Revista Art-emis
Poveste din Estonia: doamna Liik PDF Imprimare Email
Radu Toma   
Duminică, 30 August 2015 11:27

Estonia, art-emisDoamna Kadri Liik este estonian? ?i expert? în studii asupra Rusiei, rela?iilor ruso-occidentale, zona M?rii Baltice ?i Europa de Est. Cu o diplom? în ziaristic? la Universitatea din Tartu ?i un masterat în rela?ii interna?ionale la Lancaster University, din Marea Britanie, în anii '90 trecu?i a fost corespondent? la Moscova pentru câteva ziare estoniene, moderatoare la postul de radio Tallinn, între 2006 ?i 2011 director al Centrului interna?ional pentru studii de ap?rare din Estonia, iar din 2012 expert principal la Consiliul de Rela?ii Externe al Europei (E.C.F.R.). O profesionist? de top, se bucur? de o reputa?ie deosebit? la Bruxelles, la Uniunea European? ?i la N.A.T.O. Recent, doamna Liik a publicat la E.C.F.R. ultimul s?u punct de vedere asupra rela?iilor curente ruso-europene, de la declan?area crizei din Ucraina încoace, ?i instalarea sanc?iunilor occidentale împotriva Rusiei. Am decis s? scriu acest comentariu pentru c? analiza sa, obiectiv?, deconspir? nu numai dilemele ?i drama „geo-existen?iale", s? zicem astfel, ale autoarei. În realitate, este vorba de dilemele ?i drama comune ei ?i tuturor celorlal?i est-europeni, dup? pr?bu?irea comunismului ?i dispari?ia fostei Uniuni Sovietice, ?i dup? reîntoarcerea în Europa liber? ?i democratic?, dar ca „prizonieri" ai geografiei, ai Estului, ai frontierelor directe cu Rusia ?i mega-spa?iul eurasiatic. În mod v?dit, doamna Liik este ?i ea o astfel de „prizonier?", dilemele sale existen?iale r?zbat continuu în scrierea sa. Este o „vest"-european? ?i, în acela?i timp, o estonian? - adic?, într-o iarn? geroas?, când aerul este de cristal pur, de pe malul eston al râului Narva, se pot vedea împrejurimile or?ului St. Petersburg (la135 km), la fel cum, dup? o ploaie toren?ial?, de var?, de la etajul 10, într-un bloc din nordul Bucure?tiului, se v?d Bucegii, afla?i tot la135 km...

Astfel, în ce prive?te divergen?a de viziuni dintre Europa ?i Rusia, scrie ea c? prima nici m?car nu ?tie ce vrea s? ob?in? de pe urma sanc?iunilor impuse celei de a doua - ce anume, vreo schimbare de regim la Moscova, sau vreo Rusie capabil? s? se comporte, peste noapte, ca „o ?ar? european? normal?"? În schimb prin acele sanc?iuni, aceea?i Europ? dovede?te c? este infatuat? ?i crede orbe?te în puterea ei de seduc?ie, seduc?ie care la ru?i nu func?ioneaz?. Mai spune c?, de partea cealalt?, Moscova ?tie ce vrea, de sute de ani: s? discute ca o mare putere, în termenii „sferelor de influen??", punct. ?i, în acest fel, doamna Liik ne aten?ioneaz? c? cele dou? p?r?i v?d realitatea prin dou? perechi de ochelari diferi?i, c? între Europa ?i Rusia exist? o împotmolire evident?, veche tot de sute de ani. Mai spune c? Europa post-sovietic?, oricât ar crede c? este de resetat?, de „altceva", din pricina noului set de „virtu?i" ale construc?iei U.E., ea r?mâne, de fapt, aceea?i de dinainte de 25 martie 1957, de Tratatul de la Roma ?i de primii „cei6", adic? r?mâne cu ??ri, frontiere ?i interese economice ?i politice bine delimitate. Doamna Liik este încredin?at? c?, dac? birocra?ii de la Bruxelles se a?teapt? ca sanc?iunile lor s? produc? o schimbare de regim la Moscova, a?teapt? degeaba; c? mult mai realist ar fi s? încerce s? schimbe comportamentul interna?ional al Rusiei decât s?-i stârneasc? agresivitatea, ceea ce este ?i costisitor, ?i ineficient, ?i periculos.

Departe de a se afirma c? ultima analiz? a doamnei Liik aduce ceva confort sau lini?te patronilor ei de la E.C.F.R., Bruxelles ?i Tallinn, se poate spune c? textul v?de?te politici inconsistente ale factorilor de decizie europeni, fa?? de chestiunea geo-politic? nr.1 a UE: rela?iile cu vecinul eurasiatic de la R?s?rit. C?ci, la urma urmei, aceste rela?ii privesc direct ceva fundamental: supravie?uirea ambelor p?r?i. Iar „mood"-ul pu?in optimist în care doamna Liik ?i-a a?ternut pe hârtie analiza indic? faptul c?, înainte de a fi expert? E.C.F.R. etc., este estonian?. C? în?elege exact ce trebuie s? faci ca s? supravie?uie?ti la ultima frontier? estic?, a Vestului. Ca estonian?, pricepe c? rela?ia Estonia-Rusia este una de tipul „David ?i Goliat" ?i c?, la fel ca David, Estonia a reu?it s?-?i p?streze independen?a teritorial?, politic?, cultural? ?i lingvistic?. Î?i aminte?te prea bine c?, în urm? cu mai pu?in de 2 ani, deci înainte de sanc?iuni, podul de pe Narva, deci frontiera cu Rusia, era str?b?tut zilnic de zeci de camioane estoniene cu lapte, iaurturi ?i brânzeturi, care aprovizionau peste 100 de magazine la St. Petersburg ?i 50 la Moscova. ?tie c?, dup? sanc?iuni, camioanele cu lactate estoniene au disp?rut ?i c?, pe lâng? acel pod, trec acum tancuri americane „Abrams", solda?i britanici, belgieni ?i germani, iar pe sus zboar? avioane N.A.T.O. Pricepe c?, pentru a supravie?ui economic în aceast? h?rm?laie asurzitoare euro-atlantic?, Estonia men?ine Rusia ca al treilea partener comercial al ei (15%), dup? Suedia ?i Finlanda; c? estonienii vând cantit??i mari de electricitate în Rusia ?i c? ob?in profituri importante din tranzitul de m?rfuri Marea Baltic?-Rusia, pe ecartament C.F. rusesc; c? Estonia este dependent? 100% de gazele naturale de la ru?i.

De bun? seam?, doamna Liik î?i aminte?te c? anul 2012, de dinainte de sanc?iuni ?i de manevrele N.A.T.O. la frontierele estice ale Estoniei, a fost „anul cel mai bun al rela?iilor dintre Estonia ?i Rusia" (din Comunicatul comun al prim-mini?trilor estonian ?i rus) ?i c? cele dou? ??ri au decis s? lase în urm? fosta „r?ceal?" istoric? ?i s? mearg? pe calea unei cooper?ri pragmatice; c? tot în acel an, la 21 iunie, într-o distan?are candid? ?i radical? de mai vechea linie ostil? a rela?iilor dintre ??rile baltice ?i Rusia, fostul prim-ministru estonian TiiT Vahi afirma, printre altele: „Pierderea pie?ei uria?e ?i bogate a Rusiei ar fi pentru Estonia un pericol mai mare decât o invazie a tancurilor ruse?ti... iar globalizarea este, ?i ea, pentru statul na?ional eston, o primejdie ?i mai mare decât acelea?i tancuri". În sfâr?it, în?elegând prea bine realitatea geo-politic? în care tr?ia, experta Bruxelles-ului, N.A.T.O. etc. a scris chiar dânsa, la 4 februarie 2013, c? „speciali?ti de la Tallinn pledeaz? pentru armonizarea aspira?iilor ?i intereselor estoniene, cu cele ale clasei mijlocii din Rusia". Din p?cate, de vreo doi ani încoace, doamna Liik, o persoan? onest?, ?i est-europenii ei, deopotriv? estonieni sau polonezi, sau maghiari, sau români ?i bulgari, sunt tot mai adânc târâ?i într-o gâlceav? absurd?, p?gubitoare. Urât?. O gâlceav? ce nu le apar?ine. (Grafica - Ion M?ld?rescu)

footer