Revista Art-emis
Umbra lordului Byron peste Grecia PDF Imprimare Email
Petru Romoşan   
Duminică, 12 Iulie 2015 20:40

Petru RomoşanCine n-a citit poemele lordului Byron ? După cum puteţi găsi degrabă pe Internet - ceea ce fac şi eu acum, grăbit fiind -, George Gordon Byron, mai cunoscut ca „Lord Byron", unul dintre marii romantici britanici, alături Shelley, Keats (cu a sa memorabilă Ode to a Grecian urn), Coleridge, Wordsworth, este autorul celebrului poem Childe Harold, inspirat dintr-o călătorie în Orient. Eroul Byron, unul dintre cei mai mari ai ţării sale - un imperiu global deja la începutul secolului al XIX-lea -, a intrat în bagajul cultural şi moral al oricărui vorbitor de limbă engleză. Dar ce ne interesează pe noi aici e că Lordul Byron e şi un erou grec, intrat definitiv în conştiinţa oricărui grec care învaţă şi respectă istoria Eladei. Lordul Byron a luptat pentru independenţa Greciei moderne şi, dacă nu s-ar fi prăpădit înainte de o mare luptă împotriva otomanilor, ar fi fost declarat, spun unii, „rege al Greciei". Să revenim însă la actualitate, la criza datoriei greceşti. Toată lumea vede limpede azi, cu atât mai mult după referendumul istoric provocat de tânărul prim-ministru Alexis Tsipras, că Europa comună de azi e una germană, nici măcar una franco-germană, că moneda euro nu e decât fosta marcă vest-germană, care şi-a luat un nume acceptabil pentru toţi europenii. Reamintim că, iniţial, moneda europeană trebuia să se numească ECU, dar s-a renunţat la acest nume pentru a nu trezi suspiciuni.

După ce au pierdut două războaie mondiale, germanii, pe urmele genialului şef de servicii secrete Reinhard Gehlen, care le-a redat demnitatea şi independenţa relativă (faţă de hegemonul american), împreună cu providenţialul om politic Konrad Adenauer, au găsit o cale nouă, „inteligentă" şi „secretă", de a-şi fabrica, în sfârşit, şi ei imperiul lor. La fel ca tradiţionalii lor concurenţi, britanicii, francezii, ruşii şi americanii. Un imperiu cucerit fără soldaţi, fără război, un imperiu economic, bazat pe o monedă mai mult teoretică, fantomatică – euro. În plus, nu şi-au putut reprima dorinţa de a se răzbuna pe cei care i-au trădat sau i-au „ajutat" să piardă al doilea război european şi mondial, între care şi România, printr-o susţinere făţişă, dezgustătoare, a marinarului preşedinte Traian Băsescu. Iar acum avem, aşa cum ştie toată lumea, chiar un preşedinte neamţ... După votul masiv al grecilor la referendumul pentru „Oxi", adică „Nu", germanii au înţeles deja de luni 6 iulie 2015 că, oricum se va rezolva criza greacă, ei au pierdut câteva zeci, dacă nu sute de miliarde de euro. De unde şi nervozitatea din Germania şi din alte câteva ţări din nordul Europei. Nenorocul creditorilor, care până aici s-au descurcat mult prea bine, e că la Atena a apărut un guvern profesionist şi patriot. Care guvern vorbeşte foarte bine limba engleză, mai ales engleza britanică, aşa cum a văzut toată lumea în cazul noului ministru de Finanţe, Euclid Tsakalotos, absolvent şi doctor în economie la Oxford. La fel de bine se descurca englezeşte spectaculosul şi eroicul fost ministru de Finanţe, Yanis Varoufakis, grec australian, cu doctorat în economie tot în Regatul Unit, la Essex, şi vremelnic profesor de economie în Texas.

A doua capitală a Greciei se găseşte de foarte multă vreme la Londra. Acolo îşi au a doua reşedinţă armatorii greci şi tot în Marea Britanie îşi trimit grecii bogaţi copiii la şcoală. Sau în Statele Unite. Se ştie că înaltele şcoli britanice de ştiinţe sociale şi politice, ca London School of Economics, de pildă, încurajează reflecţia pe temele stângii, şi asta nu de ieri-de azi. La fel şi unele celebre universităţi americane, ca Harvard şi Berkeley. Şi iată că tinerii greci au învăţat strălucit negocierea politică şi economică. Şi fac istorie mare pentru ţara lor. Dar poate că mai interesant ar fi să amintim că referendumul din Grecia îl precede, pe nepusă masă, pe cel anunţat de multă vreme de premierul David Cameron pe tema ieşirii Regatului Unit din U.E. Să fie referendumul grec doar o repetiţie pentru şocul mult mai violent pe care i-l pregătesc britanicii unei Europe care a devenit prea de tot germană? Salvează Lordul Byron încă o dată Grecia ? Cuplul germano-francez, atât de pus în evidenţă, imperial şi indecent, nu poate fi decât un atelaj foarte iritant pentru perfidul şi atât de experimentatul Albion. Şi Grecia? „She walks in beauty..." (Byron)

footer