Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
  
Duminică, 01 Martie 2015 17:19

Vasile Cr?ciun, art-emisVasile Cr?ciun a readus acas?, în Basarabia, instrumentele na?ionale române?ti

„De-l munce?te dorul pe român, de-l cuprinde veselia, de-l minuneaz? vreo fapt? m?rea??, el î?i cânt? durerile ?i mul?umirile, î?i cânt? eroii, î?i cânt? istoria, ?i astfel sufletul s?u e un izvor nesfâr?it de frumoas? poezie”, spunea Vasile Alecsandri. Românul, dac? ar fi s? parafrazez acest gând, ?i-a cântat durerile ?i n?zuin?ele chiar ?i atunci când i-a fost interzis s? cânte sau s? plâng?, muzica fiind o rug?ciune, un dialog permanent cu Dumnezeu în continu? lupt? pentru supravie?uire. Pentru noi, basarabenii, folclorul, muzica au fost poate unicul limbaj, care ne exprima subtil, subliminal, sufletul, atunci când era supus? cenzurii chiar ?i crea?ia popular?, fiind interzise difuzarea la radio ?i tv a multor cântece române?ti. În acerbul proces de rusificare ni s-a impus nu numai limba rus?, dar ?i înlocuirea tradi?iilor populare, a instrumentelor tradi?ionale române?ti cu cele ruse?ti. Nu putea fi rusificat doar Tat?l nostru în rug?ciunile p?rin?ilor no?tri, ale ??ranilor care tacit, dar neînfrân?i, ?i-au ap?rat cu dârzenie credin?a, doinele ?i baladele, sârbele ?i horele. În Basarabia anilor ’70-’80, când la Chi?in?u, se n??tea o literatur? na?ional? de rezisten?? reprezentat? de Ion Dru??, Grigore Vieru, Dumitru Matcovschi, Leonida Lari, Nicolae Dabija etc, apare muzica lui Eugen Doga ?i filmele lui Emil Loteanu, similar, o lupt? de rezisten?? avea loc ?i în institu?iile de înv???mânt superior. Un aspect mai pu?in cunoscut ?i elucidat în mass-media de la noi. Ast?zi ne mândrim pe bun? dreptate cu orchestrele de muzic? popular? „Folclor”, „L?utarii”, „Mugurel”, „Fra?ii Advahov”, orchestrele Ansamblurilor de Muzic? ?i Dans popular „Joc” ?i „Fluiera?”, care fac concuren?? forma?iilor de peste Prut, dar mai pu?in cunoa?tem despre luptele de culise pentru salvarea a ce se mai putea, despre procesul de cenzurare a folclorului, a instrumentelor populare. Or, imediat dup? reocuparea Basarabiei în 1945, odat? cu deportarea masiv? a românilor basarabeni în Siberia, instrumentele populare (de altfel, ca ?i c?r?ile de limb? român?), au fost ?i ele arestate, fiind înlocuite cu balalaika, baianul, dombra, în mare vog? fiind ceastu?ka ?i kazaciokul.

Cine sunt acei eroi anonimi, din umbr?, care, aidoma ??ranilor no?tri, ne-au ap?rat muzica na?ional?, instrumentele populare, s-au opus for?elor oculte ale Kremlinului, readucându-le acas?, redându-ne bucuria ?i s?rb?toarea de a ne delecta în sunetele fermec?toare ale naiului, ?ambalului, viorii, fluierului sau cobzei?! Un martor al acelor timpuri obscure, dar ?i un model de rezisten?? este dl Vasile Cr?ciun de la Academia de Muzic?, Teatru ?i Arte Plastice din Chi?in?u. O personalitate marcant? a culturii muzicale de la noi, profesor universitar, un virtuos dirijor ?i solist-instrumentist, sprijinit ?i încurajat de maestrul Serghei Lunchevici ?i profesorul Ion Grosu, este întemeietorul artei aranjamentului pentru ?ambal în spa?iul dintre Nistru ?i Prut. Autor a unor manuale ?i volume de specialitate, între care Din tezaurul muzicii universale (1982), Metod? de ?ambal (în colaborare cu V. Sârbu), Chi?in?u (1982); Program pentru clasa special? la ?ambal (1985). Totodat? are în palmaresul s?u 30 de crea?ii muzicale originale pentru orchestra de muzic? popular?, ansamblu de violonceli?ti ?i violoni?ti, 80 aranjamente folclorice. Este protagonistul primului recital la ?ambal din R. Moldova. De-a lungul anilor a redat m?iestria ?i farmecul sunetelor argintii ale ?ambalului (cum îl descrie maestrul) ?i discipolilor s?i, care ast?zi ne reprezint? ?i peste hotare. Doar câteva nume de referin??: Petre Dabija, Gheorghe ?evci?in, Vasile Panainte, Valeriu Lu??, Angela Râmbu, Elena Danitova, Tatiana Costin, Nichita Comendant, Igor lachimciuc, Ghenadie Platon.

F?când parte din genera?ia de aur a virtuozilor muzicii populare, al?turi de Serghei Lunchevici, Dumitru Blajinu, Vasile Iovu, Nicolae Botgros, Ignat Bratu, Leonid Mo?anu, Simion Duja ?.a.,Vasile Cr?ciun a înscris o fil? remarcabil? în istoria muzicii na?ionale, fiind unul dintre pilonii care au ap?rat-o de rutin? ?i dezna?ionalizare. Abordându-l pentru un interviu, am aflat c? domnul Vasile Cr?ciun era spitalizat. Totu?i, a acceptat s? ne întâlnim peste o s?pt?mân? la catedr?. De?i starea s?n?t??ii sale e precar? ?i necesit? un tratament costisitor de mii de lei s?pt?mânal. De aceea e nevoit s? renun?e la tratament. Modest din fire, nu s-a lamentat, doar c? întrebându-l dac? are sprijinul Uniunii Muzicienilor, al Ministerului Culturii, mi-a m?rturisit c? are un ajutor de 50 de lei lunar pentru titlu de Maestru în Art?. ?i atât. Or, pe fondalul unei crize politice ?i economice, se pare c? se degradeaz? ?i solidaritatea, altruismul, no?iunea de apreciere a valorilor noastre na?ionale, a personalit??ilor ce prin verticalitatea ?i tenacitatea lor au contribuit la salvarea ?i promovarea patrimoniului cultural. În ultimii ani, a intrat deja în vog?, decorarea cu hurta a celor „care au promovat integrarea european?”, ca pân? la urm? ace?tia s? fie rezerva?i fa?? de Europa, a celor cu merite derizorii fa?? de actul culturii, doar cu apartenen?? la o ga?c? sau alta, sau culmea, a celor care în anii de grea cump?n? au f?cut pact cu regimul, ast?zi pretinzând la lauri ?i titluri. Sper?m c?, institu?iile de resort vor reac?iona ?i vor oferi sprijinul necesar, dar ?i meritat unei personalit??i de talia lui Vasile Cr?ciun, care a ?inut piept unui regim dictatorial, aducându-ne acas? vioara ?i naiul, ?ambalul ?i acordeonul, cobza ?i fluierul. Instrumente prin care, via?a ?i activitatea Dumisale consacrat? muzicii, a fost ?i continu? s? fie un dialog perpetuu cu Dumnezeu.

Cine v-a altoit pasiunea, dragostea pentru muzic??

Vasile Cr?ciun:Locul meu de ba?tin? e satul Vân?tori din p?r?ile Nisporenilor, locuri frumoase cu tradi?ii populare ?i vesti?i l?utari. Copil fiind, mergeam cu p?rin?ii, amicii la hora din mijlocul satului, unde la s?rb?tori se întâmpla ceva cu adev?rat miraculos: cântau l?utarii ?i orchestre de muzic? popular?. Eram fascinat de sunetele instrumentelor muzicale ?i ascultam cu sufletul la gura, ore întregi aceast? mare minune. Prin clasa 5-a am avut norocul s? fiu selectat de o comisie de speciali?ti, venit? de la raion, pentru a face ?coal? de balet la Moscova. Dup? un an am fost nevoit s? întrerup studiile, deoarece aveam probleme de s?n?tate cu inima. Am fost înscris la ?coala special? de muzic? a Conservatorului de Stat, unde am studiat ?ambalul. Tot prin anii ceia mai era un tân?r îndr?gostit de acest minunat instrument-Victor Copacinschi,care înv??a la Colegiul de muzic? „?tefan Neaga”. Dânsul, dup? câte ?tim,cânt? cu diferite forma?ii muzicale în Austria, unde s-a stabilit cu traiul. Dar el mai mult se axeaz? pe muzica clasic?.Noi suntem mai aproape de muzica popular?. A?a ne e sufletul.La ultimul an, când deja m? afirmasem ca mânuiam acest instrument, am fost invitat în Ansamblul de Estrad? al Tineretului. ?ambalagii la acea vreme aproape c? nu erau. Din ansamblu mai f?ceau parte Mircea O?el, Nicolae Sulac, Angela P?duraru,Mihai Dolgan ?.a. Am absolvit Conservatorul, în 1970, avându-i profesori pe Valentin Vilinciuc ?i Ion Grosu (?ambal), Boris Cotlearov, Iulia ?ibulschi, Alexandr Abramovici (istoria muzicii), Vitali Fuxman (polifonie), Leonid Berov (solfegiu), Bella Berghiner (armonie). Ulterior, am predat la catedra de ?ambal, ?ef de catedr? ?i dirijor a orchestrei de instrumente populare (din 1977). În 1983 am f?cut parte din comisia pentru repertoriul colectivelor de amatori de la sate din cadrul Ministerului Culturii.

A?i evoluat ca ?ambalagiu în orchestra de muzic? popular? „Folclor” a RadioTeleviziunii? Cui dator?m miracolul c? în acele timpuri de stagnare, când se promova o politic? acerb? de dezna?ionalizare, s? apar? o forma?ie axat? pe un repertoriu na?ional?

Vasile Cr?ciun:Procesul nu era atât de dezna?ionalizare, cât de formare a unei noi, false, na?iuni, cea „sovietic? moldoveneasc?”, diferit? de cea româneasc?. Existau colective de muzic? popular?, dar ele erau obligate s? includ? în repertoriu ?i cântece ruse?ti, ucrainene ?i câteva moldovene?ti (române?ti), ca s? fie reprezentat? cultura popoarelor statului sovietic. Adic? trebuia s? fie „na?ional? ca form? ?i multina?ional?, socialist? la con?inut”. Orchestra „Folclor” a fost un miracol care îl dator?m omului de cultur? Dumitru Blajinu, un mare violonist ?i folclorist, dirijor virtuos, om cu personalitate. Datorit? lui, toate piesele muzicale, cântecele erau din repertoriul na?ional, avându-i ca soli?ti pe Veronica Mihai, Nina Ermurache, Angela P?duraru, Teodor Negar?, Ioan Paulencu, Valentina Cojocaru, Larisa Arsene, Maria Saraba?, Nicolae Glib etc.

În acei ani, datorit? acestei faimoase orchestre, au fost înregistrate la radio circa 400 de piese vocale ?i instrumentale în diverse forme ?i peste 300 de crea?ii de autor. De?i fiecare înregistrare era supus? votului la un consiliu special. Ap?ruser? ?i culegerile de cântece „Zii, l?ut?!”, „La vatra jocului”, „Primul ghiocel”, „Cânt? inima ?i dorul” de Dumitru Blajinu. Acela?i autor editeaz? peste ani, în 2002, o „Antologie de folclor muzical. 1107 melodii ?i cântece din Moldova istoric?” din seria „Tezaurul poporului român”.

De ce orchestra „Folclor”, cea care a format fondul de aur al RadioTeleviziunii, a nimerit în dizgra?ia conducerii companiei?

Vasile Cr?ciun:Cu siguran?? c? motivul a avut un substrat antina?ional, de?i Ilie Tele?cu, pre?edintele de atunci al companiei Teleradio-Moldova, ar fi afirmat c? statutul companiei nu prevede ?i o orchestr? popular?. Chiar ?i folclorul era supus cenzurii. Din 1984 orchestra „Folclor” a fost preluat? de Maestrul Petre Neam?u, un virtuos acordeonist ?i dirijor, care a continuat procesul de completare a fondului cu înregistr?rile celor mai valoroase piese folclorice.Dup? ce orchestra a nimerit în dizgra?ia ideologilor vigilen?i, a fost g?zduit? de c?tre Filarmonica Na?ional?. La rândul s?u, Petre Neam?u a înregistrat muzic? cu to?i interpre?ii valoro?i de pe o parte ?i alta a Prutului. Cu alte cuvinte, ace?ti oameni au f?cut o epoc? în istoria muzicii populare. Orchestra de studio s-a transformat în una de concert, acompaniind participan?ii ?i invita?ii la mai multe festivaluri-concurs din R. Moldova ?i România: „Crizantema de Argint”, „Crizantema de Aur”, „Maria T?nase”…

Prin anii 70, a?i fost numit în calitate de lector la Conservator. Care era starea de spirit de aici?

Vasile Cr?ciun:Erau dou? facult??i, cea de interpre?i ?i cea de iluminare cultural?, pentru casele de cultur? de la sate. La catedra Instrumente populare, ?ef fiind Valentin Vilinciuc, 80 la sut? din instrumente fiind baiane. Balalaika era la facultatea de interpre?i. În 1976 am fost numit ?ef de catedr?. Era nevoie de mult? diploma?ie, voin??, energie, dac? vre?i, ca s? schimbi situa?ia. A fost foarte greu, dar am reu?it. Treptat am înlocuit baianul cu acordeonul, iar ulterior, balalaika – cu cobza, vioara, fluierul. Dup? ce am activat un an la Ministerul Culturii, am fost invitat la Facultatea de interpre?i, deja la Conservator, care luase locul Institutului de Arte. Acolo am continuat s? reabilitez instrumentele populare moldovene?ti. O f?ceam la modul elegant. Dac? unul absolvea baianul, altul nu primeam în loc. În anul viitor anun?am deja concurs la acordeon. Astfel, treptat, reveneau acas? acordeonul, cobza, fluierul. Doar naiul nu a putut fi introdus, nu a trecut la consiliu. Am ob?inut, totu?i, s? fac o clas? de nai facultativ?, unde a activat în calitate de lector viitorul rege al naiului, Vasile Iovu.De fapt naiul se preda ca instrument ad?ug?tor din 1973,pedagog fiind tot Iovu.

Cu certitudine, a fost o adev?rat? lupt? de rezisten?? s? te opui unei politici acerbe promovate de Moscova printr-un ministru, V. Cherdivarenko, sau al tovar??ului A. Suslov, rectorul Conservatorului „G. Musicescu”. Vi s-a incriminat c? sunte?i na?ionalist, a?i avut de suferit?

Vasile Cr?ciun:Sunt lucruri pe care nu le pot dest?inui înc?. Sunt oameni în via??. Dar trebuie s? recunosc am avut sprijinul unor oameni cu influen??. Mai erau ?i pe atunci oameni, nedeforma?i de regim. De?i am avut mai multe provoc?ri, chiar au încercat s? m? racoleze. Într-o bun? zi au venit doi tipi, care, în urma unei discu?ii mi-au propus non?alant s?-mi supraveghez colegii ?i s? raportez despre ce vorbesc, care e starea de spirit. Îmi promiteau plec?ri peste hotare, avansare în func?ii etc. Eu aveam de acas?, de la mama, o educa?ie româneasc?, dragoste pentru neam. Atunci mi-am zis, cum o s? m? uit în ochii mamei, ce o s?-i spun. Bineîn?eles c? nu au putut s? m? atrag?. Le-am spus sincer c? nu pot umbla cu pâra, sunt educat altfel, nu pot s? ascult pe la u?i, s?-mi divul colegii, studen?ii… de?i respect, chipurile, idealurile socialiste. În 1984 am fost invitat la Conservator ?i numit ?ef de catedr?. Aveam deja faima de revolu?ionar ?i un grup de studen?i au scris o peti?ie contra mea la Comitetul Central de la Moscova fiind etichetat ca na?ionalist. Era deja în timpul dezghe?ului gorbaciovist. Scrisoarea a fost expediat? spre verificare la Comitetul Central de la Chi?in?u. Ca rezultat, la Conservator a venit o comisie, m-au verificat, m-au interogat, dar pân? la urm? cineva de la cc le-au dat indica?ie s? m? lase în pace. N-au avut de ce s? se lege. A fost un scenariu. Dar, oricum, nimerisem în vizorul lor. Pân? la urm? am depus cerere de eliberare. În locul meu a venit ca ?ef de catedr?, Simion Duja, un bun specialist ?i patriot. Am r?mas ca lector în clasa de ?ambal.

În calitate de dirijor al orchestrei populare a Conservatorului, a?i fost în diverse turnee peste hotare. Care a fost cel mai impresionant?

Vasile Cr?ciun:Cu siguran?? cel mai impresionant a fost cel de peste Prut, în patria istoric?. În 1989 am avut primul turneu în România, la Ia?i. Emo?iile au fost extraordinare Vedeam prima oar? Ia?ii, cetatea de scaun a Moldovei, Copoul, Teiul lui Eminescu, bisericile, locurile istorice… Am fost primi?i cu mult? c?ldur? ?i suflet, cu aplauze ?i chema?i la bis. Atunci am avut o întâlnire de suflet în restaurantul hotelului. Chelnerii, to?i ne priveau cu interes. Vedeau ?i ei prima oar? basarabeni, care vorbeam aceea?i limb? ?i cântam acelea?i cântece. Noi eram pu?in mai dezghe?a?i, ei mai încorseta?i. Era înc? epoca lui Ceau?escu. Am mai avut turnee în S.U.A.(împreun? cu Vasile Iovu, Anastasia Lazariuc ?i Mihai Munteanu), Germania Federal?, Cipru, Italia, Bulgaria, Austria ?.a.

Domnule Vasile Cr?ciun, ce v? mai dori?i s? înf?ptui?i în plan profesional?

Vasile Cr?ciun:Dac? îmi va permite s?n?tatea, îmi doresc s? vad? lumina tiparului lucr?rile mele metodice ?i crea?iile muzicale nepublicate, s? g?sesc sprijinul institu?iilor abilitate. ?i, bineîn?eles, s? contribui ?i în continuare la preg?tirea cadrelor de instrumenti?ti s? promovez frumuse?ea ?i farmecul instrumentelor noastre na?ionale, ale tezaurului muzicii populare.

V? ur?m mult? s?n?tate ?i împlinirea speran?elor.

Au consemnat Tamara Gornicioi ?i Vasile ?oimaru

footer