Revista Art-emis
PDF Imprimare Email
General Br. (r) Aurel I. Rogojan   
Duminică, 15 Februarie 2015 20:46
General Br. (r) Aurel I. Rogojan, art-emiVlad Dumitra?: Am fost martorii câtorva momente de suspans în care Serviciul Român de Informa?ii a fost scos la ramp? de evenimente care l-au plasat în centrul aten?iei:
- reac?iile negative fa?? de interviul directorului S.R.I. George Cristian Maior, demisia ori demiterea intempestiv? a acestuia;
- acuzele publice grave aduse de deputata Elena Udrea generalului Florian Coldea, prim adjunct al directorului S.R.I.;
- un exerci?iu, în opinia noastr?, nereu?it al Comisiei parlamentare de control de a salva aparen?ele.
S? în?elegem c? S.R.I. are probleme?

General Br. (r) Aurel I. Rogojan: România este statul postcomunist cu cea mai s?rac?, lacunar? ?i vulnerabil? legisla?ie a domeniului securit??ii na?ionale ?i a activit??ii serviciilor de informa?ii. Pe cale de consecin??, întreaga comunitate na?ionala de informa?ii are probleme foarte serioase, care s-au cronicizat ?i au anchilozat conduita serviciilor în tiparele unei doctrine de securitate cu izvoarele în perioada dep??it? a R?zboiului Rece. De aceea, în fa?a societ??ii, a oamenilor care au ast?zi o cu totul alt? percep?ie asupra nevoii de Securitate, serviciile nu ar trebui s? vin? cu mesaje de for??. Desigur, la nevoie, informa?ia direc?ioneaz? for?a, dar activitatea serviciilor este secret? ?i din ra?iunea de a nu fi percepute ca instrumente ale for?ei represive. Dar, din nefericire, adoptarea unui model de conduit? impropriu lumii informa?iilor secrete duce serviciile în zona exercit?rii de atribu?ii poli?iene?ti.

V.D. : Dup? 25 de ani de reforme democratice ale serviciilor, ni se pare o concluzie îngrijor?toare.

A.R. : ?tiu ce afirm ?i cunosc intim toate încerc?rile de dep??ire a acestui handicap, pe care îl consider un act de subminare a ordinii constitu?ionale, un sabotaj la care au subscris toate partidele parlamentare, dar ?i entit??i departamentale de informa?ii, care-?i doreau ?i ele un statut juridic de acela?i calibru cu Serviciul Român de Informa?ii.

V.D. : Ce responsabilitate revine partidelor?

A.R. : Au proclamat demagogic depolitizarea serviciilor, dar nu au acceptat opera?ionalizarea acestui principiu într-o lege a supravegherii ?i controlului parlamentar, într-o lege a statutului ofi?erilor de informa?ii, în îns??i organizarea ?i mecanismul de func?ionare a serviciilor de informa?ii ?i, de ce nu, în crearea institu?iei independente a inspectorului general al comunit??ii de informa?ii. Sunt modele în S.U.A., Canada, Marea Britanie ?.a.

V.D. : Dar au existat ini?iative legislative în acest sens?

A.R. : Desigur, au existat. Unele chiar ca solu?ii rezultate din studii ?i cercet?ri doctorale. Fiindc?, este bine de ?tiut, suntem ?ara cu cei mai mul?i doctori în materie de informa?ii pentru securitate na?ional?. Cum au ap?rut, ce mesaje transmit în spa?iul public ?i pe unde sunt unii dintre ei reprezint? o problem? care-mi dep??e?te disponibilitatea exprim?rii publice decente. Spun asta ca s? nu cread? cineva c? mi-a disp?rut curajul. Dar este bine s? re?inem c? s-a f?cut cercetare temeinic? în materie. Serviciul Român de Informa?ii a avut, începând din 2002, poate mai are, nu cunosc, ?i un Centru pentru Studii ?i Cercet?ri de Securitate Na?ional?.

V.D. : Cine ?i de ce a blocat legiferarea domeniului securit??ii ?i al activit??ii serviciilor?

A.R. : S? o lu?m metodic, pe puncte:
1. Obi?nuin?a serviciilor, ab initio sau a mundo conditio, de a-?i scrie legile ?i incapacitatea de a se face în?elese de legiuitor de ce le-au scris a?a.
2. Capacit??ile, inclusiv secrete, ale serviciilor de a temporiza, sine die, finalizarea procesului de adoptare a proiectelor neconvenabile.
3. Lupte interne ale partidelor, pentru asumarea paternit??ii ini?iativelor legislative. În cazul Partidului Social Democrat, de exemplu, în perioada 2001-2004 au existat cel pu?in patru grupuri de interese, fiecare cu viziunea proprie, sus?inut? evident de primatul controlului asupra domeniului. Guvernul, respectiv echipa premierului Adrian N?stase, a promovat propriile proiecte ?i le-a sabotat pe toate celelalte, iar de la Cotroceni s-au sabotat proiectele Guvernului.
Pre?edintele Comisiei parlamentare de control al S.R.I., deputatul Ion Stan, a avut ini?iativa unui pachet legislativ complet, de cinci proiecte de legi, care s? acopere întreg spectrul necesit??ilor de legiferare.
Comisia de ap?rare a Camerei Deputa?ilor, prin pre?edintele acesteia, R?zvan Ionescu, a ini?iat separat un alt proiect.
Vicepre?edintele Camerei Deputa?ilor, Cameliu-Oliviu Petrescu, a avut o cu totul alt? ini?iativ?, cu care l-a enervat pe Ion Iliescu, deoarece venise cu propunerea consacrarii de jure a Comunit??ii Na?ionale de Informa?ii, existent? de facto. Ion Iliescu se pare c? a v?zut în “comunitatea informativ?” o amenin?are la adresa CSAT-ului.
În toate echipele de redactare a proiectelor erau coopta?i ?i reprezentan?i ai serviciilor, care, evident, nu exprimau unitate conceptual?.
4. Dorin?a nem?rturisit?, dar evident?, a guvernelor de adjudecare a unei felii cât mai consistente din tortul puterii informa?iilor secrete. De altfel, interminabilele r?zboaie dintre palatele Cotroceni ?i Victoria î?i aveau cauzele, dincolo de partajarea „parand?r?tului”, în ponderea de?inut? în controlul serviciilor. De aici atâta agita?ie în leg?tur? cu structurile departamentale de informa?ii, în special cele pendinte de ministerele de Interne ?i de Justi?ie.
5. Realizarea de c?tre clasa politic? a faptului c?, pe m?sura exerci?iului alternan?ei la putere, lipsa de reglementare, ori o reglementare imprecis? ?i nepredictibil? este mai avantajoas? intereselor de partid decât rigoarea legislativ?.
6. Interesul serviciilor de a nu intra sub rigorile unei legisla?ii care s? le oblige la o revizuire radical? a „procedurilor tradi?ionale”, s? le impun? supravegherea ?i controlul Parlamentului, dup? standardele Centrului de la Geneva pentru Controlul Sectorului de Securitate.
7. Lobby-ul negativ al unor entit??i private refractare la orice competen?e ale serviciilor de informa?ii în sfera economicului.
8. Jocurile politice ale opozi?iei parlamentare ?i neparlamentare care aveau la baz? doar ra?ionamentul c? tot ce face puterea trebuie demonizat ?i demolat.
9. Campanii de pres? cu puternic impact potrivnic ini?iativelor legislative. Dac? le vom analiza, vom constata c? nu tot ceea ce s-a spus era adev?rat, sau nu era deloc adev?rat.
10. Inducerea, abil acoperit?, prin intermediul agen?ilor de influen?? ?i al media, a unor ingerin?elor str?ine care vizau ?i vizez? dereglemetarea ?i vulnerabilizarea domeniul securit??ii na?ionale.

V.D. : Foarte interesant acest expozeu, argumenta?ia are o logic?, ceea ce ar însemna c? trebuia s? se fi încercat dep??irea situa?iei?

A.R. : Da, au fost f?cu?i pa?i importan?i. Primul a fost un proiect na?ional pentru promovarera culturii de securitate în sfera legislativului, executivului ?i în societate, la nivelul comunit??ilor de afaceri, academice, al organiza?iilor neguvernamentale. Al doilea, adoptarea Doctrinei Na?ionale a Informa?iilor de Securitate, un document de concepte ?i breviar de termeni specifici, pentru cunoa?terea ?i în?elegerea domeniului ?i a problemelor securit??ii na?ionale.

V.D. : Unde s-a ajuns cu ace?ti pa?i?

A.R. : Tot pe fund?turile întunecoase ale beznei politice. Ale acelei bezne care a ?inut România în situa?ia de a nu se putea adopta în Parlament documentul strategic de ap?rare a ??rii, dup? ce la revizuirea din 2003 a Constitu?iei au fost induse confuzii conceptuale de natur? a da înapoi, în secolul anterior, configurarea sistemului de Securitate na?ional?. Practic, f?r? clarific?ri conceptuale de nivel constitu?ional, nu este posibil? reforma institu?ional-juridic? a Armatei, Serviciilor ?i Poli?iei. Cine afirm? c? a reformat domeniile men?ionate, cu baza constitu?ional? existent?, nu ?tie ce spune. Un cuvânt din Constitu?ie poate semnifica revolu?ionarea unui domeniu ?i arhitectura unui sistem cu zeci sau sute de mii de oameni[1].

- Va urma - Partea a II-a: referiri la „discre?ia” supravegherii ?i controlului parlamentar asupra activit??ii serviciilor de informa?ii.

-------------------------------

[1]  http://www.cotidianul.ro/cotidianul-256653

footer