Revista Art-emis
Descre?terea ?i recre?terea imperiului Erdogan PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Miercuri, 20 Aprilie 2016 13:09

Col. (r) Marin Neac?u, art-emisPuteri au fost, puteri sunt înc?...

Apari?ia, cre?terea ?i cauzele ce urmau s? duc? la descre?terea imperiului otoman au fost analizate de Dimitrie Cantemir în lucrarea sa „Istoria Cre?terii ?i Descre?terii Cur?ii Otomane" redactat? în latin? (Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae) între 1714 ?i 1716. Istoric, filosof, conduc?tor de ?ar?, muzician, etnograf, enciclopedist, geograf, lingvist, consilier personal al ?arului Petru cel Mare, Dimitrie Cantemir a v?zut ?i prev?zut multe la via?a sa, printre care ?i cauzele care vor duce la dispari?ia imperiului Otoman. Dac? ar fi tr?it în zilele noastre, s-ar fi g?sit în mod cert cineva, de fapt s-ar fi format un întreg curent de oponen?i care ar fi spus: „da m?, bine c? le ?tii tu pe toate", a?a cum se întâmpl? de fiecare dat? când cineva spune ceva ce nu convine puterii, sau nu este „în trend". Norocul lui c? nu a apucat aceste vremuri, dar mai ales nu a apucat s? vad? ?i recre?terea cur?ii otomane. Cred c? de necaz ?i-ar fi ars propria lucrare ?i ar fi retras-o din libr?rii. Asist?m de ceva timp, nu de azi de ieri, la o recre?tere evident? ?i incontestabil? a puterii otomane în Europa. Turcia este, dac? nu cea mai mare putere militar?, atunci sigur în top ten în ceea ce prive?te for?a militar? în lume ?i în mod cert cel mai vehement, independent, revendicativ ?i temut stat din zon?, cu influen?e euro-asiatice, în lumea musulmano-cre?tin?. Gra?ie a?ez?rii sale geostrategice dar ?i puterii militare, sistemului semi-militarizat de conducere, imenselor rezerve financiare, a economiei bazate pe comer?, Turcia, patria mam? a pe?che?ului ?i ciubucului, cea mai eterogen? na?iune, se p?streaz? acolo unde este pentru c? a r?mas înc? o putere militar? greu de înfrânt. În vreme ce toate imperiile,începând cu cel austro-ungar ?i terminând cu cel cel sovietist s-au destr?mat, Turcia nu numai c? s-a p?strat cu fundul în dou? luntrii, dar nici nu a fost contestat? ca putere economic? ?i militar? chiar dac? a r?mas f?r? teritoriile cucerite pe calea armelor. Ce a fost câ?tigat cu sabia, de sabie a pierit, dar puterea a r?mas.

Primi?i cu islamizarea?

Iat? îns? c? militar sau politic, în de?ertul Irakului, teritoriile siriene sau Germaneuropa, pe p?mânt sau în aer, Turcia revine ?i cre?te , cre?te, cre?te, calc? totul în picioare. Când Turcia a trimis trupe în Irak, pretinzând c? vrea s? sprijine guvernul irakian în lupta sa împotriva ISIS (în parantez? fie spus, copilul C.I.A.), nimeni nu a ascultat protestele Irakului. Când Erdogan anun?a c? Turcia este gata ?i dispus? s? trimit? trupe în Siria pentru a lupt? al?turi de rebeli la înl?turarea actualului guvern, nu s-a sesizat nimeni, nu a reac?ionat nici un poli?ist sau câine al democra?iei, c? asta ar fi o înc?lcare a tratatelor interna?ionale, pentru c? doar exact ace?ti poli?i?ti ?i „ap?r?tori" ai democra?iei inventaser? „prim?vara arab?" împ?nat? cu agen?i, tr?d?tori, muni?ie, servicii secrete pentru înl?turarea unor regimuri, dar mai ales pentru o pia?? de desfacere închis? pân? atunci. Când Turcii au înc?lcat în nenum?rate rânduri, în mod grosolan ?i provocator spa?iul aerian cipriot sau grecesc nu a îndr?znit nimeni s? spun? c? Turcia î?i dep??e?te limitele ?i încalc? prevederile interna?ionale. Când Turcia a doborât avionul unui stat suveran asupra teritoriului altui stat suveran pretinzând c? se afla prea aproape de spa?iul s?u aerian, nu a ?ipat nimeni, dimpotriv?, to?i au considerat c? a f?cut foarte bine. Dar când avioane ruse?ti s-au plimbat pe lâng? navele americane ajunse amenin??tor de aproape de Kalinigrad, americanii au considerat c? „a fost un act periculos ?i deloc profesionist". Când Turcia a deschis larg por?ile „refugia?ilor" arabi, crescu?i ?i instrui?i, dar mai ales finan?a?i de ei ?i prietenii americani, îndreptându-i apoi, dup? ce „s-au copt", c?tre Europa, prin Grecia, cea care îndr?znise s? se pun? contra U.E., Germania, prin gura doamnei Merkel, a decis c? Europa trebuie s?-?i „reprimeasc? copii" lua?i ostateci sau trimi?i în dar înc? de pe vremea lui Suleiman ?i, eventual, s? se musulmanizeze for?at. Strategicii au decis ?i ei c? fraierii trebuie s? primeasc? infuzia de Einsteini ?i Estefani cu bra?ele deschise în timp ce românii care vor s? emigreze în S.U.A. trebuie s? joace la loteria vizelor. S-au stabilit cote de „ieniceri" converti?i la terorism pe care Europa, dar nu toat?, ci numai prin reprezentan?ii ei f?r? conduc?tori, trebuie s? îi primeasc?. Pe vremea lui Cantemir aveam de pl?tit haraci, în pungi cu galbeni, grâne, fete ?i b?ie?i. Acum a venit rândul s? primim fete ?i b?ie?i de la turci, sau, m? rog, din campusurile lor, pentru c? a?a au stabilit "înaltele por?i". Nimic nu se pierde, nimic nu se câ?tig?, totul se transform?. ??rile care înainte nu au putut fi transformate în pa?alâc pentru c? au avut domnitori autohtoni, au devenit acum raiale N.A.T.O. ?i au jurat s? ridice moschei întru islamizarea norodului, pentru c? cei care sunt acum la conducerea lor nu sunt autohtoni decât cu numele, dar nici ?la întreg, iar al?ii nici m?car atât.

Legea lui Erdogan

Turcia a ajuns s? impun? politica atât în Asia cât ?i în Europa, nu numai pentru c? este un stat euro-asiatic, nu numai pentru c? are dou? curente, unul pro-european ?i unul musulman, ci ?i pentru c? fiind atât de puternic, deci neputând fi înfrânt nici economic nici militar, î?i poate permite s? fac? ce dore?te, deoarece to?i cei care vor s? fac? ceva în zona lor de interes, au nevoie de acordul lor. Turcia este singura ?ar? care ?i-a permis s? dea cu flit ?i ru?ilor ?i americanilor, atunci când propriile interese s-au lovit de cele ale du?manilor sau alia?ilor. Extrapolând a?a pe în?elesul românilor, Erdogan este pentru S.U.A. ?i Germania ceea ce Oprea a fost pentru P.S.D. ?i P.N.L., numai c? el chiar î?i ap?r? interesul na?ional. Turcia face legea în Europa, a?a cum U.N.P.R. a f?cut-o în Parlamentul României, ?i asta la modul cel mai concret cu putin??. Afl?m din presa german? c? guvernul german a decis s? dea curs plângerii domnului Erdogan la adresa actorului german Bohmermann care a îndr?znit s? îl parodieze pe sultan, ?i este gata s? schimbe legea pentru a putea s? îl pedepseasc?, probabil exemplar, pe moftangiu. Probabil noua lege va purta numele sultanului, îi va spune legea Erdogan, ca s? ?tie toat? lumea c? Înalta Poart? nu a disp?rut iar Edirne nu a fost d?râmat?. Probabil legea va statua faptul c? pamfletarii pot parodia pe oricine, dar nu pe sultan. Ciudat, pentru c? dac? e a?a, rezult? c? turcii nu mai cred în Mahomed. Când cei de la Hebdo au fost „pedepsi?i" pentru c? au adus atingere imaginii lui Mahomed, Germania nu a schimbat legea iar doamna Merkel a defilat pe o strad? golit? de trec?tori dar al?turi de al?i conduc?tori de guverne, declarându-se Charlie. Ini?ial, lumea a aplaudat ini?iativa ?efilor de stat ?i de guverne de a defila pe str?zile Parisului „al?turi" de popula?ia Fran?ei, dar apoi s-a descoperit c? de fapt ace?tia au defilat pe o strad? goal? împânzit? de agen?i ?i poli?i?ti iar domnul Netanyahu care se f?cea c? face cu mâna poporului de fapt f?cea cu mâna pentru poz?, în fa?a unei media aservite ?i la fel de mincinoas? ca ?i politicienii ale c?ror jocuri le f?cea.

De ce acum nu se declar? nimeni Bohmermann? Probabil Erdogan este mai mare decât însu?i Mahomed iar cine se leag? de el, indiferent în ce ?ar? s-ar afla, va sim?i iataganul sultanului. Când s-a tras asupra unor jurnali?ti care f?cuser? mi?to de Dumnezeul musulmanilor, s-a spus c? a fost atacat? libertatea de exprimare. Acum când cineva l-a parodiat pe Erdogan, se schimb? legea ca s? poat? fi arestat ?i pedepsit f?ptuitorul, de?i la data comiterii faptei, aceasta nu era incriminat?. Asta da democra?ie!

Biografie web:
http://www.mediafax.ro/externe/bagdadul-indeamna-nato-sa-oblige-turcia-sa-retraga-rapid-trupele-din-irak-rusia-sesizeaza-onu-14913377
http://www.aktual24.ro/rusia-noi-miscari-pentru-a-bloca-intentiile-turciei-de-a-trimite-trupe-in-siria/
http://www.agerpres.ro/externe/2015/07/16/o-formatiune-de-sase-avioane-de-lupta-turcesti-a-incalcat-spatiul-aerian-national-al-greciei-08-10-54
http://www.agerpres.ro/externe/2016/04/13/avioane-militare-rusesti-au-zburat-extrem-de-aproape-de-nava-americana-uss-donald-cook-in-marea-baltica-19-46-30
http://www.mediafax.ro/externe/guvernul-german-a-aprobat-solicitarea-turciei-de-a-incepe-urmarirea-penala-in-cazul-comediantului-ce-l-a-insultat-pe-erdogan-15258967
http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Extern/EXODUL/KLEMM+AMBASADOR+SUA+INVAZIA+MUSULMANA+IMIGRATIE

footer