnocra?i" comuni?ti din marile întreprinderi ?i din birocra?ia central? sau local?) sunt înc? mai neispr?vi?i, cu toate ?colile lor scump pl?tite, decât p?rin?ii, unchii, m?tu?ile ?i na?ii lor. Adic? s? confirme c? nepotismul tehnocrat nu e o solu?ie pentru ?ara noastr?, aflat? într-o criz? grav?, profund?.

În ce-l prive?te pe domnul Klaus Iohannis, fost primar (deja „exotic", ca minoritar) al Sibiului, dac? i s-ar compune o uniform? cu destule zorzoane, medalii ?i grade, ar fi un foarte bun „mare?al de hotel" la poarta Cotrocenilor. Fizicul îl serve?te. Asta mai ales dup? imnul închinat S.R.I.-ului (o fi având omul obliga?ii?) în neclarificata catastrof? a dezinfectan?ilor ?i dup? fraza care va fi doar una din marile sale contribu?ii la gândirea socio-politico-economic? a României secolului al XXI-lea: „În momentul în care primim inform?ri (de la S.R.I. - n.n.), le citim ?i ne consider?m informa?i". De altfel, România dovede?te cu asupra de m?sur? c? ?i-a f?cut temele („treaba", cum obi?nuiesc s? spun? sistematic factorii r?spunz?tori) dup? ce a aderat la N.A.T.O. ?i la U.E. Cele dou? organiza?ii sau organiz?ri au scopul nem?rturisit de a face s? dispar? guvernele ?i conducerile na?ionale, care încurc? inutil puterea central? de la Washington, cu filiala sa Bruxelles. Performan?ele de autoaneantizare atinse de guvernul ?i pre?edintele de la Bucure?ti sunt f?r? egal în UE ?i poate chiar pe planet? (probabil, cu excep?ia pre?edintei lituaniene Dalia Grybauskaite, laureata Premiului „Carol cel Mare", în 2013). Nu avem înc? o explica?ie acceptat? de toat? lumea în leg?tur? cu „primul mileniu t?cut" din existen?a noastr? ca popor. Istoricii maghiari pretind, interesa?i ?i aberant, c? am fi plecat cu to?ii la sud de Dun?re. Actuala clas? suspus? din România dovede?te zilnic c? ne a?teapt? cel pu?in un nou „secol t?cut". Partide compuse din repeten?i ?i penali, guverne dup? guverne ratate, pre?edin?i nuli (Emil Constantinescu, Klaus Iohannis), din alte vremi (Ion Iliescu) sau chiar catastrofali (Traian B?sescu), pres? vândut? sau disp?rut? pur ?i simplu, servicii secrete care se servesc ?i nu servesc pe nimeni (vezi ?i cazul recent Hexi Pharma) - la ce te po?i a?tepta dac? nu la disolu?ia, „diluarea" final? ?

Vom r?mâne pân? la urm?, f?r? partide politice, f?r? guverne, f?r? pre?edin?i, f?r? servicii secrete ?i f?r? armat?, doar cu ?efi de ob?ti sau bresle, cu oligarhi ?i interese comunitare, cu „juzi" ale?i direct ?i natural, adic? un nou mileniu medieval t?cut sau m?car un secol-dou?? Riscul e, desigur, foarte mare, acela al dispari?iei statului na?ional, al ?tergerii ??rii de pe harta lumii, al pierderii definitive a limbii ?i culturii române. Dac? te joci iresponsabil prea mult? vreme cu lucruri importante, pierderile sunt pe m?sur?. De prea mult? vreme în România numai cine nu a vrut nu a fost ministru, deputat, consilier, primar, general, desigur, cu excep?ia oamenilor serio?i, consisten?i ?i competen?i, care chiar ar fi trebuit s? îndeplineasc? aceste func?ii. Revenim. Guvernul domnului Ciolo? are deci totu?i un merit, pe care-l împarte cu D.N.A. Atât „tehnocra?ii", cât ?i procurorii au ?tampilat falimentul total al clasei politice de tranzi?ie. Ca s?-?i salveze rege?te pielea, „fo?tii", urma?ii lor ?i cei afla?i la butoanele decizionale par dispu?i s? sacrifice o ?ar?. Doar pentru atât ?

footer