Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Mircea ?icleanu   
Miercuri, 27 Ianuarie 2016 20:19

Masacru - Balc„E un fel de vīn?toare/ Zicea el. Valahul/ Aidoma unei fiare/ St? ascuns". (Victor P?un, Posada).

Vīn?torile rituale antivalahe de la Balc

Pentru a īn?elege ce s-a petrecut cu adev?rat, an de an, la Balc, trebuie s? ne īntoarcem īn timp pīn? la vremurile de demult, reflectate īn mod codificat de mithosul romānesc autentic, respectiv de basmele noastre. Toponimia mitic? proprie acestor basme permite refacerea unor imagini geografice din alte timpuri, legate de spa?iul vast locuit de str?str?romāni din totdeauna, respectiv īntreaga Peninsul? Balcanic?. Un basm extrem de semnificativ īn acest sens, cu titlul „Trei Fra?i vīn?tori", a fost cules ?i publicat de un geniu al neamului nostru, Dumitru St?ncescu, basm povestit la timpul s?u de ardeleanca Mari?a Georgescu. Cei trei fra?i vīn?tori, la rīndul lor fiii unui vīn?tor vestit, au fost sf?tui?i de tat?l lor, cu limb? de moarte, s? vīneze unde vor dori ei, dar s? nu cuteze s? calce cu vīn?toare trei mun?i care au fost numi?i de p?rintele lor, īn ordine, astfel: muntele Scorpiei, muntele Miezei-Nop?ii ?i muntele Porcului Mistre?. Dintr-o perspectiv? central panonic? sau sud panonic?, sus?inut? ?i de alte decodific?ri, ace?ti mun?i sunt: poalele Alpilor R?s?riteni (muntele Scorpiei), Mun?ii Tatra (la miaz?-noapte) ?i Mun?ii Apuseni (muntele Porcului Mistre?). Cei trei fra?i vīn?tori au īnc?lcat īns? porunca p?rintelui lor ?i au vīnat, pe rīnd, īn cei trei mun?i, īns? dup? uciderea, ritual?, a st?pīnului de atunci al acestora (Scorpia, Porcul Mistre? ?i Miaz?-Noaptea). In esen?? basmul reflect?, de fapt, luarea īn st?pīnire de c?tre cei trei fra?i vīn?tori ?i de c?tre urma?ii lor, īn str?vechime, a ?inuturilor de la apus, de la nord ?i de la r?s?rit de arealul panonic, leag?nul Lumii Albe. Dar „Porcul mistre?" din basm, un simbol mitic fundamental al Lumii Albe, nu este altul decīt Sweta Varaha (Mistre?ul Alb) al tradi?iei hinduse, deci este de fapt al treilea avatar al lui Vi?nu īn timpul prezentei Manvantara (a se vedea „Creang? ?i creanga de aur" - V. Lovinescu). Acest simbol mitic a condus la sintagma temporal? „Sweta Varaha Kalpa" (Kalpa Mistre?ului Alb) care marca etapa de īmpotmolire īn glod a omenirii ulterioar? Marelui Potop, etap? reflectat? īn aceia?i m?sur? ?i de celebrul basm „Povestea Porcului", decriptat? de asemenea magistral de Lovinescu. ?inutul muntos al Mistre?ului (Alb), deci practic al lui Vi?nu, s-a numit īn variana simpl? „Varaha" ?i corespundea ini?ial Mun?ilor Apuseni. Acest toponim mitic s-a modificat fonetic īn timp devenind „Valaha" ?i apoi „Valahia" (prin vocalizare predesinen?ial?). Acest ultim toponim a fost consevat ?i de tradi?iile biblice privitoare la Eden sub forma anagramat? „Havila" (de la varianta Vlahia). O alt? variant? a formei „Valaha" a fost conservat? sub forma modificat? „Walhalla" īn mithosul scandinav.

?ara (?inutul) „Varaha" desemna deci spa?iul geografic care cuprindea īn zona sa central? Mun?ii Apuseni de ast?zi. Varaha a devenit deci cu timpul Valaha ?i Valahia, iar locuitorii acestui ?inut au fost numi?i cu vremea „valahi" ?i „vlahi". Ulterior spa?iul denumit „Valahia" s-a extins foarte mult, incluzīnd īn īntregime arealul carpatic ?i extracarpatic, dar a avut ?i tentacule toponimice īn īntreaga Peninsul? Balcanic?, dar ?i dincolo de marginile ei. Mai tīrziu a īnceput un proces de restrīngere a arealului desemnat toponimic prin termenul „Valahia", dar acest nume a rezistat timpului ?i vremurilor potrivnice mai ales īn spa?iul extracarpatic ?i īn special īn Muntenia unde este consemnat din plin īn timpurile istorice. In alte locuri din cuprinsul Peninsulei Balcanice diferite grupuri de str?romāni ?i romāni au fost desemnate sau sunt desemnate ?i īn prezent prin apelativele „valahi" ?i „vlahi" sau prin forme alterate fonetic, de genul „olah". De re?inut aici ca foarte important faptul c? romānii au pe lāng? multe altele ?i un excep?ional nume mitic (valahi) care īi leag? indestructibil de mithosul hindus, dar ?i de cel vedic. Dac? avem īn vedere toate cele de mai sus realiz?m foarte clar c? vīn?torile de la Balc pot fi privite lesne ca acte simbolice, rituale, prin care o ceat? de str?ini de neam se substituie, periodic, cetei celor trei fra?i vīn?tori mitici, chiar īn cuprinsul spa?iului sacru al Mun?ilor Apuseni, fostul spa?iu sacru „Varaha", deci fostul t?rīm sacru al zeului Vi?nu. Ace?tia se substituie astfel, simbolic, adev?ra?ilor st?pīni ai ??rii mitice „Varaha". Romānii din Ardeal cīnt? „noi suntem romāni, noi suntem romāni/noi suntem aici īn veci st?pāni", dar se īnf??i?eaz?, din cīnd īn cīnd ?i vīn?torii no?tri (adic? ai lui ?iriac) pe post de adev?ra?i st?pīni ?i fac o demonstra?ie de for?? īn acest sens. Ins? reu?esc s? se impun? ca atare doar cu ajutorul urma?ilor urma?ilor vīn?torilor mitici care se pun singuri, īn necuno?tin?? de cauz?, īn pozi?ie de supu?i, f?cīnd pe h?ita?ii, pe servitorii la ospe?e ?i pe interpre?ii de „colinde". „St?pīnii" sosesc īn limuzine de lux lustruite bec, īmbr?ca?i la patru ace ?i pozīnd īn oameni extrem de importan?i care ar practica o form? oarecare de sport, adic? vīn?toarea. Dar ceata vīn?toreasc? substituie ?i fostele vīn?tori domne?ti sau voievodale ?i, īn ultim? instan??, vīn?torile regale. La acestea particip? ?i prin?i ai zilelor noastre, dar nu lipse?te nici aurul regal: unul dintre ei are o pu?c? placat? cu aur (detaliu consemnat īn mod superficial drept o extravagan??), fapt care īl desemneaz? drept „rege". Pīn? īn 1989 marele vīn?tor al ??rii, respectiv Ceau?escu, se afla īn fruntea unor astfel de scenete simbolice prin care se dorea a fi validat, tacit, drept domn real. Aceast? preten?ie l-a costat īns? via?a ajungīnd īn final s? fie el īnsu?i transformat īn vīnat h?ituit ?i ucis. Dup? care a fost īnlocuit īn mod simplu ?i elegant cu al?i mari „vīn?tori". A?a a ap?rut grupul de vīn?tori al zilelor noastre care s-a pus gospod?re?te pe treab? prin organizarea periodic? a unor mari vīn?tori „domne?ti" la Balc. De la care nu lipse?te nici osp??ul domnesc, īnt?rit cu un simulacru de colind vīn?toresc, īnchipuit de ni?te cīnt?ri improvizate. S? se ?tie clar cine sunt adev?ra?ii st?pīni. Intre timp un alt mare vīn?tor (Adrian N?stase), cu mari preten?ii de domn, a fost pedepsit pentru marea lui īndr?zneal? ?i a fost aruncat pentru un timp īn temni?? pentru a-?i b?ga min?ile īn cap, de?i a fost la un moment dat chiar un invitat important al grupului de vīn?tori de la Balc.

In tot acest context vīn?toarea lor poate fi privit? ?i ca o demonstra?ie de for?? care ar avea drept scop intimidarea supu?ilor. Dar este ?i un avertisment repetat īn mod constant. Trebuie s? li se aminteasc? supu?ilor c? „vīn?torii" au pu?ti (carabine) performante, c? ?tiu s? trag? cu ele cu mult? m?iestrie ?i c? sunt īn stare s? ucid?, f?r? ezitare, ?inte vii aflate īn mi?care. ?i s? se ?tie c? fac īn acest sens preg?tiri sistematice pentru a nu-?i pierde īndemīnarea. Vai de cei care ar īndr?zni s? le conteste calitatea de st?pīni, dar ?i de cei care s-ar gīndi s? le pun? īn pericol marile lor averi. Deci, ca s? se ?tie: dac? va fi necesar ī?i vor ap?ra ceata, privilegiile ?i averile cu focuri de arm?. M?celul de la Balc poate fi privit īn acela?i timp ?i ca o subtil? ac?iune de tip terorist. Poate fi o execu?ie periodic? de „ostatici" ?inu?i īn permanent? captivitate īn numitul domeniu de vīn?toare de la Balc. S?vīr?irea acestui act de tip terorist īi oblig? pe romīni s? asiste neputincio?i, periodic, la un spectacol traumatizant, puternic mediatizat, care le marcheaz? an de an subcon?tientul. Aceast? execu?ie ar reprezenta ?i o lovitur? n?ucitoare care prin pozi?ia sa īn timp urmeaz? bombardamentului mediatic sus?inut de toate posturile de televiziune care se īntrec īn a macula, cu mijloace de o perversitate diabolic?, s?rb?torile romāne?ti cre?tine din apropierea sfīr?itului de an, dar ?i pe cele de dup? Anul Nou.

In raport cu momentul din an al „vīn?torii" de la Balc mai putem nota ?i macularea timpului sacru prin organizarea acestui m?cel īn timp interzis sacrificiilor de orice fel. Respectiv īn Capricorn ?i V?rs?tor (zodia lui Dumnezeu), zodii ale purific?rilor rituale din timpuri str?vechi. S? ne reamintim c? la romāni zodia numit? acum īndeob?te „S?get?tor" purta numele de „Vīn?tor", iar ultimele acte de vīn?toare dintr-un an mai erau permise doar īn aceast? zodie cu care se īncheia anul tradi?ional, īn momentul solsti?iului de iarn?, marcat la str?romāni de Seara Mare. In Capricorn toate p?catele din anul precedent erau transmise, simbolic, unui animal (capra la noi) printr-o simpl? atingere. Romānii ?in ?i acum de aceste legi str?vechi ?i din acest motiv exist? Ignatul (20 decembrie) ca termen limit?, presolsti?ial, pentru sacrificarea porcilor domestici. Deci īn str?vechime solsti?iul de iarn? (Seara Mare) era evident termenul ultim pentru s?getarea mistre?ilor sau pentru sacrificarea porcilor abia domestici?i. Oricum toate acestea se petreceau din necesit??i de supravie?uire c?ci nu erau ucise pe atunci viet??ile p?durii de pl?cere, din sadism sau pentru relaxare ?i nu era de conceput p?tarea z?pezilor imaculate ale Capricornului sau V?rs?torului cu sīnge de s?lb?ticiuni aflate īn aceast? secven?? de timp sacru sub protec?ia magic? a unor legi nescrise, dar transmise din genera?ie īn genera?ie prin simboluri simple precum cele zodiacale. Dac? ne raport?m la unele credin?e aflate la romānii macedoneni constat?m c? vīn?torii lui ?iriac ar putea fi considera?i ni?te „caracandzali" („kalikantzaroi" la greci) īntīrzia?i de rit (stil) vechi. Ace?tia erau un fel de diavoli sau demoni care ap?reau printre oameni īn cele 12 zile dintre Cr?ciun ?i Boboteaz? „cu scopul st?pīnirii lumii" (O. Buhonciu, 1979). Deci am putea avea de a face cu ni?te uzurpatori autentici. Prin urmare la Balc, īntr-un loc cu nume simbolic, are loc, anual, de la un timp, un act ritual prin care ni?te uzurpatori se manifest? ca ni?te st?pīni absolu?i ai Valahiei mitice ?i ucid, īn mod ostentativ, simboliul mitic al spa?iului sacru Varaha, mistre?ul. Dar, ca ni?te fal?i vīn?tori, nu vīneaz? pentru a supravie?ui, īn respect total fa?? de fiin?ele sacrificate, ci dezl?n?uie un adev?rat masacru, un m?cel autentic. Ca fal?i st?pīni, ca uzurpatori ai puterii mitice valahe, īncearc?, firesc, s? se impun? prin īnscenarea unor vīn?tori autentice, dar ?i prin terorizarea celor pe care īi consider? supu?i. Īns? ac?iunea lor are ?i un alt aspect: stabilirea periodic? a unor rela?ii st?pīni – supu?i prin angajarea gonacilor ?i a colind?torilor. Ace?tia particip?, īn necuno?tin?? de cauz?, la reeditarea anual? a unui pact prin care se recunosc a fi īn postur? de servitori, de supu?i. Amnezia lor este speculat? la maximum de posibilii „caracandzali".

Balc, decembrie 2014. Vīn?toarea din ultimul an, 2014, a?teptat? dup? tipic abia la īnceputul acestui an (2015), poate fi explicat? īn acest context, respectiv din aceast? perspectiv? mitic?, doar īntr-un singur mod. Ceata vīn?toreasc? a considerat c? s-a mai f?cut un pas important c?tre preluarea controlului total asupra spa?iului mitic valah: un ales sau un pion de-al lor ar fi cī?tigat alegerile preziden?iale din Romania. Acesta urma s? preia postul cheie de pre?edinte īn cursul zilei de 21 decembrie 2014. Pe 22 decembrie era deja un ?ef de ?ar? instalat. Dup? 25 de ani de la noaptea dintre 21 ?i 22 decembrie la conducerea ??rii se instaleaz?, cu acte īn regul?, un str?in de neam, un sas. Un neromān la conducerea statului numit Romania. Este deci un motiv demn de s?rb?torit, cu o baie de sīnge nevinovat, de c?tre ceata vīn?toreasc? instalat? acum, cu mai mult aplomb, ca o ceat? de st?pīni cu mari preten?ii, de st?pīni adev?ra?i. Valahii amnezici īi primesc ca atare la ospe?ele vīn?tore?ti din zilele de 19 ?i 20 decembrie 2014. Primii ating bucatele tradi?ionale romāne?ti, iar ceilal?i īndeplinesc ritualul de supunere, prin punerea pe mas? a acestor mānc?ruri simbolice. In ziua de 20 decembrie „st?pīnii" au Ignatul lor sīngeros, o replic? ritual? anticre?tin? a Ignatului romānesc, maculat ?i prin prelungirea m?celului de la Balc ?i īn ziua de 21 decembrie. Mistre?ii ostateci de la Balc, simbolul mitic al valahilor, sunt ciurui?i īn mod barbar de vīn?torii cetei. Ziua de 21 decembrie īi va g?si pe foarte mul?i dintre ei f?r? suflare, iar pe romāni īi va afla n?uci?i ?i cu inima strīns?. In acela?i timp un om de īncredere de-al cetei se va pune cu tupeu īn fruntea valahilor, prizonieri īn propria lor ?ar?, pentru a-i duce, neīndoielnic, la pierzare. Abia acum putem īn?elege miza real? a alegerilor din 16 noiembrie ?i cauza real? a risipei extraordinare de fonduri din campania electoral? īn favoarea sasului Klaus Iohannis. Totu?i se pare c? ceata a cam exagerat un pic. Prin vīn?toarea -serbare antivalah? de la finele anului 2014 a fost posibil s? facem o leg?tur? īntre ac?iunile uzurpatorilor desf??urate timp de 10 ani neīntrerup?i ?i paralizarea neamului romānesc la nivel decizional suprem. Īn?elegem ?i graba de a prelua ?i controlul la nivel executiv, respectiv toate presiunile f?cute īn acest sens (inclusiv jocul U.D.M.R.) pentru schimbarea rapid? a guvernului. Sasul K. I. este foarte gr?bit, are multe pe agenda de lucru, a socotit c? nu īi vor ajunge 5 ani de mandat ?i ī?i dore?te deja īnc? 5 ani.

Dar s? revenim la oaspe?ii no?tri sīngero?i, respectiv la vīn?torile rituale antivalahe. Mai toat? lumea b?nuia c? ace?tia se īntīlnesc periodic ?i pentru a mai pune la cale ni?te afaceri. Acum īns? pare s? fie clar c? ace?tia urm?reau de fapt ocuparea pe ?est a ??rii care īi g?zduia ca pe ni?te oaspe?i de seam?, dar m?cina?i de un hobby de lux, vīn?toarea, pe care īl practicau īntr-un mod ceva mai aparte, ceva mai excentric. Se pare īns? c? ei vīnau altceva, urm?rind s? preia frīiele ??rii gazd?, pl?nuind ?i reu?ind s?-?i impun? un pion īn func?ia de pre?edinte al ??rii victim?. Acum se vīneaz? ?i func?ia de premier, se vīneaz? un guvern aservit total, un parlament obedient ?i īn final o ?ar? total aservit?. K.I. se insatala astfel ?i el ca st?pīn nu doar asupra Muntelui Mistre?ului, unde avea loc simultan vīn?toarea ritual? antivalah?, ci ?i ca st?pīn al īntregii Valahii, al c?rui centru vital este īn aceste timpuri cetatea domneasc? Bucure?ti. K.I. ar fi īns? ?i el la rīndul lui un supus al celui care se revendic?, prin aurul pu?tii, drept regele (ocult) al Valahiei. A avut loc deci, de fapt, o vīn?toare de ?ar? īn Mun?ii Carpa?i, care a durat timp de 10 ani. A fost vīnat? chiar Romānia. Pentru a fi supus? f?r? ?tirea ei, pentru a fi aservit? total intereselor grupului de vīn?tori. Am fost vīna?i ?i noi deoarece ne vor fi schimbate destinele īn raport cu interesele altora sub ac?iunile tuturor acelora care vor lucra īn viitor, cu sau f?r? de ?tire, īn favoarea acestei cete vīn?tore?ti foarte bine organizate. Aceast? perspectiv? mitic? īmi aminte?te faptele de vitejie ost??easc? ie?ite din comun ale unui autentic vīn?tor de valahi, Carol Robert de Anjou, redate cu umorul necesar īn poemul „Posada" de amicul meu Victor P?un, un urma? vīlcean al romānilor c?lca?i la vremea lor de regele „cuceritor". Dar ?i mare „filozof" al acelor timpuri, din perspectiva poemului citat: „...regele / Nu se gr?bea. Zicea : / «Basarab? ?tie bine / S? se ascund?-n viezuine. / Cīnd vīnezi un Basarab? / Numai p?r ?i numai barb? / Trebuie tutun, r?bdare / ?i noroc la vīn?toare»".
?i noroc la vīn?toare.

footer