Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Anghelina ??ran, Chi?in?u   
Luni, 14 Decembrie 2015 00:14

Prof. dr. hab. Elena Zubcova, art-emisV? aduce?i aminte de Canalul Bâstroe? Cazul Bâstroe a r?mas „ca-n tren". Asta-i Ucraina pentru care conducerea statului român se d? de ceasul mor?ii s?-i sus?in? cauza. Ace?tia sunt guvernan?ii României ?i actualul pre?edinte. Proasp?t „ales" a plecat în goan? la întâlnirea cu Poro?enko, dar n-a g?sit cu cale s?-i întâlneasc? ?i pe românii din teritoriile române?ti aflate sub st?pânirea ucrainean?. In conjunctura actual?. Occidentul umbl? dup? interesele sale în Ucraina ?i pu?in îi va p?sa de interesele românilor. Acesta-i Occidentul! „Les affaires sout les affaires!". Intre timp, conducerea de la Chi?in?u umbl? dup? potcoave de cai mor?i. (Redac?ia ART-EMIS).

Pe segmentul ucrainean al râului Nistru urmeaz? s? fie construite ?ase centrale hidroelectrice. Întreprinderea „Ukrghidroenergo" anun?? deschis despre aceste planuri. Totodat?, Guvernul Ucrainei este obligat s? discute despre inten?iile sale cu Guvernul Republicii Moldova pentru a primi acordul autorit??ilor de la Chi?in?u, îns? nu o face. În cazul în care un asemenea proiect va fi realizat, Republica Moldova risc? s? se transforme într-un pustiu, iar popula?ia s? r?mân? f?r? principala surs? de ap? potabil?, care acoper? 70% din necesit??i. Pericolul unei catastrofe ecologice de propor?ii în Moldova a constituit subiectul unei conferin?e de pres? speciale, desf??urate pe 9 decembrie a.c. Despre propor?iile acestei catastrofe se poate vorbi ?inînd cont de faptul c? bazinul râului Nistru acoper? dou? treimi din teritoriul ??rii, iar pentru Ucraina acest rîu ocup? locul doi dup? importan??. Per ansamblu, în bazinul rîului Nistru locuiesc circa 8 milioane de oameni. Lungimea total? a râului Nistru este de 1362 km, adic? este unul dintre cele mai lungi râuri din Europa. Directorul Asocia?iei Interna?ionale Ecologice a P?str?torilor Râului „Eco-Tiras", doctorul în ?tiin?e biologice Ilia Trombi?chi a men?ionat c? este gre?it? p?rerea r?spândit? despre faptul c? în condi?iile în care industria func?ioneaz? la tura?ii mai joase decât anterior, calitatea apei în râuri trebuie s? devin? mai bun?. Acest lucru, din p?cate, nu s-a produs. Mai mult, în anii de independen?? a Moldovei ?i Ucrainei, continu? degradarea Nistrului, pentru care apar pericole noi. Astfel, construc?ia a ?ase centrale hidroelectrice noi înseamn? c? rîul va fi suprasolicitat ?i vor fi create bazine de acumulare.

„Deja acum, din cauza nodului hidraulic de la Novodnestrovsk, asist?m la schimb?ri v?dit negative pentru Nistru, pe segmentul dintre Novodnestrovsk ?i bazinul de acumulare de la Dub?sari. Aceasta se explic? prin faptul c? apa care se acumuleaz? este mai limpede (provoac? dezvoltarea vegeta?iei) decât ar trebui s? fie ?i mai rece (+6 ?° în loc de +20 ?° pe timp de var?, deoarece în straturile inferioare apa nu se înc?lze?te). Se schimb? ?i hidrologia râului - regimul rev?rs?rilor de prim?var?, respectiv, scade volumul de ap?. Râul pierde de la 1 pân? la 1,5 km3 de ap? pe an (f?r? calcularea evapor?rii), iar volumul apei scurse atinge circa 10 km3 pe an. De asemenea, moare ?i delta Nistrului, care se afl? sub protec?ie interna?ional? în baza Conven?iei cu privire la zonele umede, pentru valoarea pe care o are pentru p?s?rile ?i pe?tele care populeaz? aceast? zon?", a men?ionat expertul. Ilia Trombi?chi a subliniat c?, dac? vor fi construite înc? ?ase bazine de acumulare, volumul scurgerii de ap? va continua s? scad?, comparativ cu nivelul natural, cu care pe parcursul a milioane de ani s-au deprins toate organismele care populeaz? Nistrul. Aceasta în mod inevitabil va provoca degradarea diversit??ii biologice. Apropo, zona de pe Nistru, unde se preconizeaz? construc?ia centralelor hidroelectrice, este populat? de multe specii de pe?te incluse în „Cartea Ro?ie". Aceste specii de pe?te nu vor putea migra pe Nistru, deoarece practica arat? c? a?a-numitele c?i de acces pentru pe?ti f?cute în baraje sunt ineficiente. Cu alte cuvinte, vom r?mâne f?r? aceste specii de pe?te.

Apare întrebarea: poate oare Moldova s? influen?eze aceast? situa?ie? „În conformitate cu acordurile interna?ionale, da! Poate! Ucraina este obligat? s? se consulte cu Moldova, conform Conven?iei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (adoptat? în anul 1991). Noi aten?ion?m Guvernul Moldovei: dac? partea ucrainean? nu ne va informa despre aceasta, noi trebuie s?-i amintim. Exist? ?i legisla?ia european?, pe care Moldova ?i Ucraina trebuie s? o respecte, în contextul semn?rii acordurilor de asociere cu U.E. Directiva cadru cu privire la ape adoptat? de UE în anul 2000 oblig? ??rile desp?r?ite de bazine acvatice transfrontaliere s? încheie acorduri în vederea elabor?rii comune a planurilor ?i gestion?rii apelor respective", a subliniat Trombi?chi. Din anul 1995 „Eco-Tiras" a f?cut lobby în favoarea semn?rii documentului respectiv între Moldova ?i Ucraina în privin?a râului Nistru. În anul 1999, Ministerul Mediului a transmis proiectul acestui document Ucrainei, ulterior documentul a fost transmis de Ministerul de Externe de la Chi?in?u, îns? Ucraina a r?spuns c? nu este interesat? în semnarea unui asemenea acord. De men?ionat c? la acest capitol noi am fost dep??i?i ?i de statele africane, care demult au semnat documente de acest fel. OSCE ?i Comisia economic? a U.E. au exercitat presiuni asupra Kievului ?i în anul 2012 a fost semnat Tratatul interguvernamental moldo-ucrainean cu privire la gestionarea durabil? a bazinului râului Nistru (ceremonia a avut loc la Roma, în Parlamentul Italiei). Potrivit oficialilor europeni, calitatea acestui document o dep??e?te pe cea a acordurilor similare din Europa. Moldova a ratificat documentul în ianuarie 2013, în timp ce Rada Suprem? a Ucrainei a?a ?i nu l-a ratificat înc?. Mai mult, documentul nici nu a fost propus spre examinare în legislativul ucrainean. Conform acestui tratat, urma s? fie instituit? o comisie pentru Nistru pentru discutarea tuturor problemelor legate de râu. În cadrul reuniunii Conven?iei de la Helsinki privind protec?ia ?i utilizarea cursurilor de ap? transfrontaliere, din noiembrie curent, s-a anun?at c? banii pentru func?ionarea acestei comisii deja au fost aloca?i. Europenii a?teapt? doar ca tratatul moldo-ucrainean s? intre în vigoare.

Profesorul, doctorul habilitat în ?tiin?e biologice, ?efa Laboratorului de Hidrobiologie ?i Ecotoxicologie a Institutului de Zoologie din cadrul Academiei de ?tiin?e a Moldovei, Elena Zubcova, care mai bine de 40 de ani se ocup? de problemele Nistrului, a constatat c? ast?zi rîul deja moare. Ultimii doi ani partea ucrainean? evit? s? discute aceste probleme, f?când referire la situa?ia complicat? din ?ar?. Îns? aceasta nu a împiedicat autorit??ile ucrainene s? lanseze a treia faz? a Centralei Hidroelectrice de la Novodnestrovsk. Volumul scurgerii la nivelul localit??ii Naslavcea (teritoriul Moldovei) trebuie s? fie 220-260 de metri cubi pe secund?, îns? în ultimul timp acesta se afl? la nivelul de 120-130 de metri cubi pe secund?, adic? se înregistreaz? un deficit de ap? în râu. „Procesele de autopurificare a Nistrului în ultimii trei ani s-au diminuat cu 80%. Râul degradeaz? din cauz? c? scurgerea apei trece din râu în lac. Mai sus de Camenca practic nu exist? curen?i de ap? ?i acolo diminea?a nu se b?l?ce?te pe?tele. Apa de canalizare din Soroca care nu este supus? epur?rii se scurge în Nistru ?i se acumuleaz? în bazinul de acumulare din Dub?sari. În cazul în care nu va fi reluat? acumularea apei din p?r?ile superioare ale râului, acesta se va transforma într-o b?ltoac?. Or, cândva ?i râul Bâc era navigabil. Ucraina inten?ioneaz? s? construiasc? nu doar ?ase centrale hidroelectrice, dar ?i peste 200 de sta?ii hidraulice de acumulare pe afluen?ii Prutului ?i Nistrului. Atunci când se construiesc baraje pe râurile mici, apa nu trece mai departe în albie, ci în ?eav? - pentru aprovizionarea cu ap? sau irigare, iar mai jos ap? nu este. Am v?zut cu ochii mei cum se procedeaz? în Ucraina - în albie r?mân pietre goale. Îns? râul mare este alimentat de râurile mici, deoarece primii doi kilometri ai Nistrului reprezint? un râule?"[1], a men?ionat experta.

În opinia Elenei Zubcova, deja acum, de la turbinele Centralei hidroelectrice din Novodnestrovsk, în aval ajunge ap? tehnologic?. La Naslavcea aceast? ap?, dup? unii indici, este chiar mai murdar? decât lâng? Soroca, unde se scurge apa de canalizare. „Cum e posibil a?a ceva, ?tiind c? din acest râu se alimenteaz? o ?ar? întreag?? În toate directivele europene, de prioritate se bucur? aprovizionarea cu ap? potabil?. Îns? reprezentantul ucrainean din comisia mixt? moldo-ucrainean? cândva a spus c? noi trebuie s? fim mul?umi?i c? în genere primim ap?. Nu cred c? Ucraina va ratifica vreodat? acest tratat. Noi trebuie s? fim mai insisten?i, pentru c? nu avem o alt? surs? de ap? potabil?", a subliniat Elena Zubcova.
------------------------------------------
[1] http://www.noi.md/md/print/news_id/74590

footer