Revista Art-emis
Umbra lordului Byron peste Grecia PDF Imprimare Email
Petru Romo?an   
Duminică, 12 Iulie 2015 20:40

Petru Romo?anCine n-a citit poemele lordului Byron ? Dup? cum pute?i g?si degrab? pe Internet - ceea ce fac ?i eu acum, gr?bit fiind -, George Gordon Byron, mai cunoscut ca „Lord Byron", unul dintre marii romantici britanici, al?turi Shelley, Keats (cu a sa memorabil? Ode to a Grecian urn), Coleridge, Wordsworth, este autorul celebrului poem Childe Harold, inspirat dintr-o c?l?torie în Orient. Eroul Byron, unul dintre cei mai mari ai ??rii sale - un imperiu global deja la începutul secolului al XIX-lea -, a intrat în bagajul cultural ?i moral al oric?rui vorbitor de limb? englez?. Dar ce ne intereseaz? pe noi aici e c? Lordul Byron e ?i un erou grec, intrat definitiv în con?tiin?a oric?rui grec care înva?? ?i respect? istoria Eladei. Lordul Byron a luptat pentru independen?a Greciei moderne ?i, dac? nu s-ar fi pr?p?dit înainte de o mare lupt? împotriva otomanilor, ar fi fost declarat, spun unii, „rege al Greciei". S? revenim îns? la actualitate, la criza datoriei grece?ti. Toat? lumea vede limpede azi, cu atât mai mult dup? referendumul istoric provocat de tân?rul prim-ministru Alexis Tsipras, c? Europa comun? de azi e una german?, nici m?car una franco-german?, c? moneda euro nu e decât fosta marc? vest-german?, care ?i-a luat un nume acceptabil pentru to?i europenii. Reamintim c?, ini?ial, moneda european? trebuia s? se numeasc? ECU, dar s-a renun?at la acest nume pentru a nu trezi suspiciuni.

Dup? ce au pierdut dou? r?zboaie mondiale, germanii, pe urmele genialului ?ef de servicii secrete Reinhard Gehlen, care le-a redat demnitatea ?i independen?a relativ? (fa?? de hegemonul american), împreun? cu providen?ialul om politic Konrad Adenauer, au g?sit o cale nou?, „inteligent?" ?i „secret?", de a-?i fabrica, în sfâr?it, ?i ei imperiul lor. La fel ca tradi?ionalii lor concuren?i, britanicii, francezii, ru?ii ?i americanii. Un imperiu cucerit f?r? solda?i, f?r? r?zboi, un imperiu economic, bazat pe o moned? mai mult teoretic?, fantomatic? – euro. În plus, nu ?i-au putut reprima dorin?a de a se r?zbuna pe cei care i-au tr?dat sau i-au „ajutat" s? piard? al doilea r?zboi european ?i mondial, între care ?i România, printr-o sus?inere f??i??, dezgust?toare, a marinarului pre?edinte Traian B?sescu. Iar acum avem, a?a cum ?tie toat? lumea, chiar un pre?edinte neam?... Dup? votul masiv al grecilor la referendumul pentru „Oxi", adic? „Nu", germanii au în?eles deja de luni 6 iulie 2015 c?, oricum se va rezolva criza greac?, ei au pierdut câteva zeci, dac? nu sute de miliarde de euro. De unde ?i nervozitatea din Germania ?i din alte câteva ??ri din nordul Europei. Nenorocul creditorilor, care pân? aici s-au descurcat mult prea bine, e c? la Atena a ap?rut un guvern profesionist ?i patriot. Care guvern vorbe?te foarte bine limba englez?, mai ales engleza britanic?, a?a cum a v?zut toat? lumea în cazul noului ministru de Finan?e, Euclid Tsakalotos, absolvent ?i doctor în economie la Oxford. La fel de bine se descurca engleze?te spectaculosul ?i eroicul fost ministru de Finan?e, Yanis Varoufakis, grec australian, cu doctorat în economie tot în Regatul Unit, la Essex, ?i vremelnic profesor de economie în Texas.

A doua capital? a Greciei se g?se?te de foarte mult? vreme la Londra. Acolo î?i au a doua re?edin?? armatorii greci ?i tot în Marea Britanie î?i trimit grecii boga?i copiii la ?coal?. Sau în Statele Unite. Se ?tie c? înaltele ?coli britanice de ?tiin?e sociale ?i politice, ca London School of Economics, de pild?, încurajeaz? reflec?ia pe temele stângii, ?i asta nu de ieri-de azi. La fel ?i unele celebre universit??i americane, ca Harvard ?i Berkeley. ?i iat? c? tinerii greci au înv??at str?lucit negocierea politic? ?i economic?. ?i fac istorie mare pentru ?ara lor. Dar poate c? mai interesant ar fi s? amintim c? referendumul din Grecia îl precede, pe nepus? mas?, pe cel anun?at de mult? vreme de premierul David Cameron pe tema ie?irii Regatului Unit din U.E. S? fie referendumul grec doar o repeti?ie pentru ?ocul mult mai violent pe care i-l preg?tesc britanicii unei Europe care a devenit prea de tot german?? Salveaz? Lordul Byron înc? o dat? Grecia ? Cuplul germano-francez, atât de pus în eviden??, imperial ?i indecent, nu poate fi decât un atelaj foarte iritant pentru perfidul ?i atât de experimentatul Albion. ?i Grecia? „She walks in beauty..." (Byron)

footer