Revista Art-emis
Marinarul PDF Imprimare Email
Ing. Ovidiu M. Curea   
Miercuri, 06 Mai 2015 18:23
Ovidiu M. Curea, art-emis?i dac? diferen?e similare între teoria civilizat? a secolului al XXI-lea ?i practicile maritime primitive din vremea pira?ilor exist? ?i opereaz? ?i în alte sfere de activitate, în cea economic? sau social? sau chiar politic?, noi cine suntem? Noi unde ne pozi?ion?m pe segmentul dintre ho?ie ?i onestitate?
Pierdu?i în Portul Havana
Pe la începutul toamnei se prezenta la Ambasada României de la Havana un b?rbat robust, cu fa?a lat?, în?l?imea de cca. 1,80 m ?i vârsta cuprins? între 45 - 50 de ani. Era îmbr?cat decent, într-o c?ma?? alb? imaculat?, pantaloni negri ?i pantofi de aceia?i culoare bine lustrui?i. Dup? înf??i?area fizic? bine cl?dit?, degajând siguran?? ?i echilibru te a?teptai la o voce din registrul grav, bas sau cel pu?in bariton, dar vocea sa, mai degrab? de tenor, ?i privirea u?or lunecoas? distonau cu restul tr?s?turilor. La prima privire nu ?tiai de unde s? îl iei. Nu mi-am dat seama dac? era român sau str?in pân? nu mi-a zis „Bun? ziua” ?i s-a prezentat aproape milit?re?te „Sunt E.M., c?pitanul vasului românesc D.V.”. Povestea lui m-a surprins, m-a f?cut tr?iesc sentimente de compasiune, de solidaritate, de scandalizare ?i dorin?? de lupt? împotriva absurdului, a minciunii ?i vicleniei, animat de sentimentul na?ional de care, în ?ar?, ast?zi am ajuns s? ne ru?in?m, dar care, afar?, se accentueaz? propor?ional cu dep?rtarea fa?? de cas?. Vasul D.V. comandat de c?pitanul E.M. venise cu marf? greceasc? în Portul Havana ?i fusese ancorat în rada portului, a?teptându-?i rândul la dan? pentru desc?rcare. În acest timp, o furtun? tropical? ce se ab?tuse peste Havana, smulsese din ancor? un vas cubanez care lovise în babord vasul românesc. Culmea tupeului, compania maritim? cubanez?, intentase ac?iune juridic? vasului românesc, iar acesta fusese arestat de autorit??ile portuare cubaneze pân? la rezolvarea cazului. Adic? vine unul ?i-?i d? un pumn zdrav?n în nas ?i apoi tot el te d? în judecat?. Colac peste pup?z?, armatorul grec al vasului românesc intrase în faliment, nu pl?tise echipajul ?i nici nu d?dea semne c? l-ar interesa în vreun fel soarta acestuia. Marinarii românii erau, deci, izola?i în rada Portului Havana, f?r? bani, f?r? alimente, f?r? ap? ?i combustibil, cu vasul avariat de cubanezi ?i arestat tot de cubanezi. Mai frumos nici c? se putea. Ca în c?r?ile cu pira?i. Ce era de f?cut? Scandal la cubanezi! De acord, dar pân? atunci trebuia ajutat echipajul cu alimente ?i cu ap?. Am f?cut apel la to?i membrii ambasadei ?i am strâns câte ceva de la fiecare. Oamenii au în?eles repede despre ce era vorba ?i acea solidaritate româneasc? care nu se manifest? decât arareori, dar atunci când scânteiaz? orbe?te, s-a aprins cu furie. Fiecare a venit cu ce avea prin buc?t?rii: cu sticle de ulei ?i ap? mineral?, cu zah?r, cu f?in?, orez, conserve de carne, fructe, sucuri, ba ?i ceva rom cubanez. În plus am mai strâns ?i câ?iva dolari. Era de necrezut. Meschin?ria, scâr?o?enia, invidia, zgârcenia care bântuie stupid prin ambasade disp?ruse brusc ?i to?i s?reau în ajutorul marinarilor români pierdu?i la cap?tul lumii. C?pitanul a chemat doi oameni din echipaj s? ridice alimentele iar eu am plecat cu el în pia?? s? cump?r?m verde?uri, carne ?i pâine. Pe drum îl întreb pe c?pitan dac? a anun?at incidentul la compania de asigur?ri. R?spunsul lui m-a înghe?at. Vasul nu era asigurat. Am crezut c? nu am în?eles bine. Nu se putea a?a ceva. Cum s? pleci pe mare cu vasul neasigurat? Nu ie?i pe ?osea cu o ma?in? f?r? s? ai asigurare, e penal, dar?mite cu un vas prin Mediterana, de-a latul Atlanticului. Dac? ajungem la tribunal cu proprietarii vasului cubanez ?i se afl?, ?i cu siguran?? c? s-ar afla, suntem pierdu?i. M-am întors la ambasad? mult mai îngrijorat decât plecasem. Am cerut întrevedere la compania naval? cubanez? ?i am ob?inut-o pentru a doua zi la orele 10,00.
La mas? cu pira?ii
Am plecat la întâlnire îngrijorat de incon?tien?a c?pitanului nostru, scandalizat de tupeul cubanezilor ?i preocupat de cursul pe care îl puteau lua evenimentele. La compania naval? cubanez? m? a?tepta ?efa serviciului juridic împreun? cu jurista specialist? în dreptul maritim. Dup? salut?rile protocolare, ne-am a?ezat la masa de discu?ii ?i, cât am schimbat c?r?ile de vizit?, au ?i ap?rut tradi?ionalele ce?ti micu?e cu cafea cubanez? marca Cubanita, tare ?i cu mult zah?r, împreun? cu paharele cu ap? rece de-?i înghe?au din?ii. Am sim?it la gazde o u?oar? stânjeneal? pe care mi-a l?murit-o repede ?efa serviciului:
- Ne pare r?u c? într-o problem? pur maritim? a trebuit s? se implice Ambasada României. Bun! Începutul nu era r?u. Va s? zic? se sim?eau cu musca pe c?ciul?. Nu le convenea faptul c? a ap?rut Ambasada.
- Dup? cum ?ti?i, r?spund eu, rolul oric?rei ambasade este de a promova rela?iile dintre cele dou? state, cel reprezentat ?i cel de re?edin??, de a veghea ca micile neîn?elegeri care pot ap?rea între firmele din cele dou? ??ri s? nu afecteze climatul de încredere ?i de cooperare dintre guvernele lor. Este cazul în spe??.
Am f?cut o pauz? pentru a da timp celor dou? interlocutoare s? m? aprobe, dup? care am continuat atacând:
- Vasul nostru se afl? arestat de dumneavoastr?, care, dup? ce l-a?i lovit ?i avariat, a?i g?sit de cuviin?? s?-l imobiliza?i la dan?, s?-i interzice?i accesul la sursele de ap? potabil? ?i combustibil, punând echipajul nostru în imposibilitatea de a porni generatoarele de energie electric? pentru a avea lumin? la bord, a func?iona aparatele de buc?t?rie pentru prepararea hranei, l?sându-l f?r? ap? curent? în instala?iile sanitare ?i menajere. În plus a?i înaintat plângere împotriva c?pitanului nostru la tribunalul local. V? m?rturisesc sincer c? nu în?eleg o astfel de atitudine din partea agresorului, pentru c? agresiune se nume?te lovirea vasului nostru, chiar dac? ea s-a produs involuntar. Am t?cut brusc, a?teptând r?spunsul gazdelor care a venit destul de anevoie, vag ?i ocolit.
- Dvs. nu cunoa?te?i practicile maritime.
- Nu, nu sunt specialist în dreptul maritim, de aceea caut s? în?eleg. Vasul nostru era ancorat în locul în care i s-a indicat de c?tre autorit??ile portuare cubaneze. Peste el a venit vasul dvs. care l-a lovit.
- Da, dar c?pitanul dvs. nu a încercat nici o manevr? de evitare când a v?zut c? vasul nostru se îndrepta spre el, m-a întrerupt jurista specialist? în dreptul maritim.
- Sta?i pu?in, s? în?eleg ce vre?i s? spune?i. Deci, era furtun?. Vasul nostru era ancorat. Vasul dvs. ancorat. Furtuna smulge vasul cubanez din ancor? ?i îl deviaz? spre vasul nostru. În acel moment, dup? opinia dvs., c?pitanul vasului românesc ar fi trebuit s? ridice ancora ?i s? se dea la o parte din fa?a vasului cubanez. Pe furtun?. Riscând s? fie târât el, de data aceast?, spre alte vase ancorate în apropiere ?i s? la avarieze. Nu vi se pare ilogic? manevra ?i chiar periculoas??
- În marin? exist? anumite practici, pe care n-ave?i cum s? le în?elege?i dac? nu lucra?i cu ele.
- Nu, nu în?eleg. De aceea nici nu pot s? îmi explic aceast? practic? invocat? de dvs. Deci dumneavoastr? a?i lovit vasul nostru în rada portului dumneavoastr? ?i tot dumneavoastr?, profitând de faptul c? era?i acas? ?i avea?i toate pârghiile în mân?, l-a?i arestat, pe motiv c? nu a ridicat ancora pe furtun? ca s? se dea la o parte din fa?a vasului dumneavoastr? sc?pat din ancor?. M? întreb acum din ce cauz? a sc?pat din ancor?. A fost singurul vas din rad? c?ruia i s-a întâmplat acest lucru. I s-a rupt ancora? S-a rupt lan?ul de ancorare? Înseamn? c? incidentul s-a datorat unei proaste verific?ri tehnice a instala?iilor vasului dumneavoastr?. În fine, am ?arjat eu hot?râtor, în?eleg c? trebuie s? mergem în instan?? pentru a rezolva cazul. Vom merge dac? este necesar, dac? nu sunte?i de acord s? solu?ion?m cazul pe cale amiabil?, în spiritul rela?iilor de respect dintre statele noastre (Le sugeram calea de rezolvare). Vom merge în instan??, unde Ambasada va asigura, desigur, vasului românesc sprijinul juridic necesar, pentru a ob?ine inclusiv daune interese. Cubanezii când aud de „daune interese” se moaie precum fructele de mango înainte de a c?dea din pom. Nu au cu ce pl?ti, iar o eventual? nou? crean?? este analizat?, cercetat? ?i anchetat? de diferitele organe ?i comisii de specialitate, iar situa?ia celui din vina c?ruia s-a f?cut devine departe de a fi invidiabil?.
- Poate c? nu este necesar, intervine ?efa serviciului juridic. Ce în?elege?i dvs. prin solu?ionare pe cale amiabil??
- În primul rând retragerea plângerii împotriva c?pitanului, în al doilea rând ridicarea st?rii de arest a vasului ?i, în al treilea rând repararea vasului, mai ales c? avariile sunt foarte importante. Spre surprinderea mea gazdele au acceptat mai repede decât m-a? fi a?teptat, l?sându-m? nedumerit de dou? ori. O dat? de agresiunea cu care atacaser? episodul ciocnirii (cu ac?iune juridic?, cu arestare) ?i a doua oar? cu consim?irea rapid? la propunerilor mele.
A?a dup? cum îi cuno?team pe cubanezi, rezulta c? cele dou? juriste veniser? la întâlnirea cu mine având, deja, aprobat mandatul de a accepta rezolvarea amiabil? în termenii propu?i de mine, în cazul în care nu puteau ob?ine mai mult. Altfel, mi-ar fi comunicat direct c? urmau s?-?i informeze ?efii de propunerile mele ?i m-ar fi chemat la o nou? rund? de negocieri. Cele dou? partenere de dialog p?reau chiar u?urate ?i mul?umite de felul cum se încheiaser? discu?iile. Eu, desigur, n-aveam cum s? m? simt altfel decât de-a dreptul fericit. Dintr-o dat? le vedeam acum cu al?i ochi pe cele dou? cucoane. De fapt abia acum le vedeam. Erau dou? „morenas” (brunete) dr?gu?e ?i chiar simpatice. M-au asigurat c? repara?iile la vasul nostru vor începe chiar de a doua zi, iar vasului i se va asigura accesul la toate sursele de alimentare, chiar din seara aceasta.
Am început apoi s? vorbim de c?ldura de afar?, le-am întrebat care ar fi cele mai frumoase locuri de vizitat din Cuba (e subiectul cel mai îndr?git de cubanezi, s?-i întrebi ?i s?-?i vorbeasc? despre frumuse?ile naturale ale ??rii lor), am l?udat cafeaua, romul ?i ?ig?rile cubaneze, frumuse?ea femeilor (apreciere pe care au primit-o cu cochet?ria de rigoare). Spre sfâr?itul întrevederii noastre care se încheia într-o atmosfer? relaxat?, încurajat de atitudinea lor devenit? prietenoas?, îndr?znesc ?i le întreb:
- Acum, c? totul s-a terminat cu bine, l?muri?i-m? ?i pe mine ce-a fost cu toat? ac?iunea aceea de început, desprins? parc? din Procesul lui Kafka, ac?iune ce pentru mine continu? s? îmi par? nu numai total ilogic? dar ?i f?r? sor?i de izbând?.
- Ilogic? poate, dar nu ?i f?r? sor?i de izbând?, zice jurista specialist? în dreptul maritim. Dup? cum v-am spus, dvs. nu cunoa?te?i practicile navale. Acestea î?i au originea în trecut, în cutumele care se trag din vremea pira?ilor, când intimidarea î?i avea rolul s?u bine determinat.
- Adic?, vre?i s? spune?i c? a?i mers la intimidare ?i cu arestarea vasului ?i cu ac?iunea juridic? împotriva c?pitanului?
- Desigur. Vasul era sub pavilion panamez, iar armatorul era grec, aflat într-o situa?ie financiar? ?i juridic? dificil?. Dac? nu ar fi avut sprijinul Ambasadei României c?pitanul vasului s-ar fi descurcat greu. Exista posibilitatea ca vasul s? fi putut fi, pân? la urm?, confiscat sau s? se ob?in? o important? sum? pentru eliberarea lui. Practici ce se trag din vremea pira?ilor, deci? Cam a?a.
Pentru câteva clipe am r?mas descump?nit, încercând s? în?eleg ceea ce nu mi se predase niciodat? nic?ieri, despre care nu auzisem vreodat? ?i despre care cu atât mai pu?in nu îmi imaginasem. Un fior rece m-a str?b?tut pe ?ira spin?rii ?i un nod mi s-a pus în gât. Cum adic?, practici navale? Atunci teoria transporturilor navale, teoria legisla?iei navale, acestea pentru cine sunt? Pentru pro?ti? ?i dac? diferen?e similare între teoria civilizat? a secolului XXI ?i practicile maritime primitive din vremea pira?ilor exist? ?i opereaz? ?i în alte sfere de activitate, în cea economic? sau social? sau chiar politic?, noi cine suntem? Noi unde ne pozi?ion?m pe segmentul dintre ho?ie ?i onestitate? Dar nu era nici locul, nici timpul s? m? ar?t slab de înger. Am zâmbit în?eleg?tor, de?i nu puteam s? în?eleg, nu puteam s? accept ceea ce aflasem ?i continui s? nu în?eleg nici ast?zi. La urma urmei ob?inusem ce voiam. Vasul nostru era liber împreun? cu tot echipajul ?i urma s? fie reparat pe cheltuiala cubanezilor. M-am desp?r?it, deci, în termeni amicali de cele dou? cubaneze care, de acuma, p?reau de-a dreptul amabile, ?i am plecat spre ambasad?. Pe drum sintagma ”practici navale” pe care mi-o evocase cu atâta superioritate jurista cubanez? îmi zumz?ia în cap ca o viespe ce-?i d? târcoale atunci când m?nânci o par? sau un strugure dulce. Încercam s? o alung imaginându-mi clipa în care aveam s?-i dau c?pitanului vestea cea mare, dar ea, sintagma ”practici navale” tot îmi revenea cu insisten?? f?cându-?i loc ho?e?te, ca un pirat, printre gândurile ?i imaginile pe care încercam din r?sputeri s? le ?in în rânduial?.
Tot despre piraterie
Spre surprinderea mea, c?pitanul a primit vestea cea mare cu jum?tate de entuziasm, ba chiar cu rezerv?:
- Da…, dar tot nu putem pleca.
- Cum adic? nu pute?i pleca? De ce nu pute?i pleca? Cine v? mai ?ine?
- P?i cu ce s? plec?m? Cu ce bani s? aliment?m vasul? Drace! Avea dreptate. N-aveau bani nici m?car pentru mâncare. Ce s? fac? Cum s?-i ajut?
- A?i avea nevoie de un contract de transport, ca s? face?i rost de bani.
- Am avea. Dar cine ne încredin?eaz? nou? un contract de transport cu avans de plat? pentru armarea vasului? Iar avea dreptate. S? vedem. Trebuie s? g?sim ceva. Vasul trebuia neap?rat s? plece cât mai repede pentru c? acumula datorii pentru sta?ionare ?i c?pitanul n-avea cu ce s? le pl?teasc?, deci risca s? fie din nou sechestrat ?i, de data aceasta, pe motive de necontestat. În aceea?i dup?-amiaz? am trecut rapid s? caut cu înfrigurare printre toate cuno?tin?ele ?i toate contactele pe care le aveam în plan local pe cineva care s? ne ajute ?i, în final, am g?sit. Am ob?inut pentru nava D.V. un contract de transport în bazinul Caraibelor. Bucurie mare. Am sc?pat cu to?ii de belea. Vasul a alimentat pe socoteala exportatorului ?i, în strig?tul victorios al sirenei, s-a desprins greoi de la dan?, înc?rcat la capacitatea maxim?. Pe chei, noi, cei care fuseser?m implica?i în întreaga daraver?, r?suflam u?ura?i ?i fluturam batistele. La o vreme am auzit c?, dup? ce a desc?rcat în portul caraibian de destina?ie, vasul D.V. a ajuns în Portul Panama, iar aici, c?pitanul împreun? cu echipajul au vândut nava ?i s-au f?cut nev?zu?i în lume. A fost, probabil, o alt? practic? maritim? care se trage tot din vremea pira?ilor ?i de care nici eu, nici al?i naivi ca mine habar nu au. Câte alte asemenea practici or mai fi ?i cât de mare poate fi naivitatea noastr??
footer