Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Vasile Balboja   
Duminică, 12 Iulie 2015 20:30

Vasile Bolboja, art-emis„Ar fi trebuit s? i se fi dat fiec?rei familii câte un hectar" (Zicere ilfovean?)

Sunt pu?ine popoare care s? iubeasc? p?mântul atât de mult precum cel român. De aceia l-a ap?rat cu str??nicie ?i sacrificii. Pentru c? p?mântul românesc a fost darnic cu cei care l-au slujit cu credin?? ?i evlavie. De aceea p?mântul nostru a constituit mereu o problem? vital? în jurul oric?rei familii tr?itoare pe el... ?i de aceia a fost atât de mult râvnit de neaveni?i din cele tus-patru col?uri ale lumii. Dar, realitate de necontestat ?i altminteri universal?, p?mântul este limitat, popula?ia este în cre?tere debordant?. ?i atunci de unde p?mânt pentru fiecare? Reformele agrare române?ti începând cu cea a lui Cuza din 1864 a trebuit (înc? de pe atunci) s? abordeze câteva probleme etern valabile: cât p?mânt este dsponibil, câ?i sunt aceia c?rora li se cuvine ?i, mai ales, câ?i sunt aceia capabili s?-l munceasc?. Adic? for?? de munc? uman?, animale de munc? ?i unelte de munc?. Pentru c? p?mântul nu este dat doar s? fie st?pânit ci ?i muncit pentru a da roadele sale. Reforma agrar? din 1864 s-a prelungit foarte mult. Am g?sit documente emise înspre finalul secolul al XIX-lea care aveau men?iunea „Conform reformei agrare din 1864". Ne permitem s? facem o precizare: din punct de vedere strict economic reformele agrare din 1964, 1921, 1945 ?i retroced?rile din 1991 au fost ni?te e?ecuri. Am plecat de la realitatea c? numai concentrarea p?mântului permite mecanizarea agriculturii cu o finalitate clar?: eficien?? superioar?. Din acest punct de vedere, aceste reforme au fost contraproductive. Pentru c?, în acest sens, au ac?ionat câ?iva factori perturbatori. Bun?oar? legile române?ti de mo?tenire prev?d împ?r?irea averii defunctului tuturor mo?tenitorilor. Inclusiv a p?mântului. ?i cum natalitatea a fost mereu în cre?tere ?i cum p?mântul a r?mas acela?i, acesta s-a f?râmi?at în loturi, parcele, parcelu?e. Vorba unui primar post-decembrist: „P?mânt pe orizontal? nu mai este, poate pe vertical?". La noi nu a existat o lege a primogeniturii, adic? aceea lege care s? prevad? c? p?mântul s? fie mo?tenit doar de un mo?tenitor, eventual primul n?scut sau s? nu fie divizat. Un studiu din jurul anului 1890, dup? r?scoala din 1888 prevedea c? unei familii de cinci persoane îi trebuie minim 5 ha pentru subzisten??[1]. Cât p?mânt s? aib? România pentru a satisface aceste necesit??i evidente? A doua problem? care a dus la e?ecul acestor reforme a fost înstr?inarea p?mântului primit. Chiar dac? au fost prevederi legale care blocau înstr?inarea, românii, altminteri mereu descurc?re?i, au g?sit subterfugii care le-au permis vânzarea mascat? a p?mântului primit. Una dintre problemele vitale ale agriculturii de pretutindeni a fost concentrarea sub diferite forme ?i mecanizarea. La noi cunoscutul economist ??r?nist, Virgil Madgearu, înc? din perioada interbelic?, a sus?inut crearea unor „cooperative" asemenea fermelor din vest. Altminteri este imposibil de f?cut o agricultur? modern? „printre r?zoare" care delimiteaz?, câteodat?, 2-3 mii de mp. Sociali?tii au rezolvat-o în felul lor creînd G.A.C. si G.A.S. (ulterior C.A.P. ?i respectiv I.A.S.) dar modul de distribuire a rezultatelor muncii contribuabililor a compromis totalmente o idee, altminteri, eficient-economic?. ?i în pofida unor rezultate bune „roadele" muncii ??ranilor ajungeau prea pu?in la truditorii p?mântului românesc de atunci..

Revenind la ideea zicerii ilfovene de la începutul materialului se na?te întrebarea esen?ial?: cui trebuie acordat „hectarul"? B?trânilor no?tri care au r?mas la ?ar? ?i care devin pe zi ce trece mai neputincio?i? ?i apoi cine, ce for?? politic?, î?i asum? o asemenea „reform? agrar?" neaplicat? nic?ieri în lume când noi mergem pe calea neocapitalismului? Desigur se pune ?i problema cu ce mijloace tehnice lucreaz? noul proprietar „hectarul" primit. ?i înc? ceva important: ai no?tri tineri nu sunt dispu?i s? lucreze în agricultur?. În cea româneasc?. Ei lucreaz? în schimb în cea din ??rile occidentale. La noi vor doar func?ii „la birou" bine pl?tite ?i nu munca extenuant?, continu?, riscant?, câteodat? cu rezultate îndoielnice, din agricultura româneasc? a p?rin?ilor ?i bunicilor lor.
----------------------------------------
[1]Keith Hitchins, „România între anii 1866-1947".

footer