Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
Prof. univ. dr. Ion Coja   
Miercuri, 10 Iunie 2015 20:14

Prof. univ. dr. Ion CojaDomnule profesor Ion Coja, v-a?i eschivat pân? acum de la un comentariu asupra monumentalei Gramatici a limbii române scoas? de Academia Român? în 2005. Un comentariu pe care nu numai eu vi l-am solicitat. De data aceasta, c? se împlinesc 10 ani, v-a?i decis s? vorbi?i.

Domnule, vorbe?ti de parc? ar urma s? merg la D.N.A. s? fac dezv?luiri complete. E greu ?i nepl?cut s? „dai" în colegi, mai ales când colegii sunt colege! De aceea a? zice, mai înainte de orice, c? mi-e foarte clar, din frunz?ritul Gramaticii, c? a fost un efort intelectual teribil pentru autori, m? rog, autoare! Toat? stima! Munc? mult? ?i mig?loas?! O gramatic? muncit? r?u!, ca s? folosesc un superlativ mai recent intrat în uz!

Muncit?, pentru un filolog, mai înseamn? ?i chinuit?! Chinuit? r?u?!

Dumneata ai spus-o! Îmi dai voie s? repet: o gramatic? chinuit?! Da, ai zis bine!

Am remarcat ?i eu c? în colectivul de gr?m?tici care au scris ultima edi?ie a Gramaticii Academiei sunt numai doamne! Numai lingviste!

Una ?i una, îns?!

Are vreo importan?? acest detaliu?

Limbajul este, am mai spus-o la curs, în primul rând opera femeilor. De la mum? înv???m s? vorbim, mai pu?in de la tat?!... De ce n-ar fi femeile mai pricepute la gramatic??! Eu nu am în vedere autorul, ci textul, gramatica care ni se ofer?! Penibil?, din p?cate! Deprimant?! Nu-?i ofer? nicio pl?cere dac? încerci s-o cite?ti. Eu citesc cu pl?cere dic?ionare ?i gramatici. Ale limbii latine, ale francezei ?i mai ales ale limbii române. Este o pl?cere aparte! Nu am resim?it-o nicio clip? atunci când, de mai multe ori, am încercat s? citesc, s? m? uit, de fapt, pe cele dou? „c?r?mizi". Absolut ilizibile! Sunt convins c? niciun profesor de limba român? nu folose?te aceast? gramatic? la clas? ?i nici nu-?i trimite elevii s-o citeasc?!... Din p?cate, nici manualele de limba român? nu mai pot fi citite cu pl?cere!

Care ar fi cauza sau cauzele?

Cauzele! Sunt mai multe ?i au ac?ionat în acela?i sens! Una din cauze a creat acela?i efect în toate ??rile: mediocritatea, tot mai dominant? printre cercet?tori, printre gr?m?tici. Au ap?rut a?a zise metode noi de cercetare a limbii care, în fapt, ofer? cercet?torului mediocru posibilitatea de a mima cercetarea, de a face impresia c? se afl? în c?utarea adev?rului. Îi ofer? posibilitatea de a înv??a mecanic câteva scheme, câ?iva termeni, ?i apoi ?ine-te, nene, cum vor bate apa în piu? în zeci ?i sute de doctorate, în mii de articole, care de care mai inovative, dar numai sub aspectul terminologiei. E clasic diagnosticul: pe autorii f?r? idei îi recuno?ti dup? num?rul mare de termeni a?a zis ?tiin?ifici pe care îi inventeaz?.

V? referi?i ?i la Gramatica Academiei? I-am auzit pe mul?i colegi plângându-se c? pe fiecare pagin? au întâlnit o mul?ime de termeni care nu au mai ap?rut în alte gramatici! M? întreb dac? autorii în?i?i ar putea explica terminologia din capitolele semnate de ceilal?i colegi!

Din p?cate, în facultate, iar mai nou ?i în manualele ?colare, studiul limbii române a fost înlocuit cu studiul feluritelor metode ?i modele de analiz? a limbii. Repet, nu se mai aprofundeaz? cunoa?terea limbii române, ci profesorii fac pe de?tep?ii în fa?a studen?ilor, cât de mari teoreticieni sunt ei! Ce de autori anglo-saxoni au citit ei! ?i termin? studen?ii facultatea ?i ajung profesori de limba român?, iar ei nu au citit ?i discutat textele despre limba român? ale unor mari spirite române?ti care au ?tiut s? se mire, s? se extazieze în fa?a spectacolului de inteligen?? ?i creativitate spiritual? pe care îl ofer? limba român?! Nimeni nu le vorbe?te de Expresivitatea limbii române, a lui Caracostea, o carte cum pu?ine s-au mai scris în lume, despre alte limbi! Au r?mas de la Eminescu ni?te texte interesante, incitante, unele mai u?or de în?eles, altele mai „încifrate"! Nu le discut? nimeni la curs sau la seminar! Termini facultatea ?i nimeni nu te-a pus s? comentazi afirma?ia lui Eminescu, cum c? „limba român? este st?pâna noastr?"! St?pâna noastr?!... Nu-i de colo o asemenea vorb?! Eminescu o expliciteaz?, într-un mod pe cât de subtil, pe tot atâta de adev?rat. De la Eminescu au r?mas texte foarte importante pentru gr?m?tici, pentru cei care fac teoria limbii! L-a citat vreodat? la curs pe Eminescu vreuna din autoarele Gramaticii Academiei?! M? îndoiesc. Eminescu, în urm? cu aproape 150 de ani a remarcat, a descoperit o regul? interesant? privind flexiunea verbal?, o regul? care ar înt?ri ideea c? avem în român? câteva forme specifice unei „conjug?ri negative". Nici pân? azi gr?m?ticii no?tri nu au omologat-o, nu au introdus-o în morfolgia verbului. De ce? Pentru c? nu l-au citit pe Eminescu! Cele 30-40 de pagini din Fragmentarium m?car, dedicate lingvisticii de Eminescu! A?a cum nu au citit nici textele unui Noica sau Mircea Vulc?nescu despre limba român?!... Texte profunde, care descoper? ?i argumenteaz? faptul c? limba român?, ca orice limb?, are un „subtext", c? printre reguli ?i structuri lingvistice se poate descifra o concep?ie despre lume, o forma mentis specific? celor care se folosesc de regulile ?i structurile limbii române. Acestea î?i pun o amprent? subtil? pe gândirea fiec?rui român. A identifica aceast? amprent?, inclusiv amprenta l?sat? de istoria celor ce au modelat limba român? de-a lungul secolelor, nu este ceva interesant?! Bineîn?eles c? este, ba este chiar lucrul cel mai important, ?inta cea mai înalt? a gr?m?ticului! Dar la a?a ceva nu po?i ajunge reducând limbajul la cop?ceii dnei Pan?!

Doamna Pan? este principala autoare a Gramaticii Academiei! Ce-i repro?a?i?

Lipsa de idei. O ?tiu de când era student?. Foarte silitoare! ?i atât! Dar a? putea s? spun c? o ?i admir pentru asta. S? po?i scrie sute de pagini f?r? nicio idee mi se pare ceva extraordinar! Nu m? v?d în stare de a?a ceva! Are toat? admira?ia mea!

O gramatic? trebuie s? descrie exact faptele de limb?! Mai mult ce am putea pretinde?

Domnule, în 1990 sau 91 am primit un telefon de la pre?edintele Academiei, mi s-a propus s? scriu un proiect de reform? a ortografiei, în principal s? stabilesc regulile dup? care s? se scrie când cu „Â", când cu „Î". M-a bucurat ideea revenirii la „Â". Am mul?umit frumos pentru onoare ?i am spus c? un asemenea proiect este mai potrivit s?-l scrie un Ion Coteanu sau Grigore Brâncu?. Trebuie s? ne cunoa?tem fiecare lungul nasului! Limita competen?elor. A?a cum o dovedesc lucr?rile anterioare ?i în primul rând a sa Gramatic? transforma?ional? a verbului, Gabriela Pan? nu avea competen?a pentru o Gramatic? a Academiei! ?i a ie?it ce a ie?it! Trebuia s? fie prima care s? ?tie c? nu i se potrive?te asemenea p?l?rie! O Gramatic? girat? de Academie este, mai înainte de toate, o lucrare normativ?, care scoate în fa?? ni?te modele de exprimare pe care le recomand?. Exist? o tradi?ie în materie de gramatic?: noble?ea exemplelor, a faptelor de limb? comentate. Un autor serios pune în discu?ie fapte de limb? adunate din textele unor scriitori de prestigiu. Foarte rar apeleaz? la exemple din vorbirea curent?. Gramatica „noastr?", asta pe care o critic?m, mai are ?i acest defect: analizeaz? mai ales secven?e imaginate de autorii gramaticii, unele dintre aceste secven?e fiind îns? cu totul str?ine de limba român?, adic? nu au mai fost rostite vreodat?. Iat?, de exemplu enun?ul Profesor dau medita?ii matematic?, este un enun? ce poate fi întâlnit la Mica publicitate. N-are ce c?uta într-o gramatic?! Nu faci sintaxa unei limbi pe textele telegramelor! Sau al reclamelor. Iat? alte enun?uri imposibil de reperat în limba român?: un pietroi cât nici nu l-ai putea clinti din loc, o prim? importan??, bolnavi de sup?ra?i, un om este muritor, unturile nu sunt toate la fel. Mata ai auzit vreodat? cuvîntul unt folosit la plural?... Ce s? mai zic de unele sintagme de care m-am ru?inat s? le v?d imaginate ?i analizate în Gramatica Academiei, precum o fat? lesbi!

Aoleu!

O gramatic? trebuie s? fie ea îns??i un model de limb? literar?, de exprimare elevat? în limba cercetat?, ceea ce, din nou, nu este cazul. M? opresc la un exemplu, care merit? discutat mai pe îndelete, oferind un „cumul" de inep?ii: „Exceptând articolul definit (care este totdeauna enclitic), calitatea de integrator enun?iativ este asumat? de determinantul care preced? - nemijlocit sau ca prim component al seriei de determinative - centrul substantival al grupului. Prezen?a în lan? a unui determinant lexical antepus abole?te posibilitatea coocuren?ei cu articolul definit (determinantul enclitic)." Tradus? în limba român? aceast? fraz? ar suna cam a?a: „când substantivul articulat hot?rît este precedat de un adjectiv, articolul trece la adjectiv: fata frumoas?/ frumoasa fat?." O regul? bine ?tiut? ?i men?ionat? în toate gramaticile. Fraza citat? este tipic? îns? pentru p?s?reasca în care este scris? aceast? gramatic? a limbii române! Dar ce m-a surprins ?i m-a întristat cel mai tare a fost prezen?a lui „abole?te" ?sta. Cred c? în fraza de mai sus este prima oar? când se roste?te în limba român? forma de indicativ prezent a verbului a aboli. Onoarea aceasta nu trebuia s? i se fac? într-un text ca Gramatica Academiei. E de neiertat c? este folosit? aceast? form? de un lingvist, de un profesor de limba român?, iar al?i gr?m?tici, care au citit acest text, în frunte cu tovar??a responsabil? Pan?, nu au fost zgâriate la ureche de aceast? vorb? izmenit?. Aici suntem obliga?i, dac? suntem confrunta?i cu asemenea abera?ie, imposibil de acceptat, s? explic?m de ce nu accept?m acea form? a verbului a aboli: „neologismele nu sunt acceptate de azi, pe mâine, cu statutul complet de cuvinte ale limbii române. La verbe, neologismele nu ajung decât târziu, dup? o îndelungat? întrebuin?are, s? aib? flexiune complet?. Un verb ca a aboli, deoarece este rar folosit, îl vom întâlni numai la forma de infinitiv, de participiu, de perfect compus, viitor etc. Nu-l vom întâlni la forma de indicativ prezent – abole?te sau imperfect: abolea. Nu mai zic de perfectul simplu! („Ce f?cu?i, domnule pre?edinte? De ce aboli?i legea?!"...) Aceste verbe nu intr? la categoria verbelor defective, ci ele ilustreaz? faptul c? adaptarea ?i adoptarea (sic!) a neologismelor este un proces cu o durat? variabil? de la caz la caz."

Asemenea comentarii lipsesc, adic? lipse?te încercarea de a în?elege limba român?! Repet: a în?elege limba român?! Când gr?m?ticul face observa?ia c? la unele substantive avem dou? forme de plural (chibrite-chibrituri), iar la unele substantive formele respective se deosebesc semantic (elemen?i-elemente, rapoarte-raporturi), a în?elege limba român? înseamn? s? adaugi comentariul urm?tor: limba român? este astfel pe cale s? inventeze un procedeu prin care s? deosebeasc? între semnifica?iile concrete (vise) ?i semnifica?iile abstracte (visuri) pe care le poate avea un cuvînt ca element, raport, creier etc. (Procedeul nu este chiar inedit, îl g?sim ?i în latin?, iar limba român? îl mo?tene?te ?i îl dezvolt? spectaculos! Mai ales în compara?ie cu celelalte limbi romanice. Gre?e?te Gramatica 2005 când - dac? am în?eles bine, consider? c? numai la neologisme apare aceast? posibilitate.) La un comentariu similar, privind creativitatea limbii române, ne oblig? ?i alte fapte de limb?, cum ar fi perechile de verbe de tipul m? îndoi-m? îndoiesc, cur??i-cur??a, adeverit-adev?rat, care ilustreaz? o încercare sau tendin?? a limbii române de a inova, asupra c?reia merit? s? medit?m ca gr?m?tici: este în expansiune acest procedea sau nu a reu?it s? se impun? ?i este în pierdere de teren? Apare aceast? idee în Gramatica de care ocup?m? Nu ?tiu! Nu ?tiu pentru c? nu am citit-o din doasc? în doasc?. Nu se poate citi decât pe s?rite. ?i în niciun caz toat?! Dar în vechea, clasica Gramatic? a Academiei, ap?rea foarte des aceast? distinc?ie! Pe care n-o po?i face f?r? s? meditezi asupra faptelor de limb? inventariate! Simpla descriere nu este suficient? decât ca punct de plecare. Or, Gramatica 2005 nu este altceva decât un inventar, ea consemneaz? fapte de limb?, structuri etc., ?i atât! Niciun efort speculativ, de ridicare deasupra! Cât prive?te raportarea la latin? sau la spa?iul romanic, cât am frunz?rit-o eu, Gramatica 2005 ignor? cu totul perspectiva istoric?. ?i r?u face!

Ca s? fiu mai clar: de când se face gramatic?, nu lipse?te din atitudinea gr?m?ticului sentimentul c? se ocup? de una dintre institu?iile umane cele mai importante, f?r? de care omul nu poate fi gândit ca fiin?? ra?ional?, social?, creativ? etc. Adic? nu se poate aborda fenomenul lingvistic f?r? o perspectiv? metafizic? asupra limbii! Limba nu este un ciripit (l-am citat pe Noica), ci este un „un instrument d?t?tor de înv???tur?"(apud Platon). E drept, secolul trecut, în a doua sa jum?tate, a dezvoltat o metodologie de descriere a limbii f?r? nicio sensibilitate fa?? de „extralingvistic"! Considerând c? mintea vorbitorului, con?tiin?a acestuia, inteligen?a, sufletul vorbitorului (sic!), sunt extralingvistice!... O abera?ie! Cercetarea limbii „în sine ?i pentru sine" este o ?int? fals? de vreme ce limba nu exist?, nu func?ioneaz? în sine ?i pentru sine! Aceast? metodologie, pur descriptiv?, a fost lansat? pentru uzul unor gr?m?tici f?r? talent, mediocri incapabili s? aib? deschidere ?i în?elegere pentru fenomenul lingvistic în complexitatea sa! Dar din neputin?a lor de a percepe aceast? complexitate nu putem face concep?ie, model, metod?. Revin la aceea?i concluzie: ?i ca lingvist este nevoie s?-?i cuno?ti limitele. Mai pe române?te spus: lungul nasului!... ?i s? nu-?i iei nasul la purtare ca ?i când ar fi o podoab? de pre?!

Nu sunte?i prea aspru? Nu prea este colegial? aceast? analiz?!

Domnule, ezit de zece ani s?-mi spun p?rerea despre aceast? lucrarea monumental? ?i perfect inutil?! Dac? aveam vreo adversitate fa?? de persoana autorului, m? gr?beam s? fac public? dezam?girea mea! Colegialitate este ceva la care ?in! Dar eu m? simt coleg mai ales cu studen?ii, cu viitorii profesori. ?tiu bine cât au suferit studen?ii – probabil c? mai sufer? ?i azi, de pe urma unor profesori f?r? har, care vor s? fac? pe savan?ii în fa?a studen?ilor, vin la catedr? ?i-?i citesc cursul, cu idei numai ale altora, pe care deseori nici nu le în?eleg, dar au preten?ia de la studen?i s? memoreze tot ce au citit ei ex cathedra! S? ?tie pe dinafar? la examen o materie, adic? un text, pe care profesorul l-a citit, nu l-a rostit pe dinafar?, din capul s?u! P?catul acesta este general în înv???mîntul românesc, inclusiv cel liceal! În cazul de fa?? s-ar potrivi s? spun c? m? simt coleg în primul rând cu ...limba român?, cu cei ce vorbesc aceast? limb?! Limba român? este o limb? extraordinar de interesant?! Nu o spun eu, au spus-o al?ii, care au avut posibilitatea de a o compara cu alte limbi! Speciali?ti! Mari lingvi?ti, mari scriitori! Or, despre virtu?ile expresive sau intelectuale – sic!, ale limbii române trebuie s? dea seama orice gramatic? a limbii române! S?-i pun? în eviden?? originalitatea, sau m?car individualitatea. Exist? lucr?ri importante despre aceste virtu?i ale limbii române! În gramatica de care ne ocup?m nu r?zbate nic?ieri ecoul acestor lucr?ri!... Precizez: fiecare limb? este excep?ional?, grozav?, în felul ei. Cei care studiaz? o limb? ?i o descriu au obliga?ia s? nu neglijeze perspectiva excelen?ei limbii studiate! Poate gre?esc, c?ci nu am citit toat? lucrarea, dar s? faci un capitol despre modul prezumtiv ?i s? nu precizezi c? acest mod verbal exist? numai în limba român? mi se pare o... o mi?elie!

Mi?elie?! M?sura?i-v? cuvintele domnule profesor!

O mi?elie, da, domnule! C?ci, ca român, ca lingvist român, eu m? simt în largul meu s? constat c? limba român?, adic? ante-vorbitorii mei cu câteva secole, mai probabil milenii, au avut de nevoie de acest mod verbal extrem de subtil ?i l-au inventat! Dovad? de spiritualitate înalt?! De creativitate... Care limb? modern? se mai poate l?uda c? a dezvoltat de capul ei un mod verbal inexistent în alte limbi?! A?a ceva nu se poate trece cu vederea, dac? meseria de gr?m?tic o faci cu pasiune, cu patim? pentru limba român?, pentru miracolul limbii!... Dac? nu te încearc? acest sentiment, n-ai decât s? fii un func?ionar al cercet?rii, s? numeri vocalele, s? ?ii agenda altora, s? încerci s? te faci util, dar mai mult de unde, dac? Dumnezeu nu ?i-a dat cu ce?! Eu am scris o carte despre articol. Teza mea de doctorat! Ca s? nu fie discu?ii, am numerotat ideile cu care pretind c? am sporit cunoa?terea fenomenului lingvistic. Una din idei este c? limba român? a creat un articol nemaiîntâlnit în alte limbi. L-am numit ini?ial articol total nedefinit, iar ulterior i-am zis articol prezumtiv! E vorba de vreun, vreo! Nu-i g?se?ti echivalent în alte limbi! De?i cartea mea este trecut? la bibliografie, ideea central? a c?r?ii nu este consemnat? de Gramatica doamnei Pan?! O carte citat?, dar necitit?! Am precizat într-o comunicare f?cut? în cadrul academic gospod?rit de Gabriela Pan? c? vinova?i de acest bete?ug al lingvisticii recente sunt colegii no?tri americani, în frunte cu marele Chomsky!... Biat? Gabriela Pan? n-a vrut s?-mi publice comunicarea. Norocul ei c? ?i-a revenit, dar tot a reu?it, s? modifice titlul comunic?rii, care se numea ini?ial Limitele lingvisticii americane. Sau a?a ceva!... Frumos din partea ei! ?tie s? fie recunosc?toare! Ce se f?cea dumneaei f?r? aceste metode care fac posibil? înseilarea unor texte de sute de pagini f?r? nicio idee, dar cu mari preten?ii de exactitate ?tiin?ific??!... (M? refer în ace?ti termeni la Sintaxa transforma?ional?... a doamnei!) Exactitatea nu este purt?toare de adev?r!

Lingvisticii americane ce-i repro?a?i?

Lingvisticii americane care face furori în România printre lingvi?tii mediocri - mai exact spus printre lingvistele mediocre, i-a? repro?a „lipsa boltei metafizice"! Formul? pe care o preiau de la Nicolae Manolescu. Formul? impropriu folosit? de acesta pentru opera unui mare prozator, dar valabil? în multe alte cazuri! Pentru mul?i autori! F?r? boltire metafizic?, poate c? aceasta ar fi formula cea mai fericit?! Iat?, diferen?a dintre cele dou? substantive, bolt? ?i boltire, poate fi u?or marcat? în limba român?, dar nu ?i în alte limbi, mai toate, care nu cunosc infinitivul lung! Subtilitatea acestei distinc?ii este inaccesibil? altor limbi! Asemenea fapte de limb? nu intr? în sfera de interes a unei gramatici monumentale a limbii române?! Pariez c? Gramatica de care vorbim nu ?i-a pus problema câ?tigului dobândit de limba român? de pe urma folosirii celor dou? forme de infinitiv! Sunt, fire?te, ?i situa?ii în care limba român? se v?de?te a fi mai s?rac? decât alte limbi!... Trebuie ?i acestea avute în vedere, cu senin?tate ?i f?r? complexe. ?inta fiind mereu aceea?i: specificul fiec?rei limbi. Despre specificul limbii române eu n-am g?sit nimic în Gramatica 2005. Precizez îns?: n-am citit-o de-a fir a p?r! Are acest specific: le-a fost u?or s-o scrie autorilor, dar le este imposibil s-o citeasc? celorlal?i!

Dac? n-a?i citit-o pe de-a întregul, ave?i voie s? o critica?i?

Este riscul meu s? vin? un coleg ?i s?-mi demonstreze c? aceste caren?e nu sunt reale! C? la paginile cutare, la capitolul cutare, sunt enumerate particularit??ile limbii române care îi dau individualitatea de neconfundat! M?car s? spun eu prostii, iar Gramatica s? fie ce trebuie! S? fie deasupra obiec?iilor mele!

Doamna Gabriela Pan? v-a fost ani de zile ?ef? de catedr?! Nu cumva sunte?i pornit împotriva ei pentru c? a?i ie?it la pensie cu gradul de conferen?iar? Iar nu de profesor!

Eu sunt pornit mai degrab? pe cei care au legiferat diferen?a mare de salariu ?i pensie între conferen?iar ?i profesor! M? doare c? am pensie mic?, altceva nu! Nu ?tiu dac? tot la pensie s-au gândit ?i Gabriela Pan? sau Liviu Papadima atunci când au refuzat s? scoat? la concurs un post de profesor ?i pentru mine! Dac? s-au gândit ?i la pensia mea, considerând c? prea mul?i bani stric?, le fac cunoscut c? nu s-au în?elat ?i c? le mul?umesc. Am mare noroc cu pensia, c? nu e mai mare ?i c? e atât de mic?! M? oblig? s? nu-mi cump?r medicamentele scumpe de care am nevoie ?i m? oblig? astfel s? m? tratez empiric, b?be?te! S?-mi urmez instinctul! ?i se pare c? am a?a ceva ?i în materie de s?n?tate! Dac? a? fi avut o pensie mai mare, probabil c? a? fi acceptat tratamentul medicamentos recomandat de medici ?i a? fi f?cut astfel o mare prostie. Pot spune c? dumnealor Liviu Papadima ?i Gabriela Pan? le datorez ce am mai de pre? azi: starea de s?n?tate! O între?in f?r? medicamente, c?ci sunt prea scumpe pentru pensia mea! ?i a?a se face c? m? simt ?i m? manifest ca la 40 de ani!

40?!

42, mai exact!

Mul?i înainte!

Cum vine asta?!... Eu vreau s? m? simt în continuare ca la 40 de ani! Iar dumneata ce-mi urezi? S? m? simt cu mul?i ani mai b?trân?!...

Cusurgiu mai sunte?i!

Domnule, sunt pur ?i simplu îndurerat de felul cum sunt trata?i studen?ii la unele materii! Ei vin la facultatea noastr?, ca ?i mine în urm? cu 55 deani, de dragul limbii române, de dragul literaturii care s-a scris în aceast? limb?!... Când termin? liceul ei au acest drag f?r? s? cunoasc? integral limba român? ?i literatura român?! Prima menire a facult??ii este s?-i fac?, s?-i oblige, s?-i stimuleze pe studen?i s? adânceasc? cunoa?terea limbii române, a literaturii! A limbii române vechi, a dialectelor, a limbii populare... Pe mul?i studen?i din ultimul an de facultate i-am întrebat denumirea popular? a lunilor anului ?i cei mai mul?i n-o ?tiau! În facultate nu se face cunoa?terea limbii române, ci cunoa?terea unor teorii, a unor autori cu o autoritate nevalidat? în timp, c?ci sunt înc? în via??. ?i te treze?ti la un moment dat c? în?i?i ace?ti autori î?i abandoneaz? teoriile. Ce vin? au avut acei tineri c?rora le-ai stricat anii de studen?ie cu preten?ii absurde la examene de co?mar!... Îmi repro?ez c? am fost numai ironic cu asemenea practici, cu asemenea colege pline de ifose intelectuale. Trebuia, când eram înc? activ, s? pun mâna pe bici! S? ies f??i? nu împotriva impostorilor, ci în ap?rarea studen?ilor, a colegilor mei mai tineri, obliga?i s? înve?e prostii, în loc s? se împ?rt??easc? din nestematele limbii române, s? priceap? ce Dumnezeu putea s? însemne pentru Emil Cioran, marele performer al limbii franceze, nevoia de a citi zilnic o pagin?-dou? din Biblia lui ?erban Vod?! Nu pentru teologia din text, ci pentru expresivitatea unic? a textului românesc. Care lipse?te traducerii Bibliei în alte limbi dintre cele cunoscute lui Cioran! Dar ce?! Conteaz? un Cioran sau Noica, un Sextil Pu?cariu sau Ovid Densusianu, un Hasdeu sau chiar Eminescu pentru speciali?tii no?tri în limba român? contemporan??! Nu mi-e ru?ine nici cu colegele de la istoria limbii române!... Colegele am zis!

Sunte?i cam misogin!

Nu! Dac? este s? discut?m pe îndelete, probabil c? ar trebui s? începem cu Ion Coteanu ?i Boris Cazacu! Cu ei ?i prin ei a început dec?derea catedrei de limba român?! Ei au tolerat, au acceptat, au încurajat chiar aceast? „deschidere", aceast? grij? caraghioas? în fond de a fi în pas cu moda f?r? niciun examen critic, lucid! Nu aveau consisten?a profesional? a unui Graur sau Iv?nescu, se sim?eau ei c? stau pe scaune prea înalte pentru cât? carte ?tiau ?i acceptau cu prea mare u?urin?? teribilismele modernit??ii. Moftemele, cum le-am numit, pe urmele unor doamne filoloage de la Editura ?tiin?ific?. Dînsele f?ceau aceast? deosebire: c?r?i cu mofteme ?i c?r?i propriu zise, c?r?i!...

Graur cum a privit aceste curente înnoitoare!

Aceste curente fals înnoitoare!... Mi-aduc aminte cât a fost de mefient fa?? de lingvistica matematic?, care a f?cut mari ravagii la vremea ei! Dragii mei, ne spunea, studierea limbii cu ajutorul unor formule matematice, unele dintre ele inventate ad hoc, este un capitol al matematicii, nu al lingvisticii! Matematizarea lingvisticii este interesant? pentru matematicieni, dar nu ?i pentru gr?m?tici. Avem nevoie de statistic?, de num?r?toare, dar numai ca instrument, iar nu pentru a în?elege fenomenul lingvistic!... Mi-aduc bine aminte când, la o ?edin?? de catedr?, a zis despre Sintaxa transforma?ional? pomenit? mai sus, pe care o citise ca tez? de doctorat, c? nu aduce nimic nou, nu descoper? nici o regul? necunoscut? a limbii române, absent? din Gramatica Academiei, aia adev?rata, scris? sub obl?duirea lui Graur! Dar Graur avea în spate o oper?, era un savant autentic, nu se sfia s? intre în contrasens cu moda trec?toare, chiar dac? venea din ditamai America! Avea o regul?: nu scria un rând dac? nu avea de spus ceva nou! Îi aprecia cel mai mult pe studen?ii care veneau la el s?-?i fac? lucrarea de licen?? cu un subiect g?sit de ei! Propus de ei.

A ?inut mult la dumneavoastr?!

Îmi pare r?u c? nu i-am ar?tat cât de mult am ?inut ?i eu la dînsul!... M-am sfiit, s? nu par lingu?itor, cum erau mai toate muierile din preajma lui Cazacu ?i Coteanu!... Graur nu încuraja nicicum asemenea temenele! Impunea un soi de colegialitate înalt?! Era bucuros când îl contraziceai, fire?te, cu argumente! Îi pl?ceau disputele care se puteau isca astfel. Nu, nu sunt misogin! Ce am spus despre Gabriela Pan? se potrive?te ?i altor colege de seama ei sau mai tinere, dar nu ?i doamnei Gu?u, de pild?! Nota bene! Am avut coleg? de catedr? pe doamna Elena Slave, ei îi datorez mult, ea m-a luat de mân? ?i m-a dus la Graur! A fost moa?a mea, pot zice. N-a scris sute de articole! Dar ei îi dator?m revela?ia modului prezumtiv, pentru care Noica se ar?ta recunosc?tor. Teza dînsei de doctorat a fost despre Metaforele limbii române!... O lucrare de mare utilitate pentru cunoa?terea limbii române ca isprav? a spiritului românesc! Aceast? carte a trecut pe nedrept ner?spl?tit? de aten?ia colegilor care predau limba român?!... ?i doar le-ar fi fost atât de util?! Dar ce interes pot stârni metaforele limbii române?! Alt? coleg?, doamna Lucia Wald, o veritabil? savant?. Clasicist? ?i bun? teoretician? a limbii, pe linia lui Alexandru Graur! Indo-europenist?! Dintre toate doamnele cu care am fost coleg, merita cel mai mult jil?ul academic! Nu premiul Academiei, ci titlul de academician. De ce nu l-a primit? Am o explica?ie, aparent surprinz?toare: pentru c? este evreic?... Nu-?i ascunde evreitatea, ci o onoreaz?. A?a cum nu se întâmpl? cu al?i evrei sau evreice din Academie! Zic unii c? ar fi prea mul?i evrei în Acadmia Român?! Nu-mi pot da seama dac? î?i merit? acest titlu, dar este sigur c? Lucia Wald ?i-l merita cu prisosin??!

?i atunci?

Nu merg mai departe! Dac? am s? pot, o s? m? interesez care este explica?ia oficial?. Dac? exist? vreuna!... Lucia Wald a fost cam sever? cu mine. M-a cam ?inut din scurt, s? nu-l fac de ru?ine pe Graur, care-?i pusese obrazul pentru mine când m-au angajat la Universitate, de?i nu aveam dosar curat!... De câteva ori ?tiu c? l-am dezam?git! Dar una peste alta, a? zice c? m-a avut la inim?, i-a pl?cut neconformismul meu!

Pute?i da un exemplu?

P?i, în 1980 m-a chemat Graur la el, la Editura Academiei, s? m? întrebe de cotiza?ia la sindicat, de ce nu mai vreau s-o pl?tesc! Se f?cuse un an de când refuzam cu ostenta?ie s? mai dau obolul la sindicat! ?i to?i colegii comentau în fel ?i chip. I-am explicat maestrului nostru de ce nu mai pl?tesc, m-a ascultat aproape amuzat, iar în final a fost de acord cu mine. A?a c? eu nu am pl?tit sindicatul pân? în 1990!... Alexandru Sincu era încântat la Paris de „disiden?a" mea.

?i care a fost motivul dumneavoastr??

Eh, cu alt? ocazie, când vom vorbi ?i de cealalt? jum?tate a catedrei de limba român?: istoria limbii. S? fim s?n?to?i s? ne mai vedem!
A consemnat B. ?., 5 iunie 2015

footer