Revista Art-emis
Balada celor doi ciobănaşi PDF Imprimare Email
Mihai Dascălu, Chişinău   
Duminică, 25 Ianuarie 2015 19:48

Mihai Dascălu, art-emisCetăţenii Republicii Moldova se numesc moldoveni. Cine-ar contesta? O întrebare din sfera aiurelilor: cine populează malul vestic al Prutului? Răspuns - tiranozaurii. Argumentare. Caz nemaipomenit în întreg Universul: Uniunea Sovietică, ex-imperiul răului, „descoperă” autoritar că pe malul stâng al Prutului, râul intern al Moldovei, habitează poporul moldovean, malul opus considerat a fi biotopul rumunilor. Revelaţiunea se produce odată cu oplosirea în Basarabia (re-)cotropită a celor cu statalitatea soţialistî molidovineascî pe vârful degetului (dar au o dată fixă a descălecatului roşu - 12 octombrie 1924, despre care altercaţie se fac a „uita”, parca-in şaga, „iubăreţii” de-avalma cu demnitarii ot „naşa Moldavia”).

Când s-au oprit tancurile pe care a sosit la Chişinău „boborul”, Kremlinul observă că în Ținutul Herţa, nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Transnistria, Bugeac - Basarabia propriu-zisă, în delta Dunării, pe Insula Șerpilor, ba şi în Moldova istorică (!?) nu mai locuiesc moldoveni, ci românime neastâmpărată. Umbră de ghiaur nu zăreşti, să tot cauţi cu lumânarea; şi asta cu mult înainte de mezozoic. Enciclopedii moscovite, acompaniate vajnic de filiala Academiei de Știinţe a U.R.S.S. din fragmentul central al Basarabiei cioparţite, scot la iveală vestigii ce stramută întelept arealul de constituire al „poporului nou ales” în Fundul Izvorului (toponim din patrimoniul sat Vânători, Nisporeni, sub Ungheni). Ulterior, filiala ce susţine pretenţios controversata teză, se autoîntitulează Academia de Știinţe… „a Maldovei”[1] (dai boje), care reprezinta unica instituţie publică de interes naţional în sfera stiinţei şi inovării, este coordonator plenipotenţiar al activităţii stiinţifice şi de inovare - în calitate de cel mai inalt for stiinţific al ţării - consultant stiinţific al autorităţilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom şi funcţioneazăîn baza principiilor autoadministrării. Un mic disconfort răzbate din concurenţa subiectelor nominalizate: de-o fi vorba despre Wallachia Minor, ne ciocnim cu o aberaţie vădită: Patriae dezbinată, fragmentele împrăştiate sângerează. Supravieţuieşte care cum îl duce capul... şi stăpânul. Dacă însă e vizată, în singularitate, nano-părticica din Valea Bâcului, ne întrebăm umil: de ce s-a recurs la uzul de fals? Dar, mă rog, înţelege care cum poate particularitatea hidoasă (ce se dă ingenioasă) a circumstanţelor, acel nod al contradicţiilor scornite pe loc curat gol de maculatura lor savantă.

Cu totul interesant este că după anul 1945 România acceptă tacit, iar după 1991 preia instant flamura procedeului antiştiinţific, indicând pe harta cerului graniţa la est cu... Moldova!? De parcă Principatul, făuritor în anul 1859, împreună cu Țara Românească, a României moderne, a dispărut în neant. Era acela, pesemne, de pe altă planetă; erau, se vede, extratereştrii (tiranozaurii - vezi mai sus). Sub care laitmotiv - mai recent -, Chişinăul şi Bucureştii interpretează pe-a întrecutelea balada celor doi ciobănaşi: Unu-i moldovean - Și altu-i român, aruncându-se sincron dintr-o nenorocire în alta. Mai mult, se merge până acolo, încât însăşi băştinaşii angrenează lejer dezmembrarea etniei - capodopera de triumf a invadatorului. Măgulitoarea minciunică cu referinţă la doua state (?) contemporane româneşti (pe pământ moldovenesc!), tovarăşii Mări se vorbiră/ Și se sfătuiră să o promulge la unison, în lumea proştilor. Chiar dacă primul, asumându-şi mirajul statalităţii de import (ce nu i-a aparţinut niciodată!?), se califică a lea un coţcar învederat. Pe când, cel de-al doilea, dă dovadă de o concludentă imprudenţă[2]. Nu cred sa poată găsi filosoful o alternativă mai reuşită a distrugerii reciproce. Ruşinoasa manoperă degradează totalmente comparativ cu jertfa celebrului principe moldovean Iacob Basilic Eraclide Despotă (1511-1563, grec la origini, ajuns domn al Moldovei, sub numele IoanVodă, în perioada 18 noiembrie 1561- 5 noiembrie 1563), care a pierit cu cea mai crudă moarte, pentru că visa […] unirea Moldoromâniei, şi pentru că voia a întroduce în ţările noastre civilizaţiunea Europei![3]. Reţinem, în treacăt, devansarea uşoară a anului de glorie (1600) al lui Mihai Viteazul. Și acum, la scurgerea circa a 500 de ani, cel puţin unirea moldovenilor cu moldovenii - ca să păstrăm aliniamentul politic actual - e contrariată vârtos de numai cui nu e lene, mizerabila idee devenind poziţie protocolară a impostorului.

Consecinţele nu se lasă aşteptate. Ca reacţie la coralul pe tema suveran şi independent, unitar şi indivizibil[4], în coautoratul celei rămăşiţe a piciorului de plai subscrie Republica Moldovenească Nistreană (de facto, ПриднестрóвскаяМолдáвскаяРеспýблика) - al treilea ciobănaş - revoluţionar. La grozava şi previzibila federation de viitor a cnezatelor moldo-ivăneşti se asociază oportun al patrulea ciobănaş-ogli: Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia (în fapt, Автономное территориальное образование Гагаузия  sau Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri). Or fi şi alţii, îşi reclamă milostiv prezenţa Moscova, mândra capitală a Tartariei (omolog al sectorului Botanica din Chişinău). Apropo, războiul curent dinre Rusia şi Ucraina demonstrează duritatea veşnicului eliberator, care-şi devorează semenii în alinarea poftei expansive, reanimând cruzimea celui mai tânăr dintre titani, mitologicul Cronos. Ba se mai aude prin mahala că el ar şlefui subtil ideea unei Republici Populare Basarabia (Бессарабскуюнароднуюреспублику[5]) în Bugeacul răpit acum 200 de ani din gradina Muşatina. Ceea ce aruncă o obscuritate şi mai mare asupra fantasmagoricului statu nostru rodnoi (scump - t.a.) din Piaţa Marii Adunări Naţionale[6]Iartă-mă, Doamne, dar mi-este lehamite de-atata statalitate ticăloasă.

Acestea fiind spuse, concluzionăm cu regret că dacă clauza de moralitate nu străbate spaţiul  Prutului, cu atât mai mult nu are ea sorţi de izbândă pe albia Nistrului.

[1]  http://www.asm.md/; 5.01.2015.
[2] Excluderea fulger din formula dezbaterii insurecţiei  sovietice / pro-ruse în Transnistria (cine-i cu iniţiativa?) arată cât se poate de limpede diminuarea ponderii ce-i revine României în relaţiile internaţionale, deoarece la caz concret Uniunea Europeană, SUA, blocul NATO îi refuză nu numai rolul de aliat stategic, ci şi cel de victimă a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Deşi odioasa inţelegere e recunoscută nulă ab iniţio de întreaga omenire, nimeni nu îndrăzneşte să pună intrebarea restabilirii hotarelor de până la 28 iunie 1940. Până şi Uniunea Sovietică – unul din semnatari ! - denunţă Pactul la 24 decembrie 1989, prin hotărârea nr.979-1 a Sovietului Deputaţilor Poporului: 7. Congresul depuţatilor poporului din URSS condamnă faptul semnării „Protocolului adiţional secret” din 23 august 1939 şi a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul consideră protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule şi neavenite din data semnării lor”. [Второй Съезд народных депутатов СССР. Стенографический отчет. М., 1990. Т. IV, р. 613.] - citatdupasursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-anexarea-basarabiei-de-catre-uniunea-sovietica/.Paradoxal, dar, cu o uluiitoare exactitate astronomică, Moscova si Chisinaul procedează absolutamente invers. Sub masca unei confuzii identitare, antica Bogdanie e intercalată strălucitei invenţii a gulag-ului - fără a mai aminti de scindarea Basarabiei, care, la rându-i, pare să fi fost o halucinaţie trecătoare: întâi - timp de (doar) aproape 106 ani (1812-1918), apoi, încă 1 lunăşi 5 zile (28 iunie - 2 august 1940). Din cealaltă parte, proaspăta "capitală a statalistilor mulidoveni” îmbracă concepţia unui pseudo-multinaţionalism caraghios, cocoţându-se impertinent pe buricul eclipticei raionului Cimişlia.
[3] Bogdan Petriceicu Haşdeu. “Scrieri istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898”. Ediţie critică de I.Oprişan. Editura VESTALA. Bucureşti-2008, p.44-49.
[4] Republica Moldova este un stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil.Alin.(1) art.1 Constituţia RM din 29.07.1994; sursa– http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 5.01.2015.
[5]ArticolulЕще одна часть Украины может пасть жертвой сепаратизма”. Sursa -  http://www.noi.md/ru/news_id/53978; accesat la 6.01.2015.
[6] Piaţa publică centrală a municipiului Chişinău.
footer