Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Duminică, 31 Ianuarie 2016 19:48

Bucuresti, 1941Evreii ?i legionarii. O diversiune cominternist? criminal?

Propun pentru o asemenea discu?ie cele dou? citate de mai jos ca premize impar?iale fa?? de p?r?ile angajate în disput?: legionarii ?i evreii care îi declar? pe legionari criminali, terori?ti anti-semi?i, fasci?ti afla?i în solda lui Hitler etc. „Prima conven?ie de colaborare între comuni?ti ?i regimul Antonescu s-a încheiat pe 11 ianuarie 1941, prin mijlocirea Servicului Secret de Informa?ii (S.S.I.), reprezentat de comisarul Popovici ?i de Constantin David, care reprezenta Partidul Comunist din România (P.C.d.R.). Prin aceast? conven?ie, Partidul Comunist se angaja s? participe la evenimentele din 21-24 ianuarie 1941 prin ac?iuni anarhice în cartierele evreie?ti, al?turi de poli?i?ti, derbedei ?i ho?i. Comuni?tii ?i-au respectat angajamentele, aducând astfel, o important? contribu?ie la consolidarea regimului Antonescu, cu aceast? ocazie. Participarea comuni?tilor la devastarea cartierelor evreie?ti din 20-23 ianuarie 1941 este, îns?, ?i ast?zi un „tabu" pentru istoria P.C.R.. ?i nu în?elegem de ce". (Vladimir Alexe, în „România liber?" din 3 septembrie 2003). „Partidul Comunist a trimis la Moscova un raport despre modul cum s-a desf??urat evenimentele în leg?tur? cu rebeliunea (din ianuarie 1941, n.n.) ?i devast?rile magazinelor, ar?tând c? aceasta poate fi considerat? ca o prim? încercare de revolu?ie din România (s.n.) cu sprijinul partidului, întrucât majoritatea Corpului Muncitoresc Legionar sunt aderen?i de stânga." (Din volumul de documente publicat de Arhiva Na?ional? sub titlul „Partidul Comunist din România în anii celui de Al Doilea R?zboi Mondial din 1939-1944", Bucure?ti 2003)

Cât au fost de anti-semi?i legionarii?

Desigur, dezv?luirea f?cut? de dl. Vladimir Alexe, ca ?i documentul publicat de Arhiva Na?ional?, sunt abia la începutul carierei lor, o carier? pe care nu ne e greu s? ne-o imagin?m. Personal resimt cu satisfac?ie confirmarea pe care acest documente o aduc celor aflate de mine în urm? cu aproape patru decenii, de la Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea. Abia îi cunoscusem, pe ?u?ea îl ?tiam din vedere ?i mi-era tare antipatic, mai ales din pricina câtorva indivizi dubio?i pe care ?u?ea îi avea deseori în preajm?. Cel pu?in pân? la acea dat?, când am f?cut cuno?tin??. A?a c? l-am luat tare pe „domn profesor":
- A?i fost legionar?
- Sunt legionar! A venit r?spunsul de peste mas?, r?sun?tor, de s-a auzit în tot holul cel mare de la Athenée Pallace. R?spuns din care în?elegeam c? individul î?i asum? în totalitate ispr?vile legionarilor. A?a c? am continuat, aproape impertinent:
- ?i cu evreii ce a?i avut de a?i omorît 120 de oameni nevinova?i?!
- Legionarii nu au ucis niciun evreu!, s-a pronun?at ?u?ea cu voce ?i mai înalt?.
?i de aici a început o lung? discu?ie în trei, reluat? mereu ?i mereu ad?ugit?, cu argumente noi, parte din ele descoperite de mine, spre satisfac?ia celor doi camarazi. Tr?iesc acum sentimentul c? ajung azi la cap?tul acelor discu?ii, punându-le punct, c?ci probele adunate sunt arhi-suficiente pentru a conchide cu exact acelea?i cuvinte cu care s-a deschis dezbaterea noastr?: „Legionarii nu au ucis niciun evreu!"

Faptul c? „evenimentele" din ianuarie 1941 au fost opera colabor?rii dintre evrei, evreii comuni?ti, ?i Serviciul de Informa?ii Secrete al lui Eugen Cristescu, ?i totul sub înalt? obl?duire deopotriv? moscovit? ?i berlinez?, are o greutate atât de mare încât pe cei mai mul?i îi va obliga s?-?i revizuiasc? total percep?ia asupra fenomenului legionar. Motive temeinice ar fi avut ei ?i pân? acum, dar le-au ignorat, fiecare cu cine ?tie ce pretext. Deloc onorabil! Cazul, bun?oar?, al celor care s-au pronun?at vreodat? public asupra legionarilor, pentru a-i blama ?i „înfiera" – acesta este cuvîntul cel mai folosit în publicistica antilegionar?, ?i care au avut în mân? cartea doctorului Flor Strejnicu, intitulat? „Legionarii ?i evreii", publicat? pe la mijlocul anilor '90. Pentru orice cititor, cu atât mai mult pentru orice cercet?tor „mai mult sau mai pu?in onest", pentru orice cititor profesionist, a?adar, aceast? carte demonstreaz? limpede dou? lucruri:
1) Legionarii nu au fost antisemi?i;
2) Legionarii nu sunt vinova?i de uciderea de evrei, inclusiv a celor 120 de evrei din ianuarie 1941.
Teze extrem de surprinz?toare, pe care nimeni (sau aproape nimeni) nu le-a comentat, a?a cum nici cartea îns??i nu a stârnit reac?ia fireasc? a publici?tilor români! Îi includ printre publici?tii români ?i pe colegii evrei, în frunte cu Zigu Ornea sau Andrei Cornea, cei doi fiind deja vesti?i pentru antilegionarismul lor, a? zice funciar, ca s-o parafrazez pe Lya Benjamin. L-am ?i întrebat pe Zigu Ornea dac? a citit cartea vrednicului de laud? doctor Flor Strejnicu - o citise. ?i am întrebat mai departe de ce nu-i face c?r?ii o recenzie nimicitoare, demonstrând, cu argumentele sale, ale evreilor, absurditatea celor dou? teze mai sus enun?ate. De ce nici m?car nu pomene?te de existen?a acestei c?r?i?! Mi-a dat un r?spuns bâiguit ?i paralel, adic? pe al?turi cu întrebarea... A sc?ldat-o, ca ?i-n alte ocazii!

For?ând lucrurile, când mi s-a ivit ocazia, am încercat ?i cu Andrei Cornea o discu?ie despre legionari, cât au fost ei de antisemi?i. ?i am constatat c? feciorul fostului meu decan nu cuno?tea deloc subiectul... Ceea ce nu-l împiedicase s? clameze în public oroarea sa înver?unat? fa?? de C?pitan ?i camarazii acestuia. Nu ?tia, bun?oar?, c? legionarii, când au ajuns la Putere în septembrie 1940, printre primele m?suri luate a fost aceea de a desfiin?a câteva dintre legile antisemite concepute ?i promulgate de Carol al II-lea. V? vine a crede, onorabili cititori? Insist, pentru c? prea sunt mul?i cei care îi înjur? pe legionari f?r? s? cunoasc? ceea ce le este foarte u?or s? afle, bun?oar? faptul c? legile antisemite care au func?ionat în perioada 1939-1944 sunt (?i) opera lui Carol al II-lea, deci ?i a Lupeasc?i, vestita evreic?. Subliniez aceast? informa?ie care lipse?te din mintea a 99% dintre istoricii ?i formatorii de opinie din România: primele legi antisemite au ap?rut în timpul dictaturii carliste, iar legionarii, când au venit la putere, au abrogat o parte din aceast? legisla?ie antisemit?. De ce oare publici?tii evrei, din România ?i de aiurea, se feresc s? recunoasc? acest adev?r, veritabil paradox pentru necunosc?tori? ?i mai ales de ce se feresc s? pun? în circula?ie aceast? informa?ie? La ce le folose?te aceast? perpetu? calomniere a legionarilor?

Andrei Cornea - probabil cel mai înver?unat detractor al legionarilor, nu cuno?tea nici detaliul c? pe la sfîr?itul anilor '30, când s-a ?inut la Nürnberg un congres interna?ional antisemit, legionarii, invita?i de organizatori, au refuzat „onoarea" de a se considera antisemi?i. A.C. Cuza ?i ai s?i s-au recunoscut antisemi?i ?i au participat cu entuziasm! ...?i mai pot fi amintite ?i alte situa?ii în beneficiul aceleia?i teze: legionarii nu au fost antisemi?i! A?a se face c? atunci când Lya Benjamin s-a pomenit scriind în „Dilema" despre „antisemitismul funciar ?i doctrinar al legionarilor" m-am bucurat c? am prins-o din nou cu ocaua mic? ?i am somat-o, public, s? publice în „Dilema" textul legionar, doctrinar, prin care se v?de?te acest vestit antisemitism legionar! Nici pân? azi tovar??a Lya nu a produs vreo dovad? despre amintitul ?i mult-pomenitul antisemitism legionar funciar! Adic? nu a reu?it s? identifice textele legionare care s? instige împotriva evreilor, s?-i def?imeze sau altceva s?-i! Am c?utat aceste dovezi (m?car una!) ?i în c?r?ile scrise de Zigu Ornea - evreul cel mai informat asupra subiectului, ?i n-am g?sit! Repet, c?r?ile ?i textele lui Zigu Ornea prin care acesta combate legionarismul ?i „încerc?rile de cosmetizare" a Mi?c?rii legionare, de?i îi acuz? pe legionari la tot pasul de antisemitism, nu con?in nici un text, un sfert de pagin? m?car, o fraz?, pe care s-o citeze ca expresie a acestui antisemitism legionar. Drept care, când l-am întâlnit pe Zigu Ornea, în scara blocului, la lift, l-am chestionat: unde în c?r?ile domniei-sale pot g?si dovada antisemitismului legionar? Mi-a r?spuns cam a?a: „A?a ceva - adic? anti-semitismul legionarilor, nu mai trebuie demonstrat! Nu sunt de ajuns cei 120 de evrei uci?i de legionari în timpul pogromului?!" Uite c? nu sunt de ajuns! Mai întâi pentru c? pogromul nu prea a fost pogrom, ci diversiune bine organizat? de evrei, de evreii comuni?ti, în tic?loas? colaborare cu Eugen Cristescu, ?eful serviciilor secrete, diversiune la care singurii legionari participan?i, nu pu?ini ?i to?i cu c?ma?? verde pe ei, erau la fel de legionari ca însu?i mai sus pomenitul Cornea, tat?l sau fiul! Tot un drac. Adic? la „rebeliune" poli?ia a arestat o sumedenie de persoane turbulente îmbr?cate cu c?ma?a verde, care s-au dovedit mai apoi, în timpul anchetei, c? sp?rseser? ei geamuri la pr?v?liile evreie?ti sau chiar sp?rseser? ?i câteva capete mai „perciunate", dar legionarii aceia s-au dovedit c? nu erau ...legionari, ci lumpen proletari deghiza?i în legionari, majoritatea ?igani, din specia canaliei din uli?i.

Dup? discu?ia cu Petre ?u?ea ?i Simion Ghinea, în care ace?tia ?i-au prezentat argumentele, pentru mine atât de nea?teptate, potrivit c?rora în ianuarie 1941, dar ?i altminteri, legionarii nu au omorît nici un evreu, am început s? fiu mai atent cu studiile, comentariile ?i informa?iile privitoare la rebeliunea legionar?, la rela?iile dintre legionari ?i evrei. Cu acest interes am citit ?i romanele lui Drago? Protopopescu, un scriitor pe care nu ne putem permite s?-l facem uitat la nesâr?it. Este primul ?i cel mai autentic post-modernist din literatura noastr?. Poate fi omologat ?i pe plan european, în beneficiul protocronismului. Ei, bine, în romanul „Fortul 13" este descris primul val de arest?ri, operate dup? asasinarea lui I.G. Duca, arest?ri de tineri intelectuali aduna?i cu arcanul de prin biblioteci ?i redac?ii. Printre tinerii „huligani" se num?r? ?i un personaj cu totul nea?teptat: legionarul evreu, foarte mul?umit de compaŹnia camarazilor legionari în lag?rele carliste. Ba, mai mult, p?rin?ii s?i, în mahalaua evreiasc? din V?c?re?ti, sunt foarte mândri c? fl?c?ul lor împ?rt??e?te aceea?i soart? cu „b?ie?ii". Se pare c? „b?ie?ii", cum li se spunea legionarŹilor, erau privi?i cu mult? simpatie ?i de domni?oarele evreice, astfel c? sunt consemnate ?i câteva cupluri alc?tuite dintr-un legionar ?i o evreic?. În cartea „Legionarii no?tri" am semnalat cazul cunoscuŹtului scriitor Mihail ?ora, care, ca legionar încep?tor (sic!), a conŹsiderat c? unui legionar nu-i este îng?duit s? îndr?geasc? o evreic?, ba s? se mai ?i c?s?toreasc? cu ea, ceea ce l-a dus la un impas sufletesc din care n-a avut ie?ire pân? n-a intervenit C?pitanul ?i l-a luminat, explicându-i c? între a fi legionar ?i a te însura cu o evreŹic? ?i a avea copii cu ea nu este o incompatibilitate, o „nepotrivire de caracter" ireconciliabil?. ?i la interven?ia C?pitanului, a lui Corneliu Zelea Codreanu, Mihail ?ora, legionarul Mihail ?ora, s-a c?s?torit cu aleasa inimii sale. Întâmpl?tor, o evreic?. Ulterior, Mihail ?ora ?i-a reconsiderat orientarea politic?, dar asta este alt? poveste. Se citeaz? ?i cazul unor c?petenii legionare pe care împreŹjurarea c? erau c?s?tori?i cu evreice nu i-a împiedicat s? urce în ierarhia legionar?. Ba unii chiar ?i pe C?pitan îl b?nuiesc de ascenden?? evreiasc?. Am studiat oare?icât problema ?i, din p?cate, nu se confirm?. De ce zic „din p?cate"? Pentru c? dac? ar fi a?a, dac? într-adev?r unul dintre p?rin?ii sau bunicii C?pitanului ar fi fost evreu, atunci critica sa adus? rolului nefast jucat de „masoneria iudeo-bol?evic?" s-ar în?elege mai bine c? nu-i vizeaz? pe to?i evreii, a?a cum detractorii s?i încearc? s? fixeze pozi?ia C?pitanului, ca du?man ireconciliabil al evreilor, adic? al tuturor evreilor. Nimic mai fals: adversitatea legionar?, ca ?i-n cazul lui Eminescu, nu s-a îndreptat spre evrei, în general, ca neam sau ras?, ci a vizat anumite categorii de evrei:
1) evreii afacerilor veroase, în mod special evreii din oligarhia financiar?, care se îndeletniceau cu coruperea politicienilor români ?i, mai ales, a însu?i regelui Carol al II-lea, între?inând astfel dezaŹstrul provocat în România de un politicianism de??n?at, impropriu numit democra?ie. Cealalt? categorie o alc?tuiau
2) evreii comuni?ti, agen?i ai bol?evismului, ai Moscovei, du?mani neîmp?ca?i ai României Mari. Al?turi de comuni?ti, în perfect? complementaritate, au ac?ionat ?i ac?ioneaz? evreii sioni?ti, aparent adversari!...
Citez în acest sens din articolul „Unde sunt huliganii?", publicat de Alexandru Frâncu în 1952 în revista legionar? „Însemn?ri": „În Mi?carea Legionar? antisemitismul nu a fost o esen?? doctrinar?, ci un accident circumstan?ial. Legionarii nu au fost antisemi?i pentru c? i-ar fi considerat pe evrei ca pe o ras? inferioar? (ca Hitler), nici pentru c? ar fi vrut s? pedepseasc? în contemporani crima de deicid, perpetuat? de str?mo?ii din Iudeea, ci pentru c?, într-o faz? extrem de delicat? a evolu?iei noastre ca na?iune, ne-am lovit de o mas? alogen?, recent venit?, neasimilat? (asimilabil?? Poate, nu ?tim), opac? la aspira?iile neamului, sistematic ?i cu exces de zel partizan? a cotropitorului str?in, ?i produc?toare cu abunden?? de indivizi obtuzi, dar insolen?i, (s.n. I.C.) printre care cu predilec?ie se recrutau anumi?i gazetari, a?a de responsabili în provocarea, între?inerea ?i exacerbarea sentimentului antisemit, de care tot ei erau primii ?i cei mai g?l?gio?i a se plânge".

E interesant ce scrie acela?i autor, dup? a proape 60 de ani, adic? deun?zi, la 94 de ani, într-o coresponden?? cu subsemnatul: „Ar??i de ce nu po?i s? fii antisemit. A?ijderea eu am întâlnit un evreu extraordinar care literalmente mi-a salvat via?a. Mai mult, mi-a facilitat (indirect) cariera universitar?. Mi-a deschis direct drumul c?tre Buenos Aires. Un evreu care, la Paris, se întâlnea cu mine ?i cu Cioran ?i ne cânta „Sfânt? tinere?e legionar?" ?i ?tia „C?rticica ?efului de cuib" pe dinafar?. Un evreu care s-a sinucis pentru o chestioune de onoare: îl chema Lic? Krakauer sau Cracanera. ?i cele trei evreice care, în epoci diverse, mi-au descoperit tot tezaurul de amor ?i dedica?ie de care femeile sunt în stare. ?i comoara de literatur? beletristic?, evrei ce mi-au încântat adolescen?a: Stefan Zweig, Iakob Wassermann, Franz Kafka, Lion Feutwangler ?i al?ii. Totu?i m? irit? ?i azi profuziunea de nume evreie?ti în filmele americane."

- Va urma -

footer