Revista Art-emis
Dura lex PDF Imprimare Email
Prof. dr. Sylvia Jinga, S.U.A.   
Miercuri, 25 Februarie 2015 21:54

Prof. dr. Sylvia Jinga, art-emisUnii dintre oamenii de afaceri din România ac?ionând pe ascuns, chinui?i de teama de oamenii legii, dar fascina?i de puterea banilor, pe care ?i-i doresc aduna?i în gr?mezi, devin supersti?io?i. Ca ni?te veritabili îndr?gosti?i, obseda?i de obiectul pasiunii lor încep a umbla pe la ghicitoare pentru a aproxima necunoscutul.  Mai c? te apuc? duio?ia, v?zându-i a?a de chinui?i de temeri ?i îngrijor?ri. Va pica oare la vreme de sear? ploconul promi??tor sau se va întâmpla cine ?tie ce încurc?tur? din care el, îndr?gostitul, se va alege  doar cu buze fripte, ?i cine nu cunoa?te durerea ascu?it? a a?tept?rilor frustrate, a îngrozitoarelor deziluzii.  Ce poate fi mai teribil decât biciuirea nervilor celui care a?teapt?. Cristinel Bîgiu, pre?edintele Consiliului Jude?ean Buz?u avu parte pe la începutul lui decembrie de o asemenea dram?. Ca s? aib? certitudinea c? D.N.A. n-o s?-l ia în vizor, o cheam? pe ghicitoare care îi d? ve?ti amestecate, totu?i încurajatoare. Conversa?ia la telefon cu ghicitoarea poate fi o pagin? a antologiei umorului românesc.  Dar este norocos, prime?te banii ascun?i într-o sticl? de whisky de la ilustrissimul Robert Pi?igoi cu care se converseaz? codificat pe internet.  ?i apoi, dup? un timp, sosi ?i scaden?a „facturii” t?inuite.La fel de bizar a ac?ionat judec?torul Mircea Moldovan condamnat la 22 de ani de închisoare pentru luare de mit?. Ca s? fug? de procurori s-a angajat într-un veritabil maraton, încercând s? sar? gardul vilei sale. Ce s? mai zicem de Varujan Vosganian, fost ministru al economiei, care s-a umilit f?r? ru?ine în fa?a colegilor de la senat, implorându-i cu ochii s?i melancolici, umbro?i”, dup? cum singur s-a descris, s? fie clemen?i, s? nu-i ridice imunitatea parlamenar? ca s? evite urm?rirea penal?.  Dac? este atât de credincios, dup? cum au dovedit-o gesturile sale din plenul senatului, consider c? ar fi trebuit s?-?i înceap? fiecare zi la biroul de ministru cu o rug?ciune, cerându-i Celui de Sus ?i nu m? duce pe mine în ispit?”. 

În chip similar, Monica Iacob Ridzi, fost ministru al tineretului aflat? în pragul arest?rii, se plânge c? este foarte bolnav?, c? îi sunt bolnavi copiii, c? bunica ei a fost deportat? etc., dar aceste suferin?e n-au nici o leg?tur? cu sustragerea banilor, cu în?el?ciunea comis? pentru care ar vrea s? nu pl?teasc? odat? prins?.  Tentativele de furt bântuie apocaliptic România.  N-ar fi stricat ca înal?ii demnitari în fiecare zi la office s?-?i fi amintit de una din poruncile de pe Tabla Legii lui Moise, care ne cere s? nu râvnim la bunul aproapelui.  Dar ei nu numai c? au râvnit la bunul aproapelui, ci ?i l-au ?i apropriat f?r? mil? cre?tineasc? sau îndurare de milioanele de români, care tremur? de frig la bloc sau în case, înnebunesc de disperare când le mor copiii în spitale, dau buzna peste grani?e la munc?, sunt lovi?i de dobânzi oneroase, de majorarea continu? a pre?urilor ?i mereu de refuzul guvernului de a face ?osele pe motiv c? bugetul ??rii este prea costeliv s? suporte asemenea investi?ii. Ceea ce trebuie s? li se strige în urechi politicienilor români este c? bani ar fi, dac? nu i-ar subtiliza ei prin cele mai sofisticate metode, care suprasolicit?  fantezia ?i inteligen?a oric?rui investigator ?i c?, pe banii pe care ei i-au sustras, trebuie s? se pun? ?ara pe picioare.

Ceea ce este înc? mai repugnant apare în lipsa de responsabilitate a majorit??ii inculpa?ilor în fa?a acuza?iilor procurorilor. R?mânem stupefia?i s? auzim c? sunt victime ale sistemului”. Domnilor, sistemul dumneavoastr? l-a?i creat, v? reflect? samavolnicia ?i tic?lo?ia. L-a?i creat, l-a?i exploatat în folosul vostru exclusiv ?i împotriva poporului român.  A?i uitat c? l-a?i împu?cat pe Nicolae Ceau?escu, care a umplut ?ara de fabrici, a patronat o agricultur? care producea, a primit în vizit? doi pre?edin?i americani satisf?cu?i atunci de presta?ia lui extern?, a creat joburi pentru toat? lumea, a construit blocuri f?r? care s?racii azi ar fi pe drumuri, nu i-a l?sat pe pensionari s? moar? de foame, a ?inut piept ru?ilor. Dincolo de limitele lui grave, pe care le cunoa?tem, istoria are totu?i ce s? re?in?. A construit, nu a demolat demen?ial ca toate guvern?rile care s-au succedat dup? 1989. ?i a f?cut-o tot în dou?zeci ?i cinci de ani, aceea?i perioad? de timp care v-a trebuit vou? s? aduce?i ?ara la ruin? complet?! ?i înc? o mare diferen??:  cuplul preziden?ial, Nicolae ?i Elena nu s-a miorl?it în fa?a plutonului de execu?ie, ci s-a purtat demn, de?i a fost condamnat în grab?, dup? un simulacru de proces. Deosebirea între Nicolae Ceau?escu ?i actualii politicieni este între un om care a avut un ideal (a c?rui valabilitate n-o discut?m aici), pentru care a f?cut pu?c?rie  ?i pe care l-a clamat pân? în ultima clip? ?i ni?te indivizi lipsi?i complet de ideal, famelici, cu ”termometrul însufle?irii în stomac”.

O mare parte dintre demnitarii români, trimi?i la pârnaie în ultimul timp, au în comun o pantagruelic? l?comie, o flagrant? lips? de con?tiin?? profesional? ?i un uluitor dispre? pentru lege. Atmosfera din România în aceste zile când unul câte unul ale?ii poporului sunt condu?i la D.N.A. ?i apoi în arest preventiv este extrem de tensionat?. Nu doar c? se scot la lumin? fapte de corup?ie de c?tre organele judiciare, dar denun?urile curg în avalan?? mai ales din partea mafio?ilor, care acum, când le este pielea în joc, au uitat c? nu cu mult înainte mul?i dintre ei petreceau împreun? tocând banii fura?i din bugetul statului. Ion ?iriac afirma într-un interviu nu demult c? recuperarea pagubelor este cea mai important?, nu privarea de libertate a vinova?ilor, fostul tenisman fiind evident stânjenit de arest?rile televizate, de spectacolul str?zii invadat? de reporteri, care îl sufoc? pe inculpat. Exist? desigur o doz? de cruzime în aceast? r?fuial? ?i mai ales în televizarea ei, dar doar recuperarea banilor este insuficient?. Cei care s-au dedat la asemenea tâlh?rii, ignorând ?i sfidând nevoile elementare ale popula?iei, care i-a trimis în jil?urile lor confortabile de la parlament ?i ministere, trebuie s? guste austeritatea celulei. În Turcia când Ataturk a vrut s? curme ho?ia a instituit pedeapsa cu t?ierea mâinii pentru cei vinova?i de furt. Treabuie s? în?elegem c? arest?rile pe band? rulant? se fac în al treisprezecelea ceas, atunci când ?ara a ajuns în pragul colapsului total, cauzat cu o regretabil? incon?tien?? de o lamentabil? clas? politic?. Noi nu suntem musulmani, ci cre?tini, dar numai cu duhul blânde?ii nu vom putea pune rânduial? în ?ar?.  ?i nu doar c? bandele mafiote instalate la conducere au adus ?ara în sap? de lemn, dar au alungat datorit? mizeriei ?i a lipsei totale de orizont trei milioane de tineri str?muta?i printre str?ini, cel mai mare exod al românilor vreodat?. 

Ne amintim c? într-o vizit? la Chicago, mai anii trecu?i pre?edintele B?sescu îi sf?tuia pe români s? r?mân? unde sunt pentru c? în România el nu le putea oferi salariile din State. În diaspora american? lumea a fost revoltat? de pozi?ia unui pre?edinte de ?ar?, care e chiar foarte lini?tit c? a sc?pat de o parte a turmei sale. Noi l-am crezut adev?rat p?stor, care vrea s?-i aduc? pe cei risipi?i acas?, s? le insufle încredere în statul de drept cu care s-a l?udat mereu. În schimb ne-a mers la suflet declara?ia pre?edintelui Klaus Johannis care a semnalat chiar contrariul ?i anume c? î?i propune s? ridice ?ara, atr?gându-i pe to?i românii care doresc s? se întoarc? s? contribuie la opera ei de rena?tere.

Vorbind despre rena?tere, s? men?ion?m c? igienizarea parlamentului, a institu?iilor atinse de corup?ie, redobândirea credibilit??ii lor în fa?a popula?iei sper?m s? fie înso?ite ?i de un proces de disipare a teribilei du?m?nii care domin? în prezent întreaga societate româneasc?.  Datorit? bandelor de mafio?i care s-au succedat la guvernare timp de un sfert de secol dup? 1989, aceast? societate s-a divizat în lumea celor v?t?ma?i, continuu în?ela?i ?i a ho?ilor la ad?postul legilor mereu înc?lcate f?r? remu?care. Independen?a justi?iei, din care Traian B?sescu ?i-a f?cut o piatr? unghiular? a mandatului s?u, s-a dovedit acum, dup? plecarea sa de la Cotroceni, a nu fi fost tocmai a?a cum ne-a f?cut pre?edintele s? credem. Abia acum a început s? cad? sub inciden?a legii ?i clientela sa politic?.  Justi?ia sub domnia lui B?sescu i-a ocolit pe unii dintre apropia?ii lui, unii dintre ei, ca Elena Udrea fiind impu?i opiniei publice cu recomand?ri însufle?ite din partea pre?edintelui. Resentimentele, nu doar ale adversarilor politici ai lui T. B?sescu, dar ?i ale popula?iei fa?? de aceast? colaboratoare apropiat? a pre?edintelui, confirm? c? sus?in?torul înfocat al statului de drept a avut o oarecare doz? de demagogie, care a început deja s? corodeze mesajul mandatului s?u. 

Marea majoritate a demnitarilor azi întemni?a?i au uitat de unde au plecat. Unii au înc? p?rin?i la ?ar?, dar au f?cut tot posibilul s? se distan?eze de lumea modest? din care au provenit. Am fost uimit? s? v?d la televiziunea român? comuna Ple?coi, de unde a plecat cu ani în urm? Elena Udrea, o avocat?, se spune mediocr?, care a parvenit în ierarhia social? ?i politic?, între altele ?i datorit? sprijinului lui Traian B?sescu. Plecarea protectorului a avut ca urmare c?derea Elenei Udrea de pe postamentul înalt al pozi?iei sale de la cabinetul doi.  M-au ?ocat preten?iile de?inutei, arestat? preventiv, de a-?i amenaja confortabil celula cu tapet, covoare ?i alte accesorii, preten?ii formulate dup? vreo dou? zile de claustrare.  Chiar a?a, a uitat domnia sa de unde a plecat?  ??ranii din comuna ei, oameni de un monumental bun sim? au exprimat unui reporter credin?a c? Elena Udrea a primit exact ceea ce merit? pentru c? a furat, dedându-se la o via?? de lux exorbitant ?i petreceri costisitoare din bani care nu-i apar?ineau.  Au spus acei oameni c? acum cons?teanca lor gust? pu?in din am?r?ciunea vie?ii lor, iar o femeie cât o m?nu?? a afirmat c? din banii sustra?i samavolnic de politicieni s-ar fi f?cut înc? o Românie”.  Un alt om întrebat ce-ar face dac? ar primi o jum?tate de milion a reac?ionat instantaneu: Dar cum s? primesc dac? nu i-am muncit” ?i, imediat dup? el, un alt martor al discu?iei a r?spuns c? el ar fi dat în primul rând bani celor din sat, care nu pot s?-?i cumpere o pâine ?i apoi ar înzerstra ?coala din comun?, ar construi un spital.  Iat? câte gânduri curate culese tocmai din comuna de unde a plecat Elena Udrea, urcând la în?l?imi ame?itoare. Pe chipul cons?tenilor ei s-a putut citi revolta ?i deziluzia c? unul de-al lor i-a tr?dat. ?i cred c? aveau perfect? dreptate

footer