Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Sâmbătă, 02 Aprilie 2011 23:22
F. Miterand- Petre Gigea Gorun

Fost ambasador al României în Republica Francez?, ambasador al României la U.N.E.S.C.O, scriitor, pre?edinte al Cenaclului Epigrami?tilor Olteni

 

Maria Diana Popescu: Stimate Petre Gigea Gorun, fi?i binevenit în paginile revistei noastre! Sîntem onora?i s? ne fi?i oaspete! Cum a fost drumul domniei voastre, începînd cu „Uli?a copil?riei…”  pîn? pe bulevardul diplomatic al str?lucitei cariere?

 Petre Gigea-Gorun: V? mul?umesc pentru amabilele cuvinte pe care a?i binevoit  a mi le adresa. Cine iube?te umorul este un om fericit, este mai optimist decât al?ii ?i vede lucrurile mai în „roz” ?i mai pu?in în negru, f?r? a pierde îns? sim?ul realit??ii. Amintind de însemn?rile mele din volumul „Uli?a copil?riei mele”, cred c? vorbele de duh ale lui nea Ion Poman? zis Mistre?ul care se exprima în dodii, cu mult umor, mi-au pl?cut ?i îl prefer în discu?iile din satul meu. Ca elev de liceu, am început cariera scriitoriceasc? cu versuri sentimentale, dar ?i cu epigrame care trebuiau neap?rat s? aib? ?i zâmbet, precum ?i cu o pies? de teatru în dou? acte, o comedie ?i anume „Bacalaureatul lui Marcel”. Acum ?i o scurt? declara?ie asupra persoanei mele, care în activitatea profesional?, am trecut din treapt? în treapt?, de la simplu referent fiscal, la ?ef de birou, ?ef de serviciu, director general al Finan?elor publice al regiunii Oltenia, primar al Craiovei, prim-vicepre?edinte al Consiliului Popular al jude?ului Dolj, profesor de finan?e la Universitate, ministru de Finan?e, ambasador extraordinar ?i plenipoten?iar al României în Fran?a, ambasador la U.N.E.S.C.O., guvernator al României la Fondul Monetar Interna?ional, guvernator al României la Banca Mondial?, prorector al Institutului de Drept ?i Rela?ii Interna?ionale „Nicolae Titulescu” din Bucure?ti. În prezent, îndeplinesc ?i func?ia de pre?edinte al Cenaclului Epigrami?tilor Olteni, pe care l-am fondat în urm? cu trei ani ?i are 82 de membri. E mult?! E pu?in?! Nu-mi dau seama.

 MDP: Pe frontispiciul literaturii române?ti semn?tura domniei voastre este pregnant? ?i valoroas?, asemenea celei de pe bancnote, în calitatea de Ministru de Finan?e pe care a?i avut-o. Putem ?ti ce c?r?i a?i publicat, ce proiecte literare ave?i în lucru?

 PGG. Am scris versuri cu discre?ie, publicând în reviste ?i ziare, sub pseudonim. Primul volum a fost unul de sonete, ap?rut în anul 1977. De atunci ?i pân? în prezent, au v?zut lumina tiparului 40 de volume, cu peste 16.000 de pagini, printre care: Pentru dreptate se aprinse focul, C?ldura vie?ii, Amintirile de acas?, La poarta vremii, Adolescen?i de alt?dat?, Oameni ?i evenimente craiovene, Rondeluri, Despre Craiova, cu dragoste, Din însemn?rile unui ambasador român la Paris, Sonete sentimentale, Amintiri despre scriitori ?i al?i oameni de cultur?, Lumini de amurg - Dusk Fire (bilingv), V.G. Paleolog ?i Brâncu?i - un dialog etern, Cu floreta în arena - 501 epigrame, Drama la m?n?stire, Un ministru de Finan?e î?i aminte?te (2 volume), Din amintirile Craiovei, Sub sabia timpului, Funda?ia „Scrisul Românesc” se prezint?, Cet??eni de onoare ai municipiului Craiova (în colaborare), Prin China milenar? ?i misterioas?, Îmi iau ca martor Universul, Comuna Goicea cu oameni ?i fapte, Aleea Marilor Personalit??i din Craiova (în colaborare), Cu ?tefan Manea în împ?r??ia plantelor misterioase, De-ai mei str?mo?i cu drag mi-aduc aminte, Printre epigrami?tii olteni , O c?l?torie în Elada, pe urmele lui Homer ?i a zeilor olimpieni, Catrene închipuite ale lui Omar Khayyam în traducere imaginar?, Prin?esa mea cu ochi alba?tri, Ninsori de argint, Un secol de la atribuirea numelui de Gheorghe Chi?u, ?colii de Comer? din Craiova, Un om str?bate secolul XX, Am?gitoare patimi omene?ti, Cet??eni de onoare ai Municipiului Craiova (edi?ia a II-a), Uli?a copil?riei mele, Din amintirile unui elev de liceu, Personalit??i române?ti în con?tiin?a  vremii, Întâlniri cu ?efi de state, prim-mini?tri ?i alte personalit??i ale lumii contemporane,  etc. Din acestea, 14 volume sunt de versuri. Ast?zi, am depus în tipografii c?r?ile: „Întâlniri memorabile (memorii, 450 pag), „Consemn?ri de la „Atlantys Club” (2 volume, 1100 pag.) ?i „R?t?citor prin lume ?i prin stele” (versuri, 320 pag.), iar în manuscris, în lucru: „Mini?tri de Finan?e de la Alexandru Cuza pân? în prezent”.

 

MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, a?i  putea s? ne povesti?i o întîmplare cu umor din cariera dumneavoastr? de diplomat?

 

PGG: Dup? o discu?ie pe care am purtat-o  cu Domnul Donald Reagan, ministrul de Finan?e al SUA în anii ’80, mergând pe culoarele Ministerului de Finan?e, în timp ce admiram un num?r mare de portrete pictate ?i înr?mate, acesta mi-a spus: „Domnule ministru, la noi, dup? ce nu mai suntem mini?tri, ne spânzur?…”, la care eu, oarecum, mirat l-am întrebat: „chiar pe to?i...?”. Ne-am oprit din mers ?i mi-a r?spuns zâmbind: „da, pe to?i”… Eu îl interoghez, din nou: „Cum a?a?!”. ?i-mi r?spunde: „P?i, la to?i mini?trii, unul dup? altul, li se fac portretele, le înr?meaz? ?i îi „spânzur?” în cui, pe aceste culoare”. Ne-am amuzat, dup? aceast? discu?ie serioas?. Are ?i o urmare pentru România. Eu lucrez de mai mul?i ani la o carte cu biografia ?i activitatea tuturor mini?trilor de Finan?e care au fost de la Alexandru Ioan Cuza ?i pân? în prezent. Cu peste ?apte ani în urm?, am întocmit o list? cu to?i mini?trii de Finan?e români, de la Cuza pân? în zilele noastre, indicând ?i perioada în care au îndeplinit aceast? func?ie ?i cu o adres? în care am men?ionat întâmplarea diplomatic? men?ionat? mai sus, am rugat conducerea ministerului de atunci s? proced?m ?i noi la fel. Ca urmare, to?i mini?trii au fost încadra?i pe pl?ci de marmur?, numele acestora ?i perioada cât au func?ionat, care se afl? la intrarea în Ministerul de Finan?e. Eu, le mul?umesc. Pe când ?i portretele care s? fie „spânzurate”?! Ar fi un semn civilizat de recunoa?tere.

 MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, ce tipuri de argument ave?i, pentru care a?i devenit scriitor?

 PGG: Dragostea fa?? de carte ?i fa?? de scriitori am avut-o din cea mai fragil? copil?rie. Ca elev, am fost un abonat permanent al bibliotecilor publice din Craiova ?i al cenaclurilor literare. Am r?sfoit cu emo?ie c?r?i aflate la anticariatul tat?lui scriitorului Mihnea Gheorghiu din Craiova, spectator de teatru la balcon, cât ?i la cinematografe unde intram doi pe un bilet. La spectacolul dram? „Doi sergen?i” de C. Rotti, când a fost scena în care sergentul garant st? în fa?a plutonului de execu?ie ?i s-a comandat „arma la ochi”, în lini?tea s?lii, m-am ridicat în picioare ?i am strigat cu toat? puterea: Nuuu! Tr?isem momentul cu toat? fiin?a. Din bursele primite, am cump?rat c?r?i, apoi din salariu, ca ast?zi s? posed o bibliotec? personal? de peste 15.000 de volume. ?i am citit toat? via?a. Am dormit mai pu?in.

 MDP: Scrie?i ca s? v? r?spunde?i unor întreb?ri, s? problematiza?i, s? descoperi?i. La ce s-ar referi r?spunsurile pe care nu le-a?i aflat înc? ?i despre ce anume?

 PGG: Ca orice om care are fr?mânt?ri (de orice fel), î?i pune mereu întreb?ri de la care a?teapt? ?i r?spunsuri. Un astfel de om sunt ?i eu. A?tept ?i caut înc? r?spunsuri la mai multe probleme de ordin social ?i politic care trebuiesc solu?ionate (rela?ii mai bune între oameni, înv???mântul, cultura ?i s?n?tatea românilor, armonia politic? etc) examinez ?i a?tept întrucât speran?a este cea care ne d? îndemn la în?elepciune. La aceast? întrebare a Domniei Voastre ar necesita s? fac o expunere mai larg? dar spa?iul nu ne permite.

 MDP: Societatea prezentului, îmbuibat? de politici nedrepte, de violen??, de manele, de corup?ie, ne mai las? posibilitatea s? ne raport?m suficient la cultur??

 

PGG: Statul trebuie s? încurajeze cultura prin politici coerente ?i permanente întrucât cultura are rezultate care r?mân peste timp. Din p?cate, fondurile acordate, anual, culturii sunt sub unu la sut?. O carte se tip?re?te ?i se difuzeaz? tot mai greu chiar dac? are valoare recunoscut?. Oamenii nu pot s?-?i fac? o cultur? solid? urm?rind doar emisiuni de radio, film, de televiziune, sau mai ales de internet. Acestea dau numai o informa?ie mai bogat?, dar nu culturalizeaz?. Cultura se consolideaz? numai citind, apelând la teatrul clasic sau spectacole de oper?. Bibliotecile proprii ?i bibliotecile publice, trebuie s? fie prietenul apropiat al oamenilor. Dac? nu, totul este doar iluzie. Societatea prezentului are nevoie, ast?zi, de o nou? orientare, încurajare ?i sprijin moral ?i material. S? nu uit?m de Secolul lui Pericle.

 

MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, v? solicit opinia cu privire la criza prin care trece omenirea ?i care afecteaz? v?dit societatea româneasc?…

PGG: Societatea omeneasc? se dezvolt? în spiral?, iar criza care ne afecteaz? de doi ani se aseam?n?, oarecum, cu criza economic? din anii 1929-1933, dar cu anumite particularit??i specifice timpurilor ?i evolu?iei noastre. Se fac unele afirma?ii în sensul c? „nu sunt bani” sau „nimeni nu poate face mai mult”, c? „alte solu?ii nu sunt” etc. Nu pot fi de acord cu astfel de afirma?ii defetiste. Eu, am o oarecare experien??, deoarece ca ministru de Finan?e al României, am coordonat ?i întocmit ?ase bugete anuale ale României ?i cunosc toate „durerile facerii”. Toate bugetele au fost în fiecare an excedentare.

 MDP: Se pare c? lirica patriotic? a amu?it azi, eu am crescut cu ea. Cine se teme de un subiect atât de vehiculat pîn? la telerevolu?ia din ’89? Cui îi este ru?ine de patriotism?

 PGG: Lirica patriotic?, din p?cate, este ?inut? sub obroc. Nu se stimuleaz? sub nici o form? ?i, confundând-o cu „patriotardul” sau cu „na?ionalismul” ca arme de atac, nu se încurajeaz? patriotismul în literatur?. Cel adev?rat. Dac? lirica patriotic? nu ar fi fost în timpul evolu?iei societ??ii române?ti, poate, c? nu am fi avut ?i unele acte istorice vitale precum, cele din 24 ianuarie 1859 - Unirea Principatelor Române, revolu?iile democratice din 1821 sau 1848, R?zboiul de Independen?? din 1877 sau Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918. S? citim poemele, nuvelele sau romanele legate de aceste evenimente ?i s? tragem concluziile ce se impun ?i se va vedea c? sunt în consonan?? cu afirma?iile mele. Patriotismul care creeaz? unitate ?i solidaritate, trebuie s? existe, s? fie cultivat, s? fie pe agenda scriitorilor ?i mai ales a poe?ilor. Aceasta este valabil ?i pentru jurnali?ti ?i pentru creatorii de opinii.

 MDP: Ce ne pute?i spune despre aceast? „schimbare la fa??” a literaturii postdecembriste?

 PGG: Speran?ele pentru „Schimbarea la fa??” a literaturii dup? Evenimentele din Decembrie ‘89”, s-au dovedit a fi firave, de?i libertatea este deplin?. Literatura de sertar a fost insignifiant?. Acum, se scrie mult dar r?mâne prea pu?in. Cartea este înc? scump?, tirajul este mic, difuzarea este precar?. Unele cotidiene difuzeaz? periodic, c?r?i de valoare, întorcându-ne la clasici, ?i consider c? este o ac?iune bun?, util?, cu difuzare mai larg? ?i mai ieftin?. Lirica patriotic? realizeaz? o apropiere mai bun? între români, impulsioneaz? dragostea de ?ar?, de munc?, de unitate na?ional? a?a cum se întâmpl? în Fran?a, SUA, Polonia, Ungaria ?.a.

MDP: M? dezgust? abdicarea în fa?a t?v?lugului hedonist al Occidentului, în fa?a matrapazlîcurilor venite prin por?ile larg deschise invaziei str?ine ?i traficului sclipitor. Ba Halloween, la Valentine’s Day, ba Thanksgiving, toate ne invadeaz? ca rîia, ne atrofiaz? românismul, ne arunc? peste bord de la hore pîn? la filozofie. Noi st?m cu mîinile la spate de frica unui Big Brother, în timp ce na?iunea român? este agresat? de importul masiv de cutume, limbaj ?i tradi?ii ale altor popoare, pe care îl consider o plag? pentru cultura noastr?. M? pute?i contrazice…

 PGG: În fa?a acestei realit??i pe care a?i expus-o, este greu s? v? pot contrazice, pentru c? argumentele prezentate v? dau dreptate deplin?. Multe neajunsuri se „trag” ?i din modul cum se prezint?, uneori, o parte din paginile unor cotidiene ?i mai ales prin intermediul internetului, aceast? inven?ie extraordinar? care are ?i laturi folositoare îns? ?i greu de st?pânit. Lucrurile rele se însu?esc ?i se difuzeaz? în con?tiin?a oamenilor mai u?or decât cele bune, dominând vie?ile acestora. Concep?ia filosofic? a hedonismului care exprim? ideologia aristocra?iei sclavagiste din Grecia antic?, potrivit c?reia scopul vie?ii este doar pl?cerea, ?i-a g?sit un loc destul de confortabil în zilele noastre. De aceea, avem nevoie de o cultur? ?i înc? de una solid?.

 MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, tr?im de dou?zeci de ani din mize cu b?taie scurt?, oamenii mor de foame ?i de sete între fructe ?i ap?. Din ?ara noastr? s-a f?cut cu ?tiin?? un circ. La cine s-ar afla salvarea?

 PGG: În economie n-am progresat deloc, de?i tr?im în epoca tehnologiilor avansate. Sunt solu?ii de ie?ire din situa?ia în care ne afl?m. Voi spune doar câteva, afirmând c? salvarea este în mâinile românilor ?i a clasei politice care trebuie s? pun? pe prim plan interesele generale ?i mai apoi interesele personale, care sunt evidente. A? începe cu aten?ia prioritar? care trebuie acordat? dezvolt?rii agriculturii ?i industriei alimentare române?ti, unde procesul de produc?ie este scurt pentru c? se îns?mân?eaz? toamna ?i se recolteaz? vara, se îns?mân?eaz? prim?vara ?i se recolteaz? toamna. Este necesar? organizarea colect?rii ?i desfacerii produselor agricole încurajând produc?torii. S? nu uit?m c? toate ??rile super-industrializate precum Statele Unite al Americii, Fran?a, Italia sau Germania au peste 50% din exporturi din agricultur? ?i industria alimentar?, nu din sectoarele industriale. România ocup? un loc modest în exportul agricol. În schimb, avem un import masiv de produse agro-alimentare. A? sugera s? fie încurajate înfiin?area unor noi unit??i economice industriale, de prest?ri servicii sau transporturi, în sensul ca de la înfiin?area lor s? fie scutite de impozitul pe profit pân? la 10 ani, dac? angajeaz? minimum 2-3 ?omeri (ca ast?zi sunt pl?ti?i un an de la buget). Apreciez c? în acest fel, s-ar reînfiin?a circa 150.000- 200.000 de unit??i, care ar putea angaja pân? la 400.000 ?omeri, dezvoltând astfel produc?ie ?i prest?ri servicii, salarii cu impozite pe salarii ?i asigur?ri sociale, utilit??i publice etc ?i astfel stimularea consumului ?i respectiv a produc?iei. Cred, c? o limitare a cheltuielilor bugetare la unele capitole precum achizi?ionarea de mobilier, autoturisme, calculatoare, deplas?ri în ?ar? ?i str?in?tate, amânarea construc?iilor unor s?li de sport la sate etc se impune, desigur, în mod ra?ional. Trebuie atrase mai multe fonduri europene, fixându-se plafoane obligatorii ministerelor, cât mai mari, cu antrenarea unor speciali?ti în domeniu, recompensa?i corespunz?tor. Noi, pl?tim anual la Uniunea European? drept cotiza?ie, 1,2 miliarde Euro. Noi, trebuie s? atragem de cel pu?in 6-8 ori mai mult, având sume atribuite în diferite domenii ?i care ni se cuvin. Desigur sunt ?i alte solu?ii pe care speciali?tii le st?pânesc ?i ar trebui ?i un program-prognoz? pe cel pu?in 2-3 ani. Deci, r?spunsul este c? rezolvarea este în noi, românii.

 

MDP: Proiectul cultural al clubului de umor pe care îl conduce?i s-a dovedit a fi viabil, de succes, a reu?it s? se impun? ca principal mesager spiritual al locului?

 

PGG: În anul 2007, am fondat cu un mic grup de epigrami?ti „Cenaclul Epigrami?tilor Olteni” ?i revista „Cugetul”, având ast?zi 82 de membri, care m-au desemnat ca pre?edinte al cenaclului, având ?edin?e lunare, în prima zi de vineri din lun?, la orele 16.00, la Casa de Cultur? „Traian Demetrescu”. Aci, se citesc epigrame proprii ?i ale clasicilor români, se lanseaz? c?r?i de epigrame, dar ?i de versuri ?i proz?, se prezint? eseuri ?i se s?rb?toresc personalit??i ale culturii ?i literaturii române?ti ?i universale. Întâlnirile sunt afi?ate, publicate în ziarul local „Cuvântul Libert??ii” ?i anun?ate la radio „Oltenia” - Craiova. Se poate spune c? noi am devenit un mesager cunoscut în via?a spiritual? a Craiovei, dar nu atât cât ne-am dori.

MDP: Care este rolul umorului într-o lume în care cultura veritabil? tinde s? fie „ostracizat?”?

 

PGG: În zilele noastre, cultura veritabil? î?i face loc în lume, tot mai greu. Bine spune?i Domnia Voastr? caracterizând-o a fi ostracizat?. Ast?zi se cite?te din ce în ce mai pu?in. Timpul rezervat culturii din p?cate ?i de c?tre tineri este, mereu, insuficient. Televiziunea, radio-ul ?i internetul sunt acceptate mai mult, dar acestea îmbog??esc informa?ia nu ?i cultura. Cititul c?r?ilor, a?a cum ne aminte?te ?i cronicarul Miron Costin, este cea care consolideaz? cultura oamenilor. Umorul stimuleaz? cultura ?i d? încrederea necesar?.

 

MDP: Considera?i c? se poate discuta despre lucruri foarte grave cu un oarecare umor?

PGG: Desigur. Chiar epigrama d? tonul care prin mesajul-?arje al s?u, creeaz? zâmbet amar dar ?i prilej de reflec?ie ?i de îndreptare. În mai mare m?sur?, aceasta se poate face ?i cu mai mult succes în schi?e, nuvele, romane, poezie, film sau teatru. Citind pe Mark Twain, Goldoni sau Caragiale, ne d?m seama, mai bine, ce înseamn? umorul în tratarea unor probleme serioase, în vindecarea unor racile omene?ti. Cât mai avem înc? umor nu suntem pierdu?i.

MDP: Stimate Petre Gigea-Gorun, v? mul?umesc pentru onoarea dialogului, va rog, în încheiere, un cuvînt pentru revist? ?i pentru cititori.

PGG: ?i eu v? mul?umesc cu sinceritate, c?, gândurile Domniei Voastre s-au îndreptat ?i c?tre mine pentru acest interviu. Sunt sigur c? revista AGERO, care se afl? pe mâini bune, în plin progres, pentru care adresez sincere felicit?ri, va aduce satisfac?ii depline cititorilor s?i care sunt fideli ?i încrez?tori în bine. Vivat, crescat, floreat!

 

 

 

footer