Revista Art-emis
Anti-islamism & anti-semitism PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neacşu   
Duminică, 25 Ianuarie 2015 20:05
Col. (r) Marin Neacşu, art-emisSunt conştient că se vor găsi destui care să spună că sunt susţinător al arabilor, anti-american, sau anti-european, aşa cum s-a spus că sunt pro-rus, antibăsist, anti-Ponta, anti-Johannis, sau mai ştiu eu anti-ce după fiecare articol în care spuneam ceva ce nu convenea unei anumite „majorităţi” sau unor indivizi cu idei preconcepute. Nu mă afecteză. Ceea ce vreau este ca lumea să vadă şi să judece faptele având în vedere toate laturile sau cât mai multe laturi şi unghiuri ale unui fenomen. Privind realitatea numai dintr-un colţ de stradă, rişti să vezi, să cunoşti realitatea parţial, deci să judeci în necunoştiinţă de cauză, ceea ce ar oferi o realitate trunchiată. Fiecare însă are dreptul ca în urma informaţiilorde care dispune să tragă ce concluzii doreşte, având la bază datele, educaţia, orientarea, principiile, convingerile, dorinţele proprii.

Alo, enfants de la patrie!

Atentatele din Franţa au dat apă la moară celor ce vor cu orice preţ război şi dictatură. Pe de o parte, sunt convins, de aceste evenimente vor profita companiile producătoare şi dealerii de pe piaţa albă sau neagră de armament. Vor mai profita şi unele state ceva mai unite care vor vedea în asta o ocazie excelentă să arate de ce organele lor spionau Europa în stânga şi în dreapta. Pe de altă parte, serviciile franceze se laudă acuma că aveau ei ceva date depre atacatori şi aceştia erau urmăriţi. Cât de urmăriţi au fost ei dacă au umblat cu Kalanşnikovurile la purtător prin Paris? Sau au fost cumva urmăriţi ca să fie protejaţi să nu îi ridice vreun jandarm din Saint Tropez mai zelos? Unii deja au ridicat la fileu varianta unui joc politic. Oricum ar fi, cert este că parizienii, francezii, aşa cum îi ştiu eu nu vor subscrie la suspendarea unor drepturi cetăţeneşti de dragul unor promisiuni iluzorii ale organelor de securitate. Mai degrabă vor cere decapitarea şefilor structurilor care se laudă că îi aveau pe cei doi în urmărire, dar nu au fost în stare să le ghicească măcar dar să mai şi oprească acţiunile. Dacă cineva va încerca în Franţa, aşa cum încearcă unii în România să se folosească de aceste acţiuni pentru a lua din drepturile cetăţenilor, sunt convins că vor dori să fie căutaţi de „terorişti” decât să dea ochii cu mulţimea. Am văzut ce s-a întâmplat în Franţa când guvernul a încercat să introducă „măsuri anti-criză”. În Fran
ţa sindicatele nu fac jocurile patronatelor şi guvernelor, în câteva ore se adună câteva milioane de cetăţeni pe străzi. Asta e la Paris.

Politica e... politică

Să nu ne mire dacă se vor cere chiar la O.N.U. acţiuni ferme şi hotărâte pentru combaterea islamismului sau a fundamentaliştilor islamici deşi nimeni nu poate nici garanta şi nici dovedi că la bază ar fi vre-o organizaţie iar dacă ar fi, nimeni nu vrea să vadă adevărul, spus chiar de persoane cu rang înalt în armata americană, cum ar fi generalui în retragere Mcinenery, care spune clar, fără ocolişuri cine stă în spatele sau mai bine spus cine a înfiinţat şi finanţat ultimul Bau-Bau scos de propaganda americano-evreiască pe piaţă după asasinarea lui Bin Laden, renumitul Stat Islamic sau ISIS. Despre Al Qaeda se ştie de mult cine a iniţiat-o şi condus-o, din cauza asta a fost scoasă de pe piaţă, nu mai mergea manipularea.

Despre puterea celor care conduc lumea din ce în ce mai făţiş, un amiral american, Thomas H. Moorer (1912- 2004) fost şef al Statului Major Întrunit spunea într-un interviu dat încă de pe 24 August 1983: „Nu am văzut nici un Preşedinte - nu îmi pasă cine-ar fi - să li se opună. Este ameţitor. Ei obţin întotdeauna tot ce vor. Israelienii ştiu ce se întâmplă tot timpul. Ajunsesem să nu mai scriu nimic pe hârtie. Dacă poporul american ar înţelege ce control au oamenii ăştia asupra guvernului nostru, s-ar răscula. Cetăţenii noştri în mod sigur habar nu au ce se întâmplă”. Dar lumea vorbeşte numai despre islamişti, ca şi când ei ar conduce lumea. Două întrebări de bază se pun vizavi de aceste organizaţii „islamiste” şi de noua cruciadă împotriva lor:
- Dacă Al Qaeda şi ISIS sunt două organizaţii conduse de arabi, de fundamentalişti sau fanatici arabi, cum se face că până acuma nu au lovit Israelul, principalul lor „inamic declarat”, dar au atacat statele europene care doar „sprijină Israelul” ? Este illogic, este ca şi cum ai băga la închisoare maşina care a produs accidentul nu pe şofer sau ai condamna glonţul, dar l-ai neglija pe trăgător.
- Dacă toată lumea condamnă pe cei care spun ceva împotriva unui evreu sau religiei iudaice şi îi consideră „antisemiţi”, ceea ce este echivalent cu crima, de ce nu se iau aceleaşi măsuri împotriva celor care se leagă de arabi sau care consideră că arabii sau islamul sunt duşmanii omenirii? Nu sunt toate religiile egale în faţa legii, nu au toţi dreptul să îşi apere religia la fel, nu se oferă aceeaşi protecţie tuturor religiilor? Cât de orbi suntem să nu vedem acest lucru simplu? Dacă un creştin, sau mahomedan sau ateu, l-ar fi caricaturizat pe Iisus sau Jehova şi ar fi spus că acesta a fost homosexual, sau ar fi confundat pe Sfânta Fecioară Maria cu prostituata Maria Magdalena, respectivul ar fi fost judecat şi condamnat pentru „anti-semitism”, etc etc, dar când caricaturiştii de la Charlie Hebdo au insinuat despre Mahomed sau Allah că ar fi fost homosexual, nu s-a luat nici o măsură, mulţi au râs ca de o glumă bună, pentru că - nu e aşa -, islamiştii sunt „duşmanii omenirii” şi trebuie combătuţi prin orice forme. De ce anti-islamismul nu este considerat ca şi anti-semitismul - şi tratat ca atare -, nu o să înţeleg, sau înţeleg dar nu accept.

Cele 1.000 de săbii
 
 
Este interesant că acuma, după ce nişte indivizi s-au răzbunat - sau poate au executat un ordin, dar încă nu se ştie al cui, pentru că au apărut mai multe variante dar nici una demonstrată - pentru acele caricaturi, prin forţa armelor, toată lumea îi condamnă. Da, sunt de acord, actul lor este nu doar condamnabil ci total inuman, nedrept, injust, ilegal. Dar să nu uităm că recent doamna Merkel spunea că o peniţă face cât 1.000 de săbii. Atunci 1.000 de săbii nu fac cât două Kalaşnikovuri sau ne place să facem numai comparaţii filosofice? Dacă tot vorbim de balanţă, să nu uităm că dacă punem în taler ce susţine Coranul cu ce susţine Talmudul, de exemplu despre lupta împotriva duşmanilor, poate ar trebui să ne revizuim atitudinea. Iată ce susţin cărţile sfinte ale celor două religii:
 
În Coran, Al-Baqara
 
„Luptaţi întru calea lui Dumnezeu cu cei care luptă împotriva voastră.
Nu fiţi călcători de lege, căci Dumnezeu nu-i iubeşte pe călcătorii de lege.
(190) Omorâţi-i oriunde-i întâlniţi, izgoniţi-i din locul de unde vă vor fi izgonit. Ispita este mai aprigă decât uciderea. Nu vă râzboiţi cu ei în preajma Moscheei celei Sfinte, dacă ei nu pornesc lupta cu voi acolo. Dacă se lupta cu voi, omorâţi-i, căci aceasta este răsplata celor tăgăduitori.
(191) Dacă ei se opresc, să ştiţi atunci că Dumnezeu este Iertător, Milostiv.
(192) Luptaţi-vă cu ei până când nu va mai fi nicio ispită, ci va fi doar Legea lui Dumnezeu. Dacă se opresc, nu-i vrăjmăşiţi decât pe cei nedrepţi”.
 
Tamudul

„Talmud, Iebhammoth 61a: Doar evreii au dreptul să fie numiţi oameni, nu şi neevreii.
Talmud, Iore Dea 377, 1: Servitorii ne-evrei morţi trebuiesc înlocuiţi precum vacile sau asinii pierduţi. Nici un fel de simpatie pentru evreii care-i angajează.
Talmud, Jalkut Rubeni Gadol 12b: Sufletele neevreilor provin din spirite spurcate, pe care le numim porci.
Talmud, Tosaphot, Jebamoth 94b: Daca mâncaţi în prezenta unui ne-evreu este ca şi cum aţi mânca un câine.
Talmud, Yebamoth 98a: Toţi copiii goymilor sunt animale.
Talmud, Orach Chaiim 57, 6a: Nu trebuie să aveţi mai multă milă pentru un ne-evreu decât pentru un porc bolnav de stomac.
Talmud, Kerithuth 6b p. 78 :Doar evreii sunt fiinţe umane , ne-evreii sunt animale.
Talmud, Kethuboth 110b :Pentru a interpreta un psalm un rabin a spus: Psalmistul îi compara pe ne-evrei cu fiarele spurcate.
Talmud, Abhodah Zarah 4b: Puteţi omorî un necredincios cu propriile mâini.
Talmud, Abhodah Zarah 26b T. : Chiar şi cel mai bun goym trebuie omorât.
Talmud, Bammidber Raba c 21 & Jalkut 772: Evreii care varsă sangele necredincioşilor aduc ofrandă lui Dumnezeu.”
Mai mult, acum câţiva ani a apărut o interpretare a Talmudului, numită „Tora Regelui”, dată de rabinul Yitzhak Shapira, în care se oferă argumente şi îndemuri la uciderea ne-evreilor consideraţi duşmani ai evreilor. Nu am observat pe nimeni să ia atitudine împotriva acestui personaj sau a scrierilor sale, care fac şi ele cel puţin tot cât 1.000 de Eu aş spune cât o bombă atomică cu ceas.
 
Graba strică treaba
 
Toată lumea îşi dă cu presupusul şi iar oficialităţile se grăbesc să dea ca sigur un complot arab dar nimeni nu pomeneşte şi de alte variante. De ce este exclusă din start varianta unui complot al altui stat care ar poza drept victimă sau ar cere apoi măsuri aspre împotriva arabilor? Să nu uităm că moda acestui gen de atentate are tradiţii. Pentru cei mai tineri ar fi interesant de citit cazul atentatului de la hotelul „King David” din Jerusalim, din 1946, unde atentatorii au fost evrei, deghizaţi în arabi. Acum nu mai e nevoie de deghizaţi, banii pot cumpăra câţiva arabi săraci care să se sacrifice pentru bunăstarea familiei. Nu spun că este şi cazul recent, dar nici să acredităm ca sigur un atentat al nu ştiu cărei organizaţii arabe sau al arabilor ca seminţie, pe baza unui bulentin - despre care tot mai mulţi spun că a fost plantat -, nu este indicat.

Solidaritate S.U.A. la egalitate, dar nu pentru căţei

S-a organizat un marş al solidarităţii la Paris la care au participa şefi de stat şi de guverne pentru a cinsti memoria celor 17 victime ale acţiunilor din Franţa. Culmea culmilor însă, la acest marş a lipsit conducerea celui mai radical stat, care de 20 de ani ne impinge în toate acţiunile şi războaiele posibile împotriva „terorismului”. Nu este ciudat? Domnul Obama nu a cadadicsit să vină, a trimis un ambasador. Bine că nu l-a trimis pe cel din România... Nici doamna Clinton, nici doamna Nulland, nu şi-au găsit timp să onoreze această acţiune prin prezenţa lor. Dacă nu se lasă cu sânge, domniile lor nu se bagă. În Kiev a fost altceva, acolo era necesară prezenţa doamnei Nulland, dar la Paris nu. La Paris era o demonstraţie paşnică, nu era nevoie de agenţi secreţi sau lunetişti. Alături de şefii de stat europeni, la marş au participat foarte mulţi parizieni, fără a adăuga numărul celor din alte oraşe ale Franţei, atât de mulţi încât nici nu au putut fi număraţi. Împresionant!
Da, este un gest frumos, dar nu am văzut nici un şef de stat la Hiroşima.
- La Hiroşima au fost nu 17 victime ci 78.150 morţi, 13.983 dispăruţi si 37.425 răniţi.Toţi aceştia nu cântăresc cât 20 de francezi?
- În Aprilie 2013, trupele americane au omorât - şi nu era prima şi nici ultima oară - 10 copii afgani, pe care i-au confundat cu teroriştii.
- În ianuarie 2014 Preşedinţia Afganistanului acuza trupele americane că au ucis opt civili - o femeie şi şapte copii - într-un raid aerian efectuat în provincia Parwan, la nord de Kabul.
- În Februarie 2013 Comitetul pentru Drepturile Copilului (C.D.C.) „anunţa sute de copii ucişi în timpul atacurilor şi bombardamentelor forţelor armate americane”. Ei bine, nu am văzut nici un preşedinte de stat sau premier să organizeze un marş de solidaritate la Kabul, pentru a deplânge moartea acestor copii. Câţi copii arabi sau civili japonezi trebuie să moară ca să egaleze moartea aleşilor şi să sensibilizeze inimile lumii occidentale atât de dornice de pace? Se pare că nu numai conştiinţele, ci şi inimile ne sunt comandate, controlate şi manipulate de popoarele alese.
 
Obiceiuri păgâne în ţări creştine
 
Anul ăsta s-au împlinit 100 de ani de la izbucnirea primului Război Mondial şi şefii de state şi de guverne s-au dus fuga-fuga în Belgia să sărbătorească evenimentul. Nu mai aveau răbdare să se încheie războiul şi să se bucure de terminarea lui, sau le era teamă că nu mai prind evenimentul? Ce s-a răsturnat în mintea umană dacă am ajuns să dăm chefuri oficiele cu ocazia începutului unor nenorociri? La fel se întâmplă cu „sărbătorirea” uciderii lui Hristos. Doamne ce chefuri fac creştinii  în întreaga lume cu ocazia asta, sau de sf. Maria din 8 august, (moartea Fecioarei Maria). Mi se pare mai degrabă o sărbătoare decât o comemorare.
 
 
Ocaua lui Cuza
 
Am spus mai de multe ori că orbiţi de propagandă, indiferent din ce parte ar veni, tindem să judecăm fapte identice cu unităţi de măsură diferite. Când asta se întâmplă cu conducătorii unor partide politice, ţări sau alianţe, nu e de mirare, e de aşteptat să facă asta pentru a se menţine la putere şi a conduce. Dar când asta se întâmplă cu cetăţeanul de rând, la baza societăţii acea bază pe care se sprijină de fapt morala şi judecata unui popor, lucrurile devin serioase, tragice, pentru că educaţia viitorului pleacă de acolo, din cea mai de jos structură a unui neam. Când această structură este pervertită, îmbâcsită de propagandă, ură, îndemn la acţiuni războinice, dorinţă de răzbunare, orbită, direcţionată, canalizată spre ură de rasă, nu mai e de făcut nimic cu acea naţiune, aceasta va merge spre autodistrugere. Să ne păstrăm mintea limpede şi să nu ne lăsăm conduşi de alţii, ci de măsura bunului simţ ancestral, să ne păstrăm scara valorilor şi să nu uităm de „Ocaua lui Cuza”!
 
Bibliografie web:
footer