Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Duminică, 23 August 2015 19:29

Coin-2015-RoUdrisme

De mult timp m-am cam s?turat s? privesc a?a zisele televiziuni de ?tiri din România. Indiferent ce se întâmpl? în ?ar? sau în lume meniul este identic, sânge, scandal, violuri „vedete" politicieni, ace?tia din urm? în func?ie de înclin?rile patronului, sau politica de lustruire a momentului. Am auzit astfel c? „Antena 3" începe s? se reorienteze c?tre noua Udrea a politicii momentului, doamna Gorghiu, indiferent cum îi pui accentul, care ca ?i predecesoarea sa în ale fi?elor politice încearc? s? ne intre în cas? chiar ?i când nu suntem, insistând penibil ?i ilegal s? i se deschid? pentru c? ea este deputatul de sector, sau de proximitate. Mai nou, o alt? scenet? video face deliciul iubitorilor de „gorghisme", o nou? ini?iativ? blondist? ne într? în case prin intermediul televiziunilor, doamna Alina sare coarda. Trec peste faptul c? din clip se poate constata c? dup? zeci de ani Alinu?a a f?cut ceva forme ?i se poate l?uda c? îi salt? ?i ei tricoul, uime?te cu adev?rat imaginea satisfac?iei care se cite?te pe chipul ei în momentele acelea ca ?i când ar fi descoperit formula matematic? a fericirii. Cred c? nici Newton, când i-a c?zut m?rul în cap ?i a descoperit Legea Gravita?iei Universale, nu a avut un orgasm intelectual mai profund. Probabil ?i doamna Gorghiu a descoperind s?rind coarda o nou? lege a Codului fiscal ?i din cauza asta era a?a de fericit?. Marile descoperiri, a la Newton sau Arhimede vin din mici pl?ceri neglijate. Revenind la udrisme, s? not?m c? dac? veritabila Udrea în urma celebrului salt cu para?uta a declarat c? numai unii oameni dau un în?eles aparte cuvântului para?ut? ?i c? ea este mândr? de acest nume, doamna Gorghiu va avea ocazia s? restabileasc? onoarea sintagmei coard?. Cum spunea ?i Arghezi, „din bube, mucegaiuri ?i noroi, iscat-am frumuse?i ?i pre?uri noi." De ce nu s-a filmat dându-se cu trotineta, cu cercul, jucând ?otron, chiar ?i pe împu?catea? Cine i-a ales ca imagine bicicleta care te duce cu gândul la o biciclist? celebr? ?i coarda? Dar ?tiu c? se orienteaz? nu glum?.

Istoria unei istorii

S? revin îns? la subiect. Spuneam c? programele de ?tiri ?i talk-showrile au devenit atât de previzibile anoste ?i enervante, încât nu mai am ce face ?i trec peste ele. Sunt zile întregi când evit s? mai m? opresc la aceste programe ?i caut filme sau de cele mai multe ori „History", de?i ?i acolo se repet? multe emisiuni, dar prefer s? v?d de 10 ori acela?i episod din r?zboiul depozitelor decât o „coard?". Privind acest program am avut ocazia s? mai înv?? câte ceva din zbuciumata istorie a partenerului strategic . Cineva spune cândva c? istoria S.U.A. a intrat în Guiness Book drept cea mai mic? carte, dar nu cu referire la format, ci la con?inut. Unii oameni r?ut?cio?i spun c? ?i celebra poveste cu „Alb? ca Z?pada" este mai lung? decât istoria form?rii S.U.A., dar eu cred c? este o r?utate. P?i dac? lu?m numai istoria coloniz?rii, a sclavagismului, a decim?rii, masacr?rii, holocaustului pieilor ro?ii sau în ultim? instan?? a r?zboaielor ?i conflictelor interna?ionale în care au fost implica?i militarii sau serviciile americane, am umple Pentagonul, cea mai mare cl?dire din lume, cu volume. Dar unii, r?ut?cio?i spun c? istoria lor e scurt?. P?reri ?i p?reri! Îmi amintesc c? ?i despre P?mânt se spun multe, unii c? e lung, al?ii c? e lat a?a c? eu zic s? fim mai modera?i.
Într-o sear?, privind programul despre care vorbeam, în cadrul emisiunii „Pawn Stars" am aflat c? S.U.A. a avut între 1850-1853 un pre?edinte pe carel-a chemat Millard Fillmore, despre care eroii serialului spuneau c? ar fi unul din cei mai detesta?i pre?edin?i. P?rerea lor, dar cum de îndr?znesc s? spun? a?a? Ei nu au S.T.S. care s? îi înregistreze? În fine acest pre?edinte a fost amintit pentru c? cineva venise s? vând? o medalie pe care acesta o emisese, o a?a zis? medalie a p?cii pe care o împ?r?ea cu d?rnicie ?efilor de trib indieni dup? ce le omora nevestele ?i copii, le lua p?mântul ?i îi b?ga în rezerva?ie. Se spunea acolo, în emisiune, c? b?trânii ?ef de trib erau foarte mândri de acele medalii ?i mul?i le atârnau la gât la ceremonii - cele mai multe, funerare, probabil - ?i chiar se îngropau cu ele, atât de mult le pl?ceau. A?a am aflat c? obiceiul de a da medalii în schimbul p?mântului ?i libert??ii a fost instituit de marele George Washington, primul ?i, zic ei, cel mai mare pre?edinte al S.U.A. P?i da, cu asemenea idei e normal s? r?mâi în istorie!

Lupta pentru pace

Acest obicei s-a p?strat pân? în zilele noastre ?i func?ioneaz? ca un ceas elve?ian. Nu este misiune, r?zbel, conflict cât de mic pentru care s? nu se emit? o medalie, o diplom?, o moned?, sau „coin"[1] cum spun ei care s? imortalizeze momentul ?i astfel, chiar ?i peste 200 de ani cineva va g?si, va vinde sau cump?ra, deci va promova memoria sau istoria acelui act. Culmea este c? medaliile oferite ?efilor de trib erau numite medalii ale p?cii ?i erau f?cute din cel mai pur argint, ca s? nu se deterioreze în timp. Se num?rau ?efii ?i ?efule?ii de trib „cu priz? la aleg?tori", se f?ceau monedele, apoi se împ?r?eau cu d?rnicie. Dac? între timp unii dintre ei ie?eau din sistem pe cale natural? ca pensionarii no?tri pân? s? primeasc? legile „reparatorii", monedele erau returnate trezoreriei care le topea ?i f?cea altele, pentru alte „p?ci", alte triburi, al?i pre?edin?i. Ast?zi, cum spuneam, e moda „coinurilor". Acestea se dau pentru orice misiune cât de mic?, iar solda?ii americani, le împart cu d?rnicie tuturor celor care apleac? gâtul, de la simplu privat la general . Spre deosebire de fostele medalii, actualele monede sunt mai mici, ?i nu din argint ci din metal ordinar. Nici nu s-ar putea altfel, c?ci la cât de multe conflicte, donatori ?i degrab? primitori sunt acuma, dac? s-ar da medalii de argint r?zboaiele nu ar mai fi rentabile, S.U.A. nu ar câ?tiga cât ar pierde ?i le-ar bate nenea Washington obrazul de acolo de sus, actualilor guvernan?i. P?i dac? „Iraqi Freedom" de exemplu ar fi fost de argint, la câte s-au împ?r?it, nu s-ar fi scos pârleala nici dac? „extr?geau" tot petrolul din întreaga istorie a Babilonului.

România, o nou? medalie la gâtul americanilor

Iat? de ce eu privesc acum cu „speran?? ?i încredere" la noua (e)misiune american? în România. E imposibil s? nu fac? ei o moned? ?i pentru noi, fie c? îi vor spune „Deveselu Scouts" , „Black See Sheep" , „Chevron Piss" „Ro?ia Montana Goa'uld"... sau cum i-or mai spune. Poate fac mai multe, c? b?t?lii vor fi multe prin zon? iar ?efi de trib, c?c?l?u, c?c?r?u, sau pont?r?u, c? nu mai ?tiu cum se spune. Sunt convins c? vom vedea curând o moned? ceva, împ?r?it? de bravii c?l?ra?i care defilau acum ceva timp c?lare pe tancurile lor minunate spre Cincu, iar ?efii de trib civil dar ?i c?peteniile lupt?toare ale arm?sii î?i vor îmbog??i colec?ia de „coinuri" pe care s? le arate prietenilor ?i nepo?ilor, mândri c? au participat la misiune, numai c? nu ?tiu câ?i vor mai prinde pensia. Nu ar fi exclus ca pe unii din ei medaliile atârnate de gât s?-i duc? la beci, nu la parad?, pentru c? de?i par f?cute din metal ordinar, mult aur va curge prin ele. Istoria arat? c? oamenii nu se schimb? sunt la fel indiferent cum ar ar?ta ei ?i unde ar tr?i. Cristofor Columb ?i colonizatorii, cuceritorii lumii noi au luat ochii ?i aurul b??tina?ilor pe care i-au cucerit, cu armele, sau cu „farmecul" lor, cu m?rgele de sticl?, oglinzi ?i alte lucruri de doi bani. Ast?zi noii b??tina?i sunt cuceri?i cu „coinuri", insigne, gadgeturi, diplome de merit, titluri, func?ii, scaune, voturi, dosare. Scopul a r?mas acela?i dar adev?ratele medalii nu au fost niciodat? cele puse la gâtul învin?ilor ci cele care se puneau la gâtul înving?torilor.

P.S.: Apropo de „Iraqi Freedom", pe „coin" scrie „misiune îndeplinit?". Ce glum?. Sau s? în?elegem c? actuala situa?ie din Irak este ceea ce ?i-au propus strategii?

Grafica - Ion M?ld?rescu
---------------------------------------
[1] Coin - medalie, moned?, eng.

footer