Revista Art-emis
Ucraina nu este o cauz?, ci o ?ar? PDF Imprimare Email
Corneliu Vlad   
Miercuri, 09 Martie 2016 20:57

Corneliu Vlad, art-emis2016 a început cu ve?ti contradictorii ?i deconcertante despre (?i din) Ucraina. Deloc surprinz?tor îns?, c?ci deficitul de informare ?i dezinformarea sunt parte a r?zboiului hibrid în desf??urare, nu numai acolo, ci la scar? global?. La Kiev, pre?edintele Petro Poro?enko a ordonat, la 26 februarie, desf??urarea de trupe de-a lungul frontierei între Ucraina ?i Crimeea, ministrul de interne Arsen Avanov a anun?at crearea unei for?e speciale pentru recuperarea Crimeei, dar prezic?torul cel mai vestit al evolu?iilor în lume, politologul american George Friedman, afirm? c? 2016 va fi anul reconcilierii între Ucraina ?i Rusia, ceea ce - spunea el - va provoca furie în Statele Unite, dar bucurie în Germania (nu explic? de ce). La 1 ianuarie 2016 a intrat în vigoare acordul de liber schimb Ucraina-U.E., Parlamentul European cere implicarea direct? a U.E. în „restituirea suveranit??ii Ucrainei", dar pre?edintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker sus?ine c? Ucraina nu va putea deveni nici în 20-25 de ani stat membru al U.E. ?i N.A.T.O. (dup? ce pre?edintele Poro?enko declarase, la 21 septembrie 2015, c? „Ucraina va trebui s? se preg?teasc? în vederea unei ader?ri la N.A.T.O." în urm?torii 6-7 ani). De unde ar putea ?ti distinsul ?i dezinvoltul demnitar european ce va fi peste dou? decenii e greu de spus; oricum, pronosticurile sale privitoare la N.A.T.O., care e cam altceva decât U.E., sunt cel pu?in inoportune. Explicabil, a?adar, c? un alt redutabil comentator american, John Vinocur deplângea în „The Wall Street Journal" dezangajarea Europei occidentale fa?? de situa?ia Ucrainei: „Merkel ?i Hollande au un aer ab?tut", nota ziaristul. Poate tocmai de aceea, Kievul a propus, la începutul acestui an, relansarea negocierilor asupra crizei într-un nou format, „Geneva plus", care s? includ?, pe lâng? grupul Normandia (Germania, Fran?a, Rusia, Ucraina), ?i Statele Unite, ?i celelalte state semnatare ale Memorandumului de la Budapesta, ?i state riverane la Marea Neagr? ca Turcia, Georgia ?i România. Explicabil, o mai mare implicare a Washingtonului în gestionarea crizei, dar 2016 este an electoral preziden?ial în Statele Unite ?i priorit??ile americane sunt de politic? intern?.

„Împlinirea unui an de la semnarea acordurilor de la Minsk, la 12 februarie 2015, nu este un prilej s?rb?toresc, ci mai degrab? unul nelini?titor", scrie cotidianul francez „Le Monde". Data fixat? pentru încheierea conflictului militar, sfâr?itul lui 2015, a fost amânat? pentru 2016. În anul care a trecut de la semnarea acordurilor, luptele nu au încetat, circa 600 de militari ucraineni ?i-au pierdut via?? pe front, pierderile celeilalte p?r?i sunt considerate „secret de ap?rare", iar O.S.C.E. se ab?ine s? atribuie unei p?r?i sau alteia cazurile de înc?lcare a încet?rii focului. Acordurile de la Minsk întâmpina multe dificult??i, dar important este c? niciuna dintre p?r?i nu inten?ioneaz? s? le dezavueze în mod deschis - observ? cercet?toarea Gwendolyne Sasse de la „Carnegie Europe", întrucât „procesul de la Minsk faciliteaz? discu?ii formale ?i informale în diferite cadre între reprezentan?ii Ucrainei, Rusiei, autodeclaratelor republici Done?k ?i Lugansk, O.S.C.E. ?i statelor occidentale". Cople?it? probabil de voluminosul ?i complicatul dosar ucrainean, funda?ia „Carnegie Europe" a lansat lumii politologilor o întrebare provocatoare: „Este Ucraina o cauza pierdut??" Iat? câteva r?spunsuri:

- „Nu, Ucraina este într-o tranzi?ie democratic?, iar tranzi?ia cere timp" (Koert Debeuf, Universitatea Oxford);
- „2016 este crucial pentru Ucraina. Principala b?t?lie nu mai e cu Rusia, care pare s?-?i fi pierdut apetitul pentru un confilict prelungit cu Ucraina. Acum, b?t?lia este una intern?, pentru reforma sistemului oligarhic" (Thomas de Waal, Carnegie Europe);
- „Nu exist? cauza pierdut?, ci doar abandonat?" (Samuel Greene, King's College Londra);
- „În loc de mari promisiuni, Vestul ar trebui s? se concentreze ?i s? insiste pe pa?i reali?ti. Altfel se va ajunge la o Ucraina antirusa, dar fragil?, fragmentat? ?i frustrat?" (Balasz Jarabik, Carnegie OProgram);
- „O puternic? voin?? politic? intern? ?i o presiune interna?ional? pentru eradicarea corup?iei sunt esen?iale pentru succesul ??rii" (Svitlana Kobzar, Unimversitatea Bruxelles);
- „Ucraina nu e o cauz?. Ucraina e o ?ar?. O ?ar? cu elite nep?s?toare, economie în declin ?i institu?ii de stat fragile. Dar o ?ar? cu o societate civil? vibrant? ?i pluralism politic, o na?iune care î?i identifica un viitor european. Iar cele dou? p?r?i ale Ucrainei, sunt, ca ?i malurile Niprului, de nedesp?r?it." (Mihail Minakov, profesor, Kiev).

Un comentator de la Radio Liberty bomb?nea c? problema Ucrainei a fost dezb?tut? anul acesta la conferin?? pentru securitate de la München abia în a dou? zi, nu în prima, ca anul trecut. Din p?cate, îns?, criz? ?i tragedia ucrainean? par s? aib? parte în continuare de un nedorit loc prioritar pe agenda interna?ional?.

footer