Revista Art-emis
S?rb?toarea c?r?ii rare PDF Imprimare Email
  
Miercuri, 20 Aprilie 2016 12:17

Antiquarium Book Fair 2016Printre târgurile de art? ale New York-ului, cu regim anual, se num?r? ?i „Antiquarian Book Fair", care, dat? fiind sl?biciunea voca?iei mele, mi-este cel mai apropiat de suflet, fiindc? este ca un monument al c?r?ii, al c?r?ii rare, de anticariat, un fel de arhiv? vie, în care ne întâlnim cu minunile literare ale umanit??ii, cu edi?iile princeps ale marilor c?r?i ale omenirii. De fapt, cartea fiind o oglind? a omului ?i a lumii, târgul este ca o coborâre în istorie, ca o aventur? în muzeul scrierilor p?mânte?ti. Un num?r de 165 dintre cele mai vestite anticariate din lume î?i dau mâna s? fac? din acest târg un eveniment unic, de neuitat. Domin? antcariatele din Londra, Paris ?i New York. Evident, sunt prezente ?i anticariate din alte mari ora?e americane, din alte mari focare mondiale ale c?r?ii, din China, Japonia, Rusia sau Australia, dar pecetea spiritului englez este evident? ?i de bun augur, fiindc? ai posibilitatea nu numai s? te întâlne?ti cu istoria c?r?ii engleze, dar ?i cu istoria acestei limbi. Cu adev?rat, numai aici se poate auzi o limb? de o mare cantabilitate, care ne apropie cu adev?rat de spiritul limbii, acel spirit existent în opera lui Shakespare ?i a marilor scriitori englezi. Evident, edi?iile Shakespeare sunt cele mai numeroase, dar te întâlne?ti cu to?i autorii englezi importan?i, dar ?i cu autori mai pu?in cunoscu?i. Rafturi speciale sunt organizate în cazul unor evenimente, cum sunt cele dedicate lui Charles Dickens ?i Arthur Conan Doyle. Dar toat? literatura englez? este uluitor ilustrat?. Sigur, marile evenimente sunt special marcate, perecum face „ALibreria Bardón din Madrid", care s?rb?tore?te cu un catalog monografic unic cei 400 de ani de la moartea lui Cervantes (1616-2016), adic? public? 200 de edi?ii diverse ale operelor lui Miguel de Cervantes, lucru pe care l-am putut vedea numai în Barcelona, la Biblioteca Na?ional? din Catalonia. Sau exist? în spa?iul libr?riei „Thomas Heneage" din Londra un clopot medieval din bronz realizat în Fran?a în anul 1300, folosit ?i de Johannes Gutenberg, inventatorul tiparului ?i trecut prin revolu?ia francez?. Duce cu el o întreag? legend?. Se afl? pus pe un postament ?i, împreun? cu suprastructura lui, are peste doi metri. Numai metalul are în?l?imea de 89 cm. Pe marginea lui citim inscrip?ia: „Ave Maria Gracia Plena". ?i poart? un nume angelic, legat de Arhanghelul Gabriel. Se nume?te Angelus Bell. Exist? tendin?a aproape total? s? descoperi anticariate sincretice, în care g?se?ti tot ce este esen?ial. De pild?, la „Sokol Books" din Londra te întâlne?ti cu Biblii rare, una ?i una, cu manuscrise rare, cu c?r?i de drept, de medicin?, de istorie natural?, de ?tiin??, de voiaj, cu h?r?i neasemuite. De altfel, pasiunea h?r?ilor este un lait motiv al târgului, nu exist? box? s? nu vezi h?r?i geografice create de oameni din alte secole, din alte perioade istorice.

Trebuie s? încep cu începutul, cu incunabulele, adic? cu c?r?ile ap?rute înainte de 1500, mai exact, imediat dup? ce inventatorul tiparului, Gutenberg, a publicat Biblia sa, la 1455. Toate c?r?ile editate atunci, la începutul tiparului, se numesc incunabule. La acest capitol, anticariatele din Londra ?i-au spus cuvântul. Dar eu am r?mas uluit de cartea frumoas? ?i de manuscrisele prezentate de Phillip J. Pirages din McMinnville, Oregon, Statele Unite. E fantastic s? vezi edi?ii de la 1456 pân? în anul 1500. Conservarea lor este miraculoas?. ?i m? gândesc imediat la editurile din Romînia, unde mi-am scos c?r?ile ?i în cazul unora, dup? câteva luni, r?mâi cu foile în mân?, atât sunt de prost legate. Bine c? s-a inventat e-book, s? sc?p?m de tipografii pro?ti, care n-au nici un respect pentru carte. Dar incunabule vezi la ?i la un anticariat din Basel, Moirandat Company, la multe anticariate din New York, ?i Londra, dar ?i din Copenhaga sau Verona. B?t?lia, ca s? spun a?a, se d? între incunabule ?i manuscrise vechi. E un adev?rat spectacol al c?r?ii rare, cum se numesc majoritatea anticariatelor: „Rare books". Fiindc?, lâng? incunabule, str?lucesc c?r?ile ilustrate sau a?a numitele „illuminated manuscripts", c?r?i iluminate cu imagini, ilustrate cu desene color, c?r?i pictate, adev?rate bijuterii vizuale. Sunt citabile toate cele 165 de anticariate, fiindc? toate au adus ce au mai bun, ceea ce cred proprietarii lor c? poate impresiona. A?a a crezut ?i Ekaterina Kukhto din Moscova, evident, prezen?a unui antitcariat din Rusia, numit „Biblionne", este o premier? în istoria acestui târg, cum mi-a spus chiar Ekaterina. ?i ce crede?i c? a adus ea aici, la New York, cu gândul s? rup? gura târgului? C?r?i rare de Lenin, Stalin, Marx ?i Engels, ba ?i c?r?i cu secera ?i ciocanul, lipit? de simbolul „C.C.C.P.". Era singur?, izolat?, fiindc? pe nimeni nu mai intereseaz? astfel de rarit?i, c?ci anticarii fac cultur?, expun istorie, nu fac politic?. Nu se poate, Ecaterina, i-am spus, ?ara ta are cea mai fantastic? literatur? din istoria umanit??ii. De ce nu ai venit cu edi?ii princeps din c?r?i semnate de Pu?kin, Gogol, Turgheniev, Dostoievski, Tolstoi sau Cehov, chiar c? rupeai gura târgului, fiindc? n-ai fi avut concuren??. Aici librarii expun incunabule, iar tu vii cu secera ?i ciocanul! ?i ce vre?i dovad? mai clar? decât faptul c?, ironia soartei, la dep?rtare de o box? de Biblionne, la Librairie Alain Brieux din Paris, era expus? edi?ia princeps, în trei volume, din 1878, a romanului Anna Karenina, evident, în limba rus?, cu alfabet chirilic. Iat?, ceea ce m? a?tep?tam s? v?d la Ekaterina, am v?zut la un francez. Da, dar e din Paris, unde se afl? civiliza?ia c?r?ii, a?a cum al?turi existau c?r?i chineze?ti la un anticariat din Londra. Iat?, ce spectacol rar, fiindc? e atât de frumos s? vezi aceast? deschidere cultural?, oferit? de universalitatea c?r?ii, s? vezi fr??ietatea mondial? prin anticariate, ba s? vezi în aceea?i box? anticariate din Padova ?i Anvers sau din Chicago ?i Praga, iar c?r?ile la un anticariat dintr-un col? al lumii sunt edi?ii rare la o libr?rie din alt meridian. Cum am v?zut la bijuteria numit? Liberaria Antiquaria Mediolanum din Milano, cu rarit???i din domniul arhitecturii, istoriei, geografiei, ?tiin?ei, astronomiei, c?l?toriei ?i buc?t?riei.

Nu-i loc s? nu descoperi ceva nemaiv?zut. Cum este anticariatul „Royal Books" din Baltimore, Maryland, care prezint? filme, cu tot dosarul lor fascinant. De pild?, curentul Film Noir, ap?rut imediat dup? al doilea r?zboi mondial, care a cuprins toate cinematografiile lumii. Sunt remarcabil ilustrate filme realizate de Robert Altman, Sam Peckinpah, Preston Sturges, Roman Polanski, Anatole Litvak, Paul Schrader, Robert Siodmak, Carl Dreyer, Joseph Losey, Henri Clouzot, Fritz Lang, Rudoph Maté sau Jean-Pierre Melville. Fiecare film are dosarul complet, cu scenari?tii, operatorii, vedetele lui, totul ilustrat cu fotografii rare din timpul film?rilor. Orice curiozitate este satisf?cut?. Cum am spus, cople?itoare sunt manuscrisele rare, c?r?ile cu autografe rare, ca ?i c?r?ile ilustrare, cum sunt absolute toate c?r?ile japoneze. Exist? ?i un alt moment special, legat de Albert Einstein (1879 - 1955), cu un portret fotografic descoperit recent, dar ?i cu patru autografe de-ale sale, dou? pe edi?ii ale teoriei relativit??ii, din 1915 ?i 1925, unul pe o carte po?tal?, din 1919, altul pe o conferin?? din 1948. Citatele din el sunt foarte gustate de vizitatori, precum acesta: „Two things are infinite: the universe and human stupidity; and I'm not sure about the universe./ Dou? lucruri sunt infinite: universul ?i prostia uman?; ?i eu nu sunt sigur despre univers". Un pasionat al c?r?ii g?se?te aici tot ce-?i dore?te, din domenii specializate, cum ar fi istoria ?i literatura american?, Africa american? sau America african?, America indian?, c?r?i de arhitectur?, de pictur?, de art deco, de istoria artei, c?r?i bibliografice, c?r?i cu autograph, c?r?i de botanic?, de economie, de agricultur?, sociale, politice, cartografe de tot felul, c?r?i de copii, de desene, c?r?i de cinema ?i mass/media, c?r?i de r?zboi, c?r?i de teatru, de mod?, de spionaj, cartea erotic? ?i cartea exotic?, c?r?i de mitologie ?i basme, c?r?ile de idei sau filosofice, cople?itoarele c?r?i de ?tiin??, c?r?i religioase, nu lipse?te nici abordarea pop-art sau a kitstch-ului, ca ?i avangarda, cum ar fi avangarda rus?, studiile feminismului, c?r?ile de c?l?torie, ca ?i utopiile.

Nu ?tii ce s? admiri mai mult. Am v?zut autografe de la Robespierre, Chaplin, Freud, Einstein, Hemingway, Lincoln, Puccini, Muybridge, Roosevelt sau Mark Twain. Ca ?i numeroase obiecte ale marilor personalit??i, precum bastoane înflorate, ceasuri, p?l?rii. Nu lipseau caricaturile, fiindc? umorul este o component? a c?r?ii, a spiritului. Oriunde te opre?ti, g?se?ti minuni. Dac? te opre?ti, e?ti pierdut, fiindc? gazdele î?i ofer? atâtea am?nunte despre comorile lor încât nu ai vrea s? mai pleci din acel loc. ?i pierzi alte priveli?ti. Oamenii care înso?esc aceste comori sunt rari, deosebi?i, de o mare fine?e ?i distinc?ie, nu doar dealeri ai c?r?ii, ci oamenei erudi?i, adev?ra?i intelectuali. Majoritate sunt evrei, ei au avut harul de a salva cartea rar? de la dispari?ie. Dac? cartea rar? e salvat?, e salvat? ?i omenirea, fiindc? ea, cartea, este oglinda ei. ?tim astfel cine am fost, de unde venim ?i încotro mergem. Cineste acestor librari, c?ci unii sunt colec?ionari din tat? în fiu, iar dac? nu erau ei, multe din comorile scrise ale lumii ar fi pierit, le-ar fi nimicit vitregiile timpului, incendiile, r?zboaiele, dar ace?ti oameni cu voca?ia c?r?ii le-au salvat, le-au conservat, ca s? existe istoria, ca s? existe m?rturia lucrurilor în timp. C?r?ile vechi sunt adev?rate opere de art?. Ele uimesc prin calitatea hârtiei ?i a tip?riturii, în primul rând, care le-a f?cut ca s? reziste perfect sute de ani. Apoi textele sunt înso?ite de imagini, de ilustra?ii desenate sau pictate. Cartea devine o sintez?, un obiect de lux, nu doar fiindc? pre?urile unor astfel de edi?ii ating zeci de mii de dolari, dar este o mare s?rb?toare artistic?, fiindc? litera, ea îns??i caligrafic?, este îmbinat? cu imaginea, cartea devine un obict vizual deosebit, o adev?rat? oper? plastic?, o vitrin? care întrege?te Cuvântul, îi d? frumuse?e ?i adâncime. În fa?a acestui univers magic al c?r?ii, m-am întrebat: oare ce lipse?te de aici, ce carte înc? nu s-a scris ?i pe care eu a? putea-o scrie? Sigur, mi-ar place s? scriu o carte în care s? r?spund la întrebarea: Dumnezeu a creat lumea, cele v?zute ?i nev?zute, dar cine a creat biblioteca? De unde ?tia bunica mea, care nu avea carte, dar m? îndemna pe mine s? înv??, acest aforism: „Cartea face pe omul, om"!? Închei cu o cugetare de anticar: „Scrierea de c?r?i nu are sfâr?it" (Eclesiastul).
Coresponden?? de la New York
Grafica - Ion M?ld?rescu

footer