Revista Art-emis
N-am s? m? mi?c din turnul de veghe al patriei mele PDF Imprimare Email
Maria Diana Popescu   
Miercuri, 15 Iulie 2015 20:06

Maria Diana Popescu, art-emisCol (r) Dr. Ion Petrescu: Cum se v?d din Germania īndoielile romānilor? Ce percep?ie - alta decāt acelea cunoscute acas?, rod al pozi?iilor politice ?i campaniilor de pres?, cu ?inte clare - exist? la cineva care apar?ine, prin na?tere, spirit ?i speran?e, na?iunii romāne, dar tr?ie?te īn centrul Europei? R?spunsuri multiple, īntr-un interviu ce dezv?luie o personalitate puternic?. Cu dragoste de ?ar?. Maria Diana Popescu este o cona?ional? care mi-a atras aten?ia prin comentariile acide, dar inteligent argumentate, publicate īn format electronic, cu impact īn ziarele online. Īntreb?rile mele au primit r?spunsuri marcate ?i de afirma?ii la care nu subscriu, precum aceea vizānd ?ansele reunific?rii celor dou? state romāne?ti. Nu am cenzurat nici opiniile sale mai dure, pentru simplul motiv c? este bine s? cunoa?tem ?i puncte de vedere care ies din tiparul gāndirii mediatizate, cu obstina?ie, pe diferite canale media, din ra?iuni lesne de īn?eles. Am respectat ?i ortografia pe care Maria Diana Popescu o promoveaz? īn editorialele ?i cronicile sale. Ea fiind o romānc? care ?tie exact īn cine crede, de ce ?i cu ce ochean percepe viitorul na?iunii din care face parte. Ca o lupt?toare.

I.P.: Ce caut? o fiin?? european?, de sorginte romān?, la Stuttgart, īn Germania, unde pare izolat? īntr-un turn de filde?, din care r?zbat - spre lumea limbii natale - poeme, dialoguri mai pu?in previzibile ?i iriz?ri mai degrab? specifice unei existen?e tipice altei planete, aceea intangibil?, luminoas?, fascinant?, din sufletul fiec?rui p?māntean?

Maria Diana Popescu: Tot scotocind dup? date imediate ale con?tiin?ei europene, m-am oprit la Agero, Stuttgart, ca īntr-o libr?rie uria??, ca s? pot gusta din l?untru ?i din afar? re?eta provoc?rii. Oricīt de impersonal, oricīt de mecanic ar fi jocul din turnul de filde?, īncerc s?-l investesc cu virtu?i pe care īns??i defini?ia lui le exclude: conversia con?tiin?ei īn agent universal, putere moral? responsabil? de circula?ia „nodurilor ?i semnelor" īn lume ?i de īntors?tura ce o vor lua. E o nebunie s?-?i īnchipuie cineva c? adev?rul st? īn alegere, iar func?ionarii europeni sīnt ni?te automate care excit? continentul cu lozinci din Pascal. Din turn pot coborī nev?zut? īn vīltoare, pot r?sfoi almintere „con?tiin?a" īntrebuin?at? de unele civiliza?ii europene, ca felinar de luminat gunoiul, pot privi mai bine bordelul de la etajele superioare ale Cur?ii ?i ?erpii unor specii str?ine, care ī?i pun puii verzi īntre frunze ?i nu mai privesc īnapoi, cīnd pomii romāne?ti scap? din ramuri fructele pe p?mīnt ?i niciunul nu se apleac? s? le ridice. ?i-atunci? Nu e o gre?eal? s? crezi c? diavolii din turn sīnt atei?ti! Ei cred īn existen?a lui Dumnezeu, dar lupt? īmpotriva Lui. S? m? fi r?t?cit unde nu trebuia? Dar, oare Platon nu era un sculptor r?t?cit īn filosofie? Bine ar fi dac? spaima nu i-ar reduce pe compatrio?i la anonimat, ar?tīndu-le neputin?a. Iat? de ce nu m? am?gesc cu iluzia c? Germania ar apar?ine, neimplicat, ne?tiutor, „altei planete". Ei au un Goethe, noi, cu nimic mai prejos, avem un Luceaf?r Eminescu, ?i tot ce-i romānesc nu piere!. Moscopol spunea asta. Chiar dac? duhul anarhic al puterilor occidentale simte pl?cerea s? cojeasc? din temelii fiin?a noastr? na?ional?, va veni vremea cīnd ī?i vor netezi ruinele, iar bog??iile statelor de sub scara uniunii nu vor mai fi v?rsate automat īn vasele danaidelor. Cum s? nu m? mīnii? ?tefan cel Mare a f?cut din cre?tinism for?a moral? a Moldovei, B?lcescu a dat cea mai s?n?toas? concep?ie politico-cre?tin?, astfel ca noi, contemporanii, s? nu accept?m ideea c? domnul lumii e dracul ?i nu Dumnezeu.

I.P.: Revista Agero este un meteorit publicistic, un website cu un public ?int? clar, sau un suport electronic pentru st?ri de spirit destinate celor ce pre?uiesc demnitatea necesar? comunit??ii romānilor?

MDP: Revista de cultur? ?i atitudine a romānilor din afara grani?elor, una dintre cele mai vechi publica?ii de gen, ale c?rei baze au fost puse de cunoscutul eseist ?i poet Lucian Hetco, „Romānul planetar", cum i se mai spune. Agero este o atmosfer? cultural? de lung metraj, o lume de rela?ii spirituale asem?n?toare cu lumea Neran?ulei lui Panait Istrati. Īntr-o vreme a atrocit??ilor ?i a indiferen?ei, Agero comunic? prin vocea credin?ei īn spa?iul romānesc poten?ator, īn matricea sa cultural?. Mizīnd pe dezghe? ?i deschidere, spre zone ale adev?rului, p?strīnd romānismul cu valorile sale īn imediata apropiere, Agero este punte spiritual? īntre romānii de pe meridiane. Important? surs? de documentare ?i de informare asupra realit??ilor. A?a cum Floren?a perioadei Medici a r?mas īn istorie, prin Academia oamenilor de erudi?ie ?i de talent, sper ca fenomenul Agero s?-?i primeasc? revan?a nemuririi. Vremea trece, cultura neamului r?mīne, traiectoria revistei nu poate fi asemuit? cu cea a meteori?ilor care se mistuie īn h?uri.

I.P.: A?i fi putut s? nu mai privi?i spre ?ar?, s? nu mai scrie?i pentru cona?ionali, s? ignora?i o situa?ie post-decembrist? cu evolu?iile cunoscute. De o vreme v? citesc cursivele, editorialele, filipicele. ?i m? īntreb de unde, totu?i, atāta cunoa?tere, la nivel de detaliu, a unor īmpiedic?ri oficiale ?i spaime individuale, de acas??

MDP: Īndr?gostit? de ?ar? īn sensul situ?rii na?ionale, īn cel al īntoarcerii la īnchiderea de acas?, care trebuie deschis?, nu pot fi parte a unui joc de raport?ri pur ideologice. Exist? Patrie, trebuie s? existe acel patriotism care s? dep??easc? linia manifest? a ideologiilor stīnjenitoare ?i nefaste. Din interior, patriotismul se arat? nu ca o structur? de elemente interac?ionīnd dinamic, ci ca o fiin?? sl?bit?, luptīndu-se cu sine pentru sufixul din coad?. Teritoriul patriotismului, defri?at dup? lovitura de stat din 1989, a fost cultivat cu exerci?ii de teorie, pretext al predic?rii unei „morale" str?ine r?d?cinilor romāne?ti. Ast?zi, cīnd informa?ia circul? cu viteza gīndului e u?or de alc?tuit, fie ?i de pe un versant, o imagine holografic? la nivel de detaliu. O simpl? privire aruncat? asupra istoriei na?ionale ?i vom vedea pe fondul Patriotismului un imens tablou de fapte, de trepte ?i schimb?ri, majoritatea avīnd drept scop realizarea unor ?eluri sau idealuri spirituale īnalte. Tenebrele colonialismului modern ?i a?a-zisa unitate european? folosesc istoria noastr? drept un obiect, īn jurul c?ruia se ?es comploturi ?i fantezii distructive. Romāniei i s-a dat brīnci īn fresca cuceritorilor ?i vīn?torilor de resurse. Pe cel?lalt versant, īn contextul integrator, ignorarea clivajelor care ?in de unitatea na?ional? īn favoarea unor pacte maculate, īnf?ptuite prin complicitatea guvernelor postdecembriste, au impus o nou? versiune de patriotism: patriotismul ca servitute. Iar o patrie īn sclavie nu mai are un destin propriu. Cu atīt mai mult cu cīt niciun Manole de la cīrm? nu mai e dispus s?-?i īngroape īn var ?i piatr? femeia, Patriotismul st?ruie cu nevinov??ie pe contrasensul bulevardului capitalist, a?a cum a sc?pat din fl?c?rile loviturii de stat din decembrie 1989, cu r?ni ?i arsuri ce par s? nu se mai vindece. Dac? a? fi ministru al educa?iei, atunci a? crea de īndat? o catedr? de patriotism ?i una de unitate na?ional?. Puterea ?i opozi?ia nu fac altecav decīt s? se toarne, s? fure ?i s? se īnghionteasc? de atī?ia ani.

I.P.: Care sunt, din perspectiva dumneavoastr? publicistic?, simptomele negative la nivelul clasei politice din Romānia? Ce o diferen?iaz? pe aceasta de politicienii germani?

M.D.P.: De pe „Goag?l", de la televizor sau de la „succesurile" din Parlamentul European, romānul a īnv??at pe de rost simptomele ?i bolile activistului capitalist autohton: autism, sfertodoctism, corup?ie, imoralitate, parvenitism, paranoia individual? sau de grup. Politicianul nostru e plin de gargar?, īnsurat de mai multe ori, avar, posesiv, incult, vīnz?tor de gogo?i, ateu, plictisit de via?a de cuplu sau divor?at, membru al unui clan mafiot, cu ogoare, tractoare, masterate, ferme, pu?ti, pistoale, doctorate, p?duri, ambarca?iuni de lux, conturi, domenii de vīn?toare. Unii nici nu ?tiu cine sīnt. Fac traseul cu sīrg, de la un partid la altul, din opozi?ie la putere ?i invers. Vr?biile la m?lai trag. Culmea, nu fac niciodat? grip? aviar?. Vīn?torii ī?i pun singuri vr?biile pe gard ?i, ce noroc!, tot ei le īmpu?c?. Probabil ?i dup? ce vor muri exemplarele vor bīntui Parlamentul Romāniei ?i vor ap?rea īn fiecare zi la televizor. Pe cīt de īntuneca?i la minte ?i vīnz?tori de neam se arat?, pe atīt m? simt mai neputincioas? īn simplitatea protestului meu! Marea dram? a Romāniei este c? alegerile rotesc b?ie?ii „de?tep?i" īntre ei. Purt?torii de mandate au f?cut din ?ara mea ceea ce li s-a cerut: o colonie cu oameni neferici?i. Corup?ia f?r? sfīr?it, distrugerea economiei, siguran?ei sociale, īnv???mīntului, s?n?t??ii, lipsa veniturilor sigure, discriminarea cet??enilor f?r? venit, jaful constant asupra pensiilor ?i salariilor, asupra istoriei, culturii ?i tradi?iei str?mo?e?ti, manipularea prin intermediul mass-media, sīnt grave atentate la fiin?a neamului romānesc. Īnclina?i spre imagine, Putere ?i „comunicare" – poate pentru a ar?ta c? au īnv??at ceva din istoria lor, politicienii germani par a fi pl?m?di?i la ?coala politic? a superficialit??ii. Īns? nu trebuie s? ignor?m faptul c? Germania a ren?scut din propria-i cenu??, din ruinele celei mai teribile conflagra?ii a omenirii. Sigur, nu de la sine, ci prin efortul poporului german conjugat cu sprijinul Unchiului Sam, pentru a face īn ciud? Kremlinului. Ast?zi, cea mai mare economie a zonei euro ?i una dintre ??rile cu cele mai stabile finan?e, arat? cu degetul, dispune, trage de urechi. Fiind o puternic? locomotiv? european?, care ī?i adaug? periodic cīte un vagon cu marf?, ap?rarea intereselor na?ionale e o tem? major? pe agenda lor politic?. ?i totu?i, din iubirea Germaniei pentru Europa, criza prin care trece uniunea monetar? s-a prelungit nepermis de mult.

I.P.: Cum v? raporta?i la cel de-Al Doilea Stat Romānesc, republica inventat? de sovietici, īntre Prut ?i Nistru? Dac? a?i fi numit? īn fruntea unui minister al reunific?rii, precum exist? o institu?ie de acest gen, īn Coreea de Sud, ce proiecte, planuri, inten?ii a?i promova?

MDP: Istoria celor dou? state romāne?ti ?i a celor dou? state germane trebuie privit? diferen?iat. Cum diferen?iate au fost ?i raporturile dintre fiecare „pereche". Perioadele de separare au fost ?i sīnt de asemene diferite, la fel ca ?i conjuncturile ce au generat separ?rile. Dac? R.D.G. a fost sec?ionat? de la Heimat cīteva decenii, ruptura celor dou? state romāne?ti dureaz? de dou? secole, timp īn care structura popula?iei a suferit metamorfoze deloc de neglijat. Primul rapt teritorial rusesc, cel din 1812, apoi Pactul Hitler-Stalin ?i urmarea diabolic?, ultimatumul sovietic din 26-28 iunie 1940, catastrofa de la 23 august 1944, care a favorizat, f?r? echivoc, ocuparea ??rii, dar ?i ap?sarea cizmei sovietice vreme de decenii, au culminat cu inabilitatea marionetelor instalate la putere īn Romānia, atīt dup? r?zboi, cīt ?i dup? 1989. Ce poate oferi, acum, Bucure?tiul Romāniei Mici de dincolo de Prut ?i romānilor de acolo? ?i apoi, clasa politic? romāneasc?, preocupat? de aderare, pardon de supunere la organiza?ii politice euro-atlantice a abandonat orice preocupare serioas?, īn ceea ce prive?te interesul na?ional ?i reunificarea. Ipotetic, dac? mi s-ar īncredin?a conducerea unei institu?ii al c?rui scop ar fi ?tergerea grani?ei artificiale, a?ternut? pe hart?, cu creionul de tīmpl?rie de c?tre Molotov, a? ini?ia un referendum īn „cele dou? Romānii", din stīnga ?i din dreapta Prutului, al c?rui rezultat s? fie, „nelucrat" pe calculatoare. Abia dup? aceea dorin?a ar putea fi luat? īn considerare ?i transformat? īn realitate. S? nu ne am?gim, īns?. Īn contextul noului Diktat de la Bruxelles, al noilor pacte, nici S.U.A, nici Rusia, nici Germania, nici Uniunea European? nu gireaz? ideea. Din p?cate, diploma?ia romāneasc? nu mai e cea din vremea lui Titulescu, nici m?car cea de pīn? īn 1989. Īn conjunctura īn care Īnalta Poart? de la Bruxelles a impus regionalizarea-federalizarea ??rii, iar corbii iredenti?ti stau s? ciuguleasc? din trupul ei, e greu de presupus c? cele dou? maluri ale Prutului se vor reuni curīnd, pentru a reīmplini dorin?a Neamului Romānesc.

I.P.: Germania a g?sit o cale a reconcilierii istorice cu Fran?a. Romānia a f?cut pa?i comparabili - ca ?ar? membr? a N.A.T.O. ?i a Uniunii Europene - īn rela?ia cu Ungaria. ?i totu?i, puseuri de sorginte revan?ard?, se mai manifest?, periodic, la Budapesta. Care este opinia dumneavoastr?, īn aceast? privin???

M.D.P: Situa?ia dintre cele dou? state occidentale Germania-Fran?a nu poate fi comparat? cu cea dintre Romānia ?i Ungaria. Dac? primele dou? urm?resc ?i respect? anumite reguli stabilite de comun acord, dezinteresul conducerii Romāniei este net surclasat de obstina?ia iredenti?tilor maghiari de refacere (?) a imperiului Sfāntului ?tefan. Prin guvernele sale antina?ionale ?i ma?ina?iunile U.D.M.R. (oficial, uniune cultural?, nu partid politic), Romānia a cedat mo?tenirea Gojdu īn favoarea Ungariei, a acordat privilegii, nu drepturi, etnicilor maghiari din Romānia. „Garda Maghiar?" - organiza?ie extremist?, rasist? ?i xenofob?, interzis? īn Ungaria - ?i alte forma?iuni para-militare ī?i fac de cap pe teritoriul romānesc, nestingherite ?i sub privirile īng?duitoare ale guvernelor romāne?ti. Primul ministru al Ungariei ?i al?i reprezentan?i oficiali ai ??rii vecine ?i „prietene" ī?i permit presiuni impardonabile ?i inacceptabile īn rela?iile interstatale, f?r? a fi contracara?i de oficialit??ile romāne?ti. Autorit??ile de etnie maghiar? sfideaz? legile ?i Constitu?ia Romāniei. ?i iar??i batem spre diploma?ia noastr?, care pune pe tapet un dialog al surzilor. Rela?iile noastre externe sīnt regresive, dac? nu cumva au stagnat. Peste toate acestea, Uniunea European?, noua Uniune Sovietic?, cum a denumit-o istoricul Corvin Lupu, prive?te impasibil?, adaptīnd evenimentele cunoscutului adagiu latin: „Divide et impera!" Amintesc īn context mesajul ?arului Putin: „Īn Rusia tr?ie?te poporul rus, iar poporul rus nu admite nici un afront al unei minorit??i; acestea trebuie s? respecte Rusia, pe ru?i ?i legile, f?r? s? cear? favoruri speciale sub pretextul c? sunt discrimina?i; cine face astfel este invitat s? p?r?seasc? imediat Rusia! Nu Rusia are nevoie de minorit??i, ci ele au nevoie ca Rusia s?-i primeasc?, s? le ofere ad?post, locuri de munc? ?i hran?; īn Rusia traiesc doar ru?i!". Moralizator, nu? Ca s? nu iau bucata de pīine de la gura anali?tilor, las problema īn seama lor. Cert este c?, īn istorie am īnregistrat momente mult mai dramatice. Acesta este doar un impas.

I.P.: Berlinul a g?sit o cale pragmatic?, de a men?ine un dialog cu Moscova. Nu acela?i lucru se poate spune despre raporturile Romāniei cu Federa?ia Rus?. Ce ar fi de f?cut pentru dep??irea real? a unei adversit??i tacite, a unei neīncrederi vizibile, cu consecin?e la nivelurile politic ?i economic?

MDP: Probabil, un dialog fondat de Vladimir Putin pe nostalgia dup? Germania de Est, ?tim noi de ce! Are amintiri pl?cute din cei 5 ani petrecu?i la Dresda. De?i afirm? c? nostalgia e secundar? ?i c? rela?ia se construie?te pe baze noi, r?mīn un Toma necredinciosul. S? fim obiectivi! Revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a fost primit? cu dezam?gire la Berlin. Dup? o t?cere de plumb pe axa Moscova-Berlin, cīnd Putin nici n-a vrut s? aud? de anumite cereri ale cancelarului german (eliberarea lui Mihail Hodorkovski, fostul magnat al petrolului ?i rival al lui Putin, aflat de ani buni īn īnchisoare sau pozi?ia Rusiei fa?? de criza din Siria), cīnd īnsu?i el, ?arul o considera pe Merkel vasal? americanilor ?i o acuza c? a cedat presiunilor Americii, blocīnd accesul companiilor ruse la anumite contracte. „E posibil s? nu ne īn?elegem cu privire la anumite lucruri, dar vom īncerca s? ajungem la un compromis ?i cu siguran?? c? nu va exista, īntre noi, atmosfera dur? despre care se vorbe?te", a spus Putin. A?adar, un compromis. S? fie vorba cumva de o nedeclarat? versiune modern? a Pactului Molotov-Ribbentrop? Īn 1939, trupele sovietice defilau cot la cot cu trupele naziste la Brest-Litovsk, apoi cunoa?tem ce s-a īntīmplat. Interesant de v?zut ar fi posibilele noi anexe secrete ale acestuia. Germania ?i Federa?ia Rus?, dou? mari puteri economice ?i militare ale momentului, au interesele lor, care, independent de voia noastr?, vor aduce atingere Romāniei. „Am impresia c? m? aflu īn pragul anului 1940...", afirma profesorul Dinu C. Giurescu, completīnd fidel imaginea Romāniei de azi. Īn ceea ce prive?te axa Bucure?ti-Moscova, bīntuit? de fantoma neīncrederii, resetarea rela?iilor ar putea fi f?cut? prin dou? chei: tezaurul ?i acea parte mare ?i frumoas? din Vatra Moldovei, precum o numea Luceaf?rul poeziei romāne?ti. Cele dou? chei men?in u?ile īnchise ?i azi, dar ?i o evident? iritare la Moscova, mai ales dup? ce Adunarea Parlamentar? a C.E. a recomandat Rusiei s? respecte anumite angajamente.

I.P.: Cum se vede de la Sttugart retu?area necesar? a rela?iei bilaterale, dintre Germania ?i Romānia, astfel īncāt conduite individuale, deloc civilizate, s? nu fie atribuite, prin exagerare, tuturor celor care au pa?aport romānesc?

MDP: N-avem ?anse prea mari cu diploma?ia noastr?. Cīnd ni se cere ceva, d?m ?i pe deasupra, f?r? s? pretindem nimic īn schimb. Am deschis por?ile invaziei str?ine īn toate ungherele. Asta era prev?zut? īn planul loviturii de stat. S? lu?m marf? sclipitoare din afar?, unde erau stocuri uria?e. Ne-au īnghesuit la noi acas?, ne-au aruncat peste bord de la hore pīn? la g?ini, recolte ?i filosofie. Cosmopolitismul era negat īnainte, acum romānismul e marginalizat. Retu?area nu va fi luat? prea curīnd īn calcul, atīta timp cīt sīntem trata?i ca o ?ara de sub scara Puterii europene. Cancelarul german nu favorizeaz? pe nimeni mai mult decīt i-o cer propriile interese, potrivit c?rora imediat face stīnga-īmprejur ?i „Angela merge mai departe", cum era titlul unui film romānesc, īn regia lui Lucian Bratu. Dac? voi nu m? vre?i, eu v? vreau, ca s? v? īngenunchez īn fiecare zi, iat? optica. Cīnd īn Sahara vor fi piste de schi ?i eschimo?i, iar īn Antarctica vor cre?te portocali ?i m?slini, atunci va īncepe lucrul la imaginea noastr? īn lume, extrem de ?ifonat?, de c?tre specimenele care au ruinat poporul romān, a?ezate confortabil īn jil?urile statului. Īn loc s? cultive peste grani?? romānismul ?i valorile sale, patriotismul ?i unitatea na?ional?, s-au gr?bit cu epoca pseudo-valorilor, unde cultura, ?tiin?a, moralitatea, credin?a, dezvoltarea personalit??ii umane sīnt vise urīte ale Puterilor capitaliste. Dezm??ul face to?i banii. Ar trebui s? mul?umim I.C.R. ?i vechii g??ti, cu pantalonii īn vine, cu prohabul descheiat ?i cu poalele ridicate, vulgari, dezgust?tori, pl?m?di?i īn laboratoarele pornografiei ?i tradu?i īn zece limbi, pe banii no?tri, ca s? fac? imagine „bun? ??rii", premia?i orbe?te de Academia Romān?. „La o revolu?ie, eroii mor ?i gunoaiele ies la suprafa??", spunea Nicolae Iorga. Iat?, timp de 23 de ani, gunoaiele au stīnjenit imaginea Romāniei, īn fa?a ipocritului Occident, care a f?cut un imn din „lozinca" discrimin?rii. Dar cīnd au sim?it hoardele cer?etorilor ?i ho?ilor ?igani la el acas?, Occidentul a uitat de democra?ie. I-a urcat īn avion ?i i-a trimis retur. Pe actele lor fiind īnscris? cet??enia romān?, automat s-a extins percep?ia negativ? asupra tuturor romānilor. Īn mod deliberat, mass-media aceluia?i Occident a trecut sub t?cere infrac?iunile delicven?ilor autohtoni, exagerīndu-le premeditat pe ale celor proveni?i din Romānia, fie ei romāni sau ?igani. Pe rīnd, Italia, Fran?a, Spania au rupt ?i mototolit propriile declara?ii populiste, luīnd m?suri discriminatorii cu romānii. Austria, Germania ne privesc ca pe ni?te unit??i de munc? ieftine, iar Marea Britanie ?i Olanda dau cu „epopeea" spa?iului Schengen de p?mīnt, cīnd vine vorba despre noi. Cam peste tot īn lume „legile sunt doar pentru c??ei, nu ?i pentru dul?i! ". A?adar, bine a?i venit dragi romāni īn era sclaviei moderne! Diploma?ia romāneasc? a f?cut armisti?ii proaste, cīnd exista ?ansa altora de trebuin?? na?ional?. Ni s-a vīndut independen?a pe libert??i dezm??ate ?i anarhice. Au curs sudorile de pe noi ca s? avem o industrie doldora, iar „diploma?ii" no?tri, de de?tep?i ce sīnt, au dezmembrat-o piese cu pies?. Halal liberare!

I.P.: Ce nu v-am īntrebat ?i a?i fi dorit s? se mai ?tie despre proiectele dumneavoastr? de viitor?

MDP: De?i nu se v?d indicatoare sau sensuri unice spre viitor, merg īntr-acolo nu cu resemnare, ci ca un Om care are nevoie de izbīnzi, pentru aCol. (r) dr. Ion Petrescu, art-emis se sim?i pe de-a-ntregul Om. Proiectele mele se aseam?n? cu un c?l?re? care-?i īndeamn? calul spre locul unde dou? lumi se zbat īntre tiranie ?i disperare, īns?, f?r? s? uit c? istoria a mers īn viitor ?i datorit? unor anonimi ca mine. Dup? circul din decembrie, mi-am g?sit trupul īnc? viu, īntins līng? Dun?rea albastr?. Pentru c? adīncul īmi refuzase īnecul, m-a azvīrlit la mal. Uite-a?a, am ajuns īn lumea mare s? vīnd aer curat ?i pietre. De atunci, ?i r?nit? ?i medaliat?, locuiesc īn uniform?, īntr-o scorbur? de m?tase, De acolo iesc pe furi? ?i īncerc s?-mi vīnd piatra funerar? la reducere, īnaintīnd pe c?rarea īngust? dintre dou? pr?p?stii, de parc? a? c?lca pe clape ascu?ite de org?. Uneori merg ca o dansatoare prin bīlciul aglomerat de personaje sinistre, fiecare īmpins de la spate de muzican?i fioro?i. Alteori adorm īn tran?ee, ca un prizonier de r?zboi, c?ruia i se aduce, īnaintea execu?iei, cafeaua la pat. Un prizonier are timp s? se aga?e cu toate gīndurile de lumea aceasta ca o hain? mototolit?, care nu mai ?ine de cald s?racilor. Lumea aceasta, ca un conclav īn care ?erpuiesc mi?ei; lumea aceasta trosnind ca o cas? de melc sub fotoliul negru, de piele, al Casei Albe. La urma-urmei, evadasem dintr-o dictare la citire ?i nimerisem īn alta, cu teama c? mi-a sc?pat ceva de pre? din buzunarul de la piept. Īns?, nu m? socotesc de prisos. Sīnt omul care trage cortina la teatrul de p?pu?i. M? simt recunosc?toare c? exist, prezentul īmi e suficient, c?ci pare inepuizabil, via?a īncīnt?toare printre mi?ei, iar politica seduc?toare. Cu atītea haite de politicieni, politica produce proprii gropari, burto?i ca ni?te greieri, de prisos, ca ni?te larve de c?r?bu?i. Uneori, īmi vine s? ies la col?ul str?zii ?i s? arunc la vale, cu mīnie, ca pe o zoaie, haosul din ?ar?, pentru c? īmi e sil?, pur ?i simplu, cīnd stau la rīnd, pentru existen??, la u?ile unor cheflii str?ini. Promit s? fac rost de mai mult? r?bdare, ca s? pot duce mai departe protestul ?i supliciul supravie?uitorului. Īmi place rolul ?i n-am s?-mi schimb greutatea de pe un picior pe altul! Ba mai mult, n-am s? m? mi?c din turnul de veghe al Patriei mele. A?a īncol?it? din toate p?r?ile m? simt util?, de parc? a? īncerca, cu toate for?ele mele mici, s? salvez corabia noastr? de la īnec.
Interviu publicat īn portalul adev?rul. ro, 2013
A consemnat Col. (r) dr. Ion Petrescu

footer