Revista Art-emis
C?l?ii de ieri, victimele de ast?zi PDF Imprimare Email
Redactia ART-EMIS   
Duminică, 03 Aprilie 2016 13:20
Multithumb found errors on this page:

There was a problem loading image /home/ultraart/public_html/images/stories/jurnalistica/Léopold_II_Bruxelles.JPG

Statuia regelui Léopold al II-lea, BruxellesEuropa a fost atacat? din nou. Tragicele evenimente de la Bruxelles, care au dus la moartea a cel pu?in 31 de persoane ?i la r?nirea altor 250 ar trebui puse în fa?a oglinzii Istoriei. Sunt detalii ale trecutului care se oculteaz? cu grij?, sunt vârâte discret sub pre? pentru a fi ascunse de privirile „indiscrete" ale contemporanilor. Masacrul evreilor în timpul celui de-Al Doilea R?zboi Mondial a fost una dintre marile crime din Istorie, dar ignorarea deliberat? a altor acte de genocid comise împotriva unor popoare este o nedreptate la fel de condamnabil?. Despre acestea se vorbe?te în ?oapt?, tocmai pentru ca „unicitatea" Holocaustului s? r?mân? capul de afi? al tuturor tragediilor umanit??ii, de la începuturile ei ?i pân? azi. Chiar „marele guru", Elie Wiesel strig? în gura mare: „Holocaustul nu poate fi perceput ra?ional [...] Holocaustul este unic pentru c? este inexplicabil, ?i este inexplicabil pentru c? este unic. [...] Holocaustul este în afar?, dac? nu dincolo de istorie [...] sfideaz? cunoa?terea ?i descrierea [...] nu poate fi nici explicat, nici vizualizat, nu poate fi nici în?eles, nici transmis". Un alt evreu, unul de bun? credin?? ?i întreg la minte, Norman Finkelstein, a scris: „Campania care se desf??oar? sub ochii no?tri, având ca scop extorcarea de bani [...] pentru «victime ale Holocaustului lipsite de posibilit??i», instrumentat? de industria Holocaustului, a adus statura moral? a martiriului lor la nivelul unui cazinou de la Monte Carlo"[1]. Pu?ini sunt cei care ?tiu c?, în numele „civiliza?iei", acum o sut? de ani belgienii au masacrat în Congo 10 milioane de africani, mult mai mul?i decât evreii-victime ale Holocaustului celei de-a doua conflagra?ii mondiale. Autorul moral al atrocit??ilor comise în Comngo are statuie la Bruxelles[2]. V? invit?m s? citi?i, concluziile apar?inând fiec?ruia dintre dumneavoastr?. (Ion M?ld?rescu)

„Am întreprins activitatea din Congo în interesul civiliza?iei ?i pentru binele Belgiei". (Regele Leopold al II-lea).

La finalul secolului al XIX-lea ?i începutul secolului al XX-lea, belgienii au fost la rândul lor, c?l?i. La finalul secolului XIX, regele Leopold al II-lea a reu?it s? conving? marile puteri s?-i recunoasc? autoritatea personal? asupra a ceea ce denumim azi statul Congo. Convins c? Belgia nu trebuie s? rateze momentul pentru a ob?ine „o buc??ic? din marele tort al Africii", Leopold a f?cut tot posibilul pentru ca ?ara sa s? ob?in? o colonie pe continentul negru. Cum statul belgian nu avea fondurile necesare pentru a concura cu marile imperii coloniale ale vremii, regele Leopold a înfiin?at o companie privat?, pe care a deghizat-o sub auspiciile unei asocia?ii ?tiin?ifice ?i filantropice. A denumit-o: Societatea Interna?ional? African? sau Asocia?ia Interna?ional? pentru Eplorarea ?i Civilizarea Congo. În 1876, Regele belgienilor a organizat o conferin?? interna?ional?, de mare r?sunet, care avea ca scop declarat „stârnirea interesului europenilor pentru a ajuta umanitar ?i a îmbun?t??i vie?ile africanilor". În realitate, totul era doar de fa?ad?, acesta urm?rind doar s? ob?in? controlul Africii Centrale, f?r? ca cineva s?-i pun? la îndoial? inten?iile. În 1878, Leopold al II-lea l-a angajat pe exploratorul britanic Henry Stanley pentru a înfiin?a o colonie în regiunea congolez?. Conferin?a de la Berlin din 1885 i-a recunoscut lui Leopold autoritatea personal? asupra regiunii pe care o explorase Stanley. Astfel, pe 5 februarie 1885 a luat fiin?? Statul Liber Congo, st?pânit personal de Leopold al II-lea. Acesta s-a prevalat de în?elegerile pe care Stanley le semnase cu ?efii de triburi din zon?, documente prin care toate drepturile economice asupra zonei îi erau cedate. Singura problem? era c? to?i ace?ti lideri nu în?elegeau o boab? din cuvintele a?ternute pe hârtie, fiind convin?i cu ajutorul cadourilor pe care Stanley le oferea cu generozitate. Cum Congo era o zon? bogat? în filde? ?i cauciuc, Leopold nu a stat prea mult pe gânduri ?i s-a pus pe „civilizat". ?i-a angajat o armat? privat?, format? din mercenari, cu care s?-i ?in? sub control pe localnici. Odat? instalat la comand?, Leopold a împ?r?it bazinul Congo în 14 districte, care la rândul lor erau împ?r?ite în regiuni, regiunile în sectare ?i fiecare sector în posturi de comand?. Capitala a fost stabilit? la Boma, unde î?i avea sediul Guvernatorul General numit de c?tre Leopold ?i ?eful poli?iei.

Absolut to?i func?ionarii ?i angaja?ii noului stat erau europeni. Pentru a-?i maximiza profiturile, Leopold a decretat c? toate p?mânturile pe care nu erau construc?ii sau culturi vor apar?ine statului. Practic, astfel Leopold ?i-a însu?it majoritatea terenului, deoarece triburile locale nu cultivau decât ce le era necesar în jurul satelor unde locuiau. De asemenea, a decretat c? toate recoltele realizate de b??tina?i nu pot fi vândute decât statului. Mai mult în 1892, Leopold a concesionat suprafe?e mari de teren c?tre dou? companii private, pe care le controla prin intermediul unor apropia?i, permi?ându-le acestora s?-i re?in? pe africani, s? de?in? autoritatea asupra zonelor locuite de ace?tia ?i s? le confi?te recoltele dup? cum considerau de cuviin??. În curând, cheltuielile deveniser? greu de acoperit, iar Leopold a fost nevoit s? ia m?suri. Astfel, Leopold a început s? impun? b??tina?ilor cote obligatorii la recoltarea cauciului, îns?rcinând armata sa de mercenari, denumit? sugestiv „Force Publique" (For?a Public?) s? se ocupe de „motivarea" b??tina?ilor. Pentru nerespectarea cotelor, africanii puteau fi pedepsi?i cu moartea. Astfel, pentru a demonstra c? glon?ul a fost ucis pentru uciderea „r?uf?c?torului" care nu îndeplinise cota, solda?ii belgieni aveau datoria de a-i t?ia mâna respectivului ?i a o aduce autorit??ilor civile. Muni?ia era scump? ?i nu trebuia irosit? la vân?toare. În timp îns?, s-a ajuns la un adev?rat carnagiu: solda?ii colectau mâini t?iate pentru a ar?ta c? i-au pedepsit pe localnici, dar ?i b??tina?ii în?i?i ajungeau s? se mutileze reciproc pentru a oferi mercenarilor lui Leopold destule mâini pentru a fi l?sa?i s? tr?iasc?.

Un preot catolic, misionar, a redat m?rturia unui b??tina? despre unul din oficialii administrativi care avea în grij? un district de aproximativ 500 de kilometri: „Cei de culoarea îl priveau pe acest om (Leoon Fievez - n.n.) ca pe diavolul de la Ecuator... De la toate cadavrele de pe câmp trebuiau t?iate mâinile. Voia s? vad? câte mâini a t?iat fiecare soldat, care trebuia s? le aduc? în co?uri...Un sat care nu dorea s? predea cauciucul era ras de pe fa?a p?mântului. Când eram tân?r am v?zut pe unul din solda?ii lui Fievez, pe nume Molili, cum a luat o plas?, a pus 10 b??tina?i în?untru, a ata?at ni?te bolovani uria?i ?i apoi i-a aruncat în râu. Din cauza cauciucului se întâmpl? toate astea, de-aceea nu mai dorim s?-i auzim numele. Solda?ii îi puneau pe tineri s?-?i ucid? sau s?-?i violeze mamele ?i surorile"[3]. Un alt misionar danez a m?rturisit: „Co?urile cu mâini t?iate, a?ezate la picioarele comandan?ilor europeni, au devenit simbolul Statului Liber Congo. Colectarea de mâini a devenit un scop în sine. Solda?ii « For?ei Publice » le aduceau la sedii în loc de cauciuc. Uneori plecau s? recolteze doar mâini, nu cauciuc...Au devenit un fel de moned? de schimb. Au fost folosite ca ?i compensa?ie pentru neîndeplinirea cotelor de cauciuc. Solda?ii For?ei Publice primeau bonusuri dac? aduceau un num?r mai mare de mâini"[4]. Practic, solda?ii în?elau sistemul pus la cale de proprii ?efi. Victimei i se t?iau mâinile ?i era l?sat? s? sângereze. Unii supravie?uitori au reu?it s? scape pref?cându-se mor?i dup? t?ierea membrelor. Bonifica?ia, dar ?i faptul c? puteau s?-?i reduc? stagiul militar, i-a f?cut pe solda?i s? duc? o campanie de mutilare în mas?. Num?rul victimelor este estimat de la 5 la 15 milioane de oameni. De?i Leopold a distrus multe din documente înainte s? predea statul c?tre Belgia, în 1908, c?rturarii ?i istoricii afirm? c? între 1885 ?i 1908, în Congo au fost uci?i în jur de 10 milioane de oameni. Când crimele regimului lui Leopold au fost f?cute publice, acesta a fost for?at s? cedeze controlul personal asupra vastului teritoriu, tranferându-l asupra statului pe care-l conducea ca Rege. Din 1908, Congo a devenit colonie belgian?. Cu toate acestea, reputa?ia lui Leopold nu a avut de suferit. Mai mult, acesta ?i regimul s?u au fost portretiza?i ca ?i protectori ai africanilor, Leopold fiind amintit ca „Regele constructor". Leopold are ?i ast?zi statui în toat? Belgia, inclusiv la Bruxelles, iar mul?ime de personalit??i de origine congolez? au devenit parte a istoriei Belgiei.

Ad?ug?m ?i un comentariu referitor la textul publicat mai sus, consemnat în aceela?i portal: „Foarte greu de citit ?i greu de crezut a?a ceva. Nu am nici o garan?ie c? este adev?rat, dar ?tiu cum sunt exploatate f?r? mil? ??rile africane ast?zi, iar O.N.U. a devenit proxenetul exploatatorilor. Nu se face nici cel mai mic efort pentru dezvoltarea acelor ??ri sau pentru lichidarea grup?rilor armate care provoac? r?zboaie civile, c? altfel cum ?i-ar mai justifica O.N.U. (?i milioanele de salaria?i pl?ti?i gras) treburile pe acolo? ?i pe lân? O.N.U. (care este mama lor), toate companiile occidentale care îi exploateaz? pe negri ?i le fur? resursele naturale?! Ba chiar ?i „securi?tii" no?tri au început s? fac? afaceri grase prin Africa... ce, „ai no?tri e mai pro?ti?". Din astfel de motive eu nu simt nici un fel de empatie atunci când se întâmpl? atentate teroriste sau calamit??i în astfel de ??ri foste imperii sau mari puteri, foste sau actuale [...] românii care tr?iesc prin astfel de ??ri, ar trebui s? fie mai precau?i ?i s? urm?reasc? semnele vremurilor. S-ar putea ca locul lor s? fie aici, acas?!". (Gabriella 25.03.2016 11:09)[5].
Sursa: activenews.ro
--------------------------------------
[1] Norman Finkelstein, The Holocaust Industry. Reflections on the Exploitation of the Jewish Suffering, Editura Verso, 2001,160 pagini, ISBN: 978-1859843239
[2]http://www.activenews.ro/externe/S-a-intors-roata-istoriei-Acum-100-de-ani-belgienii-ucideau-10-milioane-de-africani-in-Congo-in-numele-civilizatiei-.-Artizanul-atrocitatilor-are-statuie-la-Bruxelles-131444
[3] https://en.wikipedia.org/wiki/Congo_Free_State#cite_note-18
[4] https://en.wikipedia.org/wiki/Congo_Free_State#cite_note-20
[5] Ibidem, op. cit. [2]

footer