Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 14 Februarie 2016 17:54

Abator 1941- dezmintireSunt unul dintre pu?ini romāni care au avut ocazia s? aud? „replica" legionar?. Am primit-o de la Petre ?u?ea ca r?spuns la nedumerirea mea: ce motiv a?i avut ca s? omorī?i evrei nevinova?i, numai pentru c? erau evrei? A?a am aflat c? dup? rebeliunea legionar? au fost aresta?i, judeca?i ?i condamna?i cāteva mii de legionari. Printre ei chiar ?i elevi de liceu, adic? minori. Unii legionari au fost condamna?i la moarte ?i executa?i. Legionarii con¬damna?i la deten?ie, dac? au apucat s? fie g?si?i de 23 august 1944 īn temni??, acolo au r?mas pān? īn vara lui 1964, īmplinind astfel 24 de ani de īnchisoare b?tu?i pe muchie! De la Petre ?u?ea de?in informa?ia, pentru mine n?ucitoare la acea dat?, cum c? niciunul dintre legionarii aresta?i īn ianuarie 1941 nu a fost acuzat pentru uciderea m?car a unui singur evreu dintre cei 120 de evrei! Este o informa?ie u?or de verificat īn mod exhaustiv(sic!). Cāt am putut am verificat-o ?i eu: nu am aflat de niciun legionar acuzat īn justi?ie de crim? īn zilele „Rebeliunii". Ce s? īnsemne aceast? ab?inere a justi?iei, a poli?iei ?i a Parchetului de a se autosesiza m?car?! Ce s? īnsemne faptul c? ceilal?i evrei, rude ale victimelor sau lideri ai comunit??ii evreie?ti, nu au cerut justi?iei s? fac? dreptate, s? identifice īn persoan? asasinii?! De?i cartea „Pe marginea pr?pastiei", scoas? de subalternii lui Eugen Cristescu, prezenta uciderea celor 120 de evrei ca pe o crim? abominabil?, īn Justi?ie nu s-a instrumentat nici o acuza?ie de omucidere. Este ?ocant ca 120 de persoane s? fie ucise, ziua īn amiaza mare, īn inima Europei, īn timp de pace, ?i nici unul dintre autorii asasinatelor s? nu fie identificat ?i nici m?car c?utat! A?a ceva nu s-a mai īntīmplat decāt īn... decembrie 1989! Din p?cate, cu un num?r de victime de zece, dou?zeci de ori mai mare! ?i tot a?a, f?r? s? fie nimeni condamnat pentru uciderea unei victime anumite.

Ce a fost īn decembrie 1989 ?tim cu to?ii: o vast?, iresponsabil? ?i criminal? diversiune! Nu „revolu?ie", cum se pronun?? abracadabrant noua Constitu?ie (vezi art. 1), ci „lovitur? de stat", cum au numit-o to?i oamenii serio?i, īn frunte cu secretarul general al P.S.D., Cozmin Gu??, ?i cu īnsu?i Virgil M?gureanu. S? fi fost ?i „rebeliunea" legionar? o „lovitur? de stat", o diversiune? Se prea poate, ?i este ipoteza care se potrive?te cel mai bine faptelor cunoscute. Din perspectiva acestei suspiciuni, c? totul a fost o diversiune, se īn?elege foarte bine de ce niciun legionar nu a fost acuzat de crim?. O asemenea acuza?ie ar fi obligat autorit??ile s? fac? o cercetare mai serioas? a faptelor. Cui nu i-a convenit s? se fac? ancheta profesionist? a īmprejur?rilor īn care au fost uci?i cei 120 de evrei?... Mai sunt ?i alte asem?n?ri īntre ianuarie 1941 ?i decembrie 1989: participarea evreilor comuni?ti. Mai corect numi?i, evreii cominterni?ti, evreii afla?i īn solda Moscovei. De la Moscova s-a īntors Silviu Brucan īn toamna lui 1989, ca un al doilea Constantin David, cu ultimele decizii: cum s? fie judeca?i so?ii Ceau?escu, cine s? fie pre?edinte, prim ministru etc. De la Moscova a primit Constantin David revolverele ?i c?m??ile verzi, tip legionar, cu care au fost dota?i „legionarii" din ianuarie 1941, care au atacat ?i incendiat pr?v?lii ?i case evreie?ti. Parte dintre ace?ti „legionari" au fost aresta?i atunci. A f?cut parte din „replica" lui Petre ?u?ea & Simion Ghinea ?i informa?ia c? dup? „rebeliune" s-a constatat c? dintre cei 3.000 de legionari aresta?i numai 300 erau legionari adev?ra?i, ceilal?i fiind derbedei ?i infractori pe care cineva - ghici ciuperc? cine?, īi īmbr?case īn c?ma?a verde ?i le d?duse drumul īn hait? prin cartierele
evreie?ti.

Cu ani īn urm?, īn „Romānia Mare", i-am adresat Eminen?ei Sale Rabinului Alexandru ?afran o scrisoare deschis?, prin care īi ceream l?muriri suplimentare legate de declara?ia sa, f?cut? īntr-un interviu televizat, cum c? a doua zi dup? rebeliune Comunitatea Evreiasc?, īns??i Eminen?a Sa īn persoan?, s-au īngrijit s?-i adune pe to?i evreii uci?i de legionari ?i pān? seara i-au īnmormīntat pe to?i, citez „īnainte ca autorit??ile s? intervin?". De ce atīta grab?, rabi?! De ce a?i īmpiedicat astfel cercetarea criminalistic? s? stabileasc?, caz cu caz, detaliile pe seama c?rora s? poat? fi identifica?i criminalii, autorul fiec?rui omor?! Comunitatea Evreiasc? s-a ar?tat astfel complet dezinteresat? s? afle cine anume l-a ucis pe fiecare dintre cei 120 de evrei! Un astfel de dez¬interes īncalc? toate legile Talmudului ?i toate tradi?iile evreie?ti! Unde mai pui c? fiecare evreu ucis avea o familie, copii, fra?i, p?rin?i, ?i nici m?car ace?tia nu s-au ar?tat curio?i s?-l ?tie la fa?? pe cel care i-a ucis fiul sau fratele! Vreau s? spun c? familiile evreilor uci?i de legionari nu s-au ar?tat sup?rate sau indignate nici de pasivitatea Justi?iei ?i nici de nep?sarea liderilor evrei, a īnsu?i Marelui Rabin Alexandru ?afran! Pe acest subiect am cerut explica?ii ?i lui Nicolae Cajal, īn urm? cu vreo 10 ani, dar domnia-sa nu a putut s?-mi ofere o motivare logic? a acestui comportament evreiesc atāt ilogic, de ne-evreiesc, de inuman! C?ci - nota bene - nici dup? 23 august 1944, cānd evreii nu aveau nici un motiv s? fie timora?i īn fa?a autorit??ilor, nu s-a f?cut nimic pentru a-i identifica, dintre miile de legionari, mul?i deja afla?i īn deten?ie, pe cei care au ucis, i-au ucis pe cei 120 de evrei! La fel cum nici m?car familiile evreilor uci?i ?i batjocori?i la Abator nu au cerut redeschiderea cazului, a anchetei, a proce¬selor.

Avem īn jurul nostru, īn Romānia ?i pretutindeni īn lume, nenum?rate dovezi potrivit c?rora comportamentul uman normal determin? rudele victimelor s? mearg? pān? īn pānzele albe cu preten?ia, cu dreptul ?i cu nevoia lor de a afla cine anume este asasinul! Tradi?iile evreie?ti a? zice c? sunt printre cele mai categorice īn aceast? privin??! De unde deci atāta dezinteres fa?? de cei care la Bucure?ti, īn 1941, au ucis nu 1(un) evreu, ci 120(una sut? dou?zeci)?! Inclusiv din partea lui Simon Wiesenthal ?i a Serviciului s?u, atāt de exersat īn identificarea asasinilor de evrei, ne-am fi a?teptat la un gest, o ac?iune. Cum se face c?, īn general vorbind, Romānia nu a oferit lui Simon Wiesenthal nici un motiv s? caute pe plaiurile mioritice vreun asasin sau prigonitor de evrei?! Evident, e ceva putred ?i necurat īn aceast? „rebeliune"! Iar documentele pe care ni le ofer? dl. Vladimir Alexe ?i Direc?ia Arhivelor Na?ionale fac suficient? lumin? ca s? conchidem, īn acela?i timp cu Petre ?u?ea: „Legionarii nu au ucis nici un evreu"! Dar o asemenea concluzie ne pune imediat dinaintea unei īntreb?ri noi: dac? nu legionarii, atunci cine i-a ucis pe cei 120 de evrei?

Dac? nu legionarii, atunci cine i-a ucis pe cei 120 de evrei?

Faptul c? īn ianuarie 1941 comuni?tii evrei, prin Constantin David, īncheie o īn?elegere cu Serviciul de Informa?ii Secrete condus de Eugen Cristescu ?i aflat īn subordinea Guvernului Ion Antonescu, īn?elegere prin care comuni?tii, deci ?i evreii, se anga¬jau s? participe la dezordinile ?i tulbur?rile din 21-23 ianuarie 1941, vina pentru aceste f?r?delegi urmānd s? fie pus? īn seama legionarilor, ridic?, acest fapt, o problem? extrem de important?: care este adev?rul despre cei 120 de evrei omorī?i de legionari īn timpul rebeliunii? C?ci, a?a cum am v?zut, este foarte proba¬bil, este aproape o certitudine, c? legionarii, īntr-adev?r, nu au ucis nici un evreu, nici īn ianuarie 1941 ?i nici altcāndva. Avem, īn acest sens, o mul?ime de semne ?i indicii, ?i avem, mai ales, documentul: īn?elegerea semnat? de Constantin David ?i de comisarul Petrovici. Acest document nu a fost contestat de nimeni din Comunitatea evreiasc?!... Cum n-a fost contetat nici raportul comuni?tilor evrei trimis la Moscova imediat dup? evenimentele pe care ace?ti evrei le consider? revolu?ie, nicidecum pogrom sau rebeliune legionar?! A?adar, atunci cine i-a omorīt pe bie?ii evrei, cei 120?

Prima ipotez?: evreii au fost uci?i de cei care au organizat rebeliunea „legionar?", adic? de Poli?ie, de Serviciile Secrete ?i de evreii care, ca majoritari īn activul Partidului Comunist, nu puteau s? nu participe la ac?iune: devastarea cartierelor evreie?ti ?i tot ce mai urma s? se īntāmple īn conformitate cu īn?elegerea dintre evreii comuni?ti ?i serviciile secrete... Este, desigur, ipoteza cea mai pu?in verosimil? īntre oameni cu judecat? normal?: cei 120 de evrei au fost uci?i de... evrei, de comuni?tii evrei! Fire?te, o formulare atāt de categori¬c? ar trebui nuan?at?, ceea ce īns? n-ar schimba prea mult datele problemei: uciga?ii propriu-zi?i se vor fi aflat printre ho?ii ?i ban¬di?ii pe care i-a pus la treab? Poli?ia, pe unii eliberāndu-i din arest sau din īnchisoare īn acest scop. Dar planul, scenariul dup? care s-au petrecut aceste crime, a fost unul cunoscut ?i aprobat, dac? nu cumva ?i conceput, de liderii evrei, evreii comuni?ti, de teapa lui Constantin David. Cu acordul acestora s-a produs „progromul"! Lor li se adreseaz? repro?ul lui Matatias Carp, cum c? „din indolen?? sau cu dinadinsul (!) nu au luat din vreme vreo m?sur? de paz?, dac? nu a avutului, cel pu?in a vie?ilor omene?ti!" A?adar, nu este deloc exclus ca evreii comuni?ti ?i din conducerea Comunit??ii, care au b?tut palma cu Serviciul de Siguran??, s? aib? pe con?tiin?? via?a unor evrei uci?i „de bandele ucig?toare ?i jefuitoare", bande angajate de „evreii comuni?ti ?i din conducerea Comunit??ii evreie?ti". Ipotez? halucinant?, dar nu ?i absurd?, dac? e?ti destul de informat ca s?-?i dai seama c? nu ar fi prima oar? cānd mintea bolnav?, diabolic? (am numit īn acest fel boala, maladia) a unor lideri evrei a conceput o asemenea stratagem?: pentru a putea acuza de antisemitism pe cineva - o grupare, o comunitate sau un popor īntreg, se pune la cale vandalizarea unor l?ca?uri evreie?ti, sinagogi de preferin??, cimitire, muzee, pr?v?lii etc., molestarea violent? a unor evrei nevinova?i sau chiar uciderea de evrei, iar autorii crimelor r?mānānd neidentifica?i, se ive?te un bun prilej de a se formula o acuza?ie impersonal?, īn mas?, la adresa īntregii comunit??i: legionarii - romānii deci, au ucis 120 de evrei īn ianuarie 1941! Nu legionarul Costic? ?i legionarul Mitic? i-au ucis pe evreii ?loim ?i ?trul, c?ci, adu?i īn fa?a cercet?rii penale, Costic? ?i Mitic? ar putea dovedi c? īn ziua rebeliunii se aflau la Sucea¬va, unde se ?inuse īn acele zile o important? reuniune na?ional? a tuturor prefec?ilor legionari! Ci „legionarii", Mi?carea Legionar? i-a ucis pe ?loim ?i ?trul, astfel c? asasinatele ies din sfera de interes a Justi?iei ?i devin capitol de istorie, īncheiat ?i pecetluit, la care nu mai avem nimic de ad?ugat sau de schimbat! Nici Mi?carea Legionar? nu se poate ap?ra, atāta vreme cāt acuza?iile nu sunt la persoan?, ci la adresa īntregii Mi?c?ri legionare, c?ci, juridic vorbind, ar trebui s? dovedeasc? ce a f?cut fiecare legionar īn acele zile. Dac? acuza?ia ar fi fost f?cut? la persoan?, īn termeni juridici, ai Codului Penal, diversiunea s-ar fi v?dit. C?ci ar fi intervenit dreptul la ap?rare al individului, drept care, din p?cate, nu se acord? ?i colectiv.

Sunt mai mul?i autori care consemneaz? asemenea stratageme, executate de stra¬tegii evreimii. De altfel, īnsu?i Vechiul Testament (spre deosebi¬re de cel Nou!) poate fi citit ?i ca un mic tratat de diversiune ?i manipulare, stabilind, astfel, o tradi?ie biblic?, talmudic?, milenar? pentru ?mecheria criminal? din ianuarie 1941. Pot fi citate ?i atest?ri mai recente: Roger Garaudy, dac? mi-aduc bine aminte, consemneaz? explo-zia de la sinagoga central? din Damasc, īn urma c?reia au murit cāteva zeci de evrei nevinova?i. Azi se ?tie c? bomba a fost pus? de evrei, de lideri evrei, care īncercaser? īn zadar, de ani de zile, s?-i conving? pe evreii din Siria s? emigreze īn Israel. Ca s? le bage bine īn cap c? patria lor nu este Siria ?i c? niciodat? nu vor putea convie?ui cu arabii, explozia de la sinagog? s-a dovedit foarte conving?toare pentru evreii din Damasc. Īntr-o istorie a terorismului, antic ?i modern, evreii se īnscriu cu un num?r impresionant de priorit??i. Nu īntāmpl?tor au luat cele mai multe Premii Nobel pentru Pace.

A doua ipotez?: cei 120 de evrei uci?i īn ianuarie 1941, cu to?ii sau m?car o parte, au fost, de fapt, ni?te cadavre din timp preg?tite, p?strate anume la rece ?i folosi¬te la momentul oportun, adic? aruncate pe str?zile ora?ului ?i prin p?durile limitrofe, pentru a fi fotografiate ?i a putea justifica, ast¬fel, acuza?ia de omor īn mas?, de pogrom, adus? legionarilor, romānilor. Cu aceast? ipotez? concord? mai multe fapte:
1) Cadavrele g?site ?i fotografiate la fa?a locului sunt remarcabil de despuiate, complet, amintind de ?inuta „regulamentar?" a cadavre¬lor depozitate la morg?: nici urm? de īmbr?c?minte. Explica?ia dat?, cum c? se vor fi īnghesuit ?iganii sau īn?i?i legionarii s?-i dezbrace pe mor?i de paltoane, haine, pan¬taloni, ghete etc., nu prea ?ine, c?ci mor?ii aceia au stat arunca?i īn z?pad? numai cāteva ore. Dezbr?ca?i de tot ce puteau avea pe ei, inclusiv de izmene!...
2) Declara?ia dat? de marele rabin Alexandru ?afran la Televiziunea Romān?: „A doua zi dup? rebeliune m-am mi?cat repede ?i, īnainte ca autorit??ile s? poat? interveni, am adunat toate cadavrele evreilor uci?i de legionari ?i, pān? seara, le-am īnmormīntat!" Declara?ie ciudat?, care stārne?te o serie de nedumeriri, drept pentru care i-am cerut Eminen?ei-Sale cāteva deslu?iri, īntr-o Scrisoare Deschis?, amintit? mai sus. Nu am primit nici un r?spuns, ceea ce īmi īng?duie s? fantazez de capul meu: dac? a?a s-au petrecut lucrurile, cum se explic? fotografiile oficiale, publicate īn cartea „Pe marginea pr?pastiei", unde sunt īnf??i?ate cadavrele victimelor, mereu complet despuiate, īntinse pe mesele de la morg?, de la Institutul Medico-Legal? E de neīn¬?eles cum ?i cānd au mai ajuns cadavrele ?i la IML, dac? Alexandru ?afran, a doua zi dup? rebeliune, s-a mi?cat repede ?i, īnainte ca autorit??ile s? poat? interveni, a adunat toate cadavrele ?i, pān? seara, le-a īnmormīntat!... Una din dou?: ori declara?ia marelui rabin este corect? (eu īnclin s? cred c? este corect?) ?i atunci fotografiile sunt trucate, f?cute īnainte de a fi aruncate cadavrele prin p?durile bucure?tene, ori fotografiile sunt cinstite ?i atunci marele rabin este īn defec?iune. Numai c? rabinul ?afran nu face deloc impre¬sia unui om care nu ?tie ce vorbe?te. Eminen?a-Sa nu avea nici cum s? uite o īntāmplare pe care, suntem siguri, a povestit-o de nenum?rate ori, vreme de 50 de ani! Astfel c? uitarea este greu s? fi intervenit īn acest caz. ?i de unde atunci nepotrivirea īntre decla-ra?iile rabinului ?afran ?i fotografiile publicate de Eugen Cristes¬cu? Simplu: Alexandru ?afran, dup? 60 de ani de la evenimente nu mai realizeaz? faptul c? prin declara?ia sa v?de?te cāt de mincinoase au fost fotografiile cu pricina. Precum ?i rapoartele emise de acela?i Institut. (A se vedea īn acest sens ?i cunoscuta declara?ie a lui Petre Pandrea cu privire la cadavrele evreilor de la Abator. Potrivit lui Petre Pandrea, cunoscut ca adversar al legionarilor, fotografiile cadavrelor de la Abator au fost f?cute cu cāteva s?pt?māni īnainte de rebeliune...). Ar mai fi de luat seama ?i la ipoteza c? rabinul Alexandru ?afran nu a fost īn cuno?tin?? de īn?elegerea dintre evreii comuni?ti ?i Eugen Cristescu (mai tārziu e foarte probabil c? a aflat). El poveste?te corect ?i cinstit ce ?tie c? a f?cut el, f?r? niciun gānd la restul povestirii. Dar īn acest caz te miri de rabin, fost senator la acea dat?, c? nu ?i-a folosit renumele ?i autoritatea pentru a cere pedepsirea criminalilor. Cum s? ne explic?m t?cerea rabinic?, vecin? cu nesim?irea, lipsa sa de reac?ie la odioasele crime?!

A treia variant?: (3) fotografiile de la morga sunt corecte, nu sunt trucate sau „retu?ate", numai c? au fost f?cute īnainte de rebeliune! Īn acest caz nu mai minte nimeni sau, mai corect spus, minte toat? lumea! ?i rabinul - care se face c? nu ?tie de cadavre, c? fuseser? preg?tite din vreme ?i trecuser? deja pe la Morga, ?i mint ?i cei de la IML zicānd c? fotografiile au fost f?cute dup? „rebeliune". De ce trebuiau īngropate cu a?a mare grab? cadavrele, īnainte de a fi cercetate ?i expertizate criminalistic? Simplu: ca s? nu se poat? constata de vreun neavenit - ziarist sau poli?ai ori procuror, avocat etc., c? mor?ii cu pricina aveau ceva vechime, nu erau proasp?t īmpu?ca?i. O minim? anchet? juridic? sau medical? ar fi descoperit imediat o serie de contradic?ii ?i nepotriviri cu versiunea oficial? a evenimentelor. Toate ipotezele de mai sus, pentru a fi luate īn serios trebuie raporta¬te la realitatea cea mai impun?toare ?i pe care nimeni nu o poate contesta c?ci s-a consumat, este fapt: lipsa de reac?ie a comunit?¬?ii evreie?ti la crimele s?vār?ite īn ianuarie 1941. Nici m?car pentru vestitele ?i oribilele crime de la Abator comunitatea evreiasc? nu a cerut identificarea ?i pedepsirea asasinilor. Nici la data rebeliunii, nici dup? 23 august 1944. Iar ce este ?i mai ciudat, nici una dintre rudele ?i nici unul dintre apropia?ii celor 120 de evrei uci?i nu au avut de exprimat vreo nemul?umire fa?? de incapacitatea Justi?iei romāne?ti de a solu?iona m?car unul din cele 120 de cazuri de omucidere! Comportamentul evreilor este cu totul inexplicabil īn termenii pe care ni-i propune versiunea oficial? a evenimentelor. Ceea ce ar dovedi c? aceast? versiune este fals?, este o di-versiune! Īn aceste condi?ii, s? nu fie cu sup?rare c? ajungem s? formul?m ipoteze atāt de nea?teptate. Atāt de ofensatoare pentru victime, dac? r?mānem īn cadrul versiunii oficiale. Din p?cate ipotezele noastre, volens-nolens, intr? īn contradic?ie cu aceast? versiune ?i, īn general, cu tezele propagandei anti-legionare. Dar nu ?i cu faptele!... Iar fapta cea mai impozant? ca for?? de argumentare este faptul - īl mai spunem o dat? ?i-l vom repeta la nesfār?it, c? evreii nu au reclamat niciun legionar ?i nu au chemat īn judecat? pe nimeni pentru uciderea celor 120 de victime ale a?a-zisului pogrom din Bucure?ti, 21-23 ianuarie 1941.
- Va urma -

footer