Revista Art-emis
Balada celor doi ciob?na?i PDF Imprimare Email
Mihai Dasc?lu, Chi?in?u   
Duminică, 25 Ianuarie 2015 19:48

Mihai Dasc?lu, art-emisCet??enii Republicii Moldova se numesc moldoveni. Cine-ar contesta? O întrebare din sfera aiurelilor: cine populeaz? malul vestic al Prutului? R?spuns - tiranozaurii. Argumentare. Caz nemaipomenit în întreg Universul: Uniunea Sovietic?, ex-imperiul r?ului, „descoper?” autoritar c? pe malul stâng al Prutului, râul intern al Moldovei, habiteaz? „poporul moldovean”, malul opus considerat a fi biotopul „rumunilor”. Revela?iunea se produce odat? cu oplosirea în Basarabia (re-)cotropit? a celor cu „statalitatea so?ialistî molidovineascî” pe vârful degetului (dar au o dat? fix? a „desc?lecatului” ro?u - 12 octombrie 1924, despre care alterca?ie se fac a „uita”, parca-in ?aga, „iub?re?ii” de-avalma cu demnitarii ot „na?a Moldavia”).

Când s-au oprit tancurile pe care a sosit la Chi?in?u „boborul”, Kremlinul observ? c? în ?inutul Her?a, nordul Bucovinei, nordul Basarabiei, Transnistria, Bugeac - Basarabia propriu-zis?, în delta Dun?rii, pe Insula ?erpilor, ba ?i în Moldova istoric? (!?) nu mai locuiesc moldoveni, ci românime neastâmp?rat?. Umbr? de ghiaur nu z?re?ti, s? tot cau?i cu lumânarea; ?i asta cu mult înainte de mezozoic. Enciclopedii moscovite, acompaniate vajnic de filiala Academiei de ?tiin?e a U.R.S.S. din fragmentul central al Basarabiei ciopar?ite, scot la iveal? „vestigii” ce stramut? întelept arealul de constituire al „poporului nou ales” în Fundul Izvorului (toponim din patrimoniul sat Vân?tori, Nisporeni, sub Ungheni). Ulterior, filiala ce sus?ine preten?ios controversata tez?, se autoîntituleaz? Academia de ?tiin?„a Maldovei”[1] (dai boje), care „reprezinta unica institu?ie public? de interes na?ional în sfera stiin?ei ?i inov?rii, este coordonator plenipoten?iar al activit??ii stiin?ifice ?i de inovare - în calitate de cel mai inalt for stiin?ific al ??rii - consultant stiin?ific al autorit??ilor publice ale Republicii Moldova, are statut autonom ?i func?ioneaz?în baza principiilor autoadministr?rii.” Un mic disconfort r?zbate din concuren?a subiectelor nominalizate: de-o fi vorba despre Wallachia Minor, ne ciocnim cu o abera?ie v?dit?: Patriae dezbinat?, fragmentele împr??tiate sângereaz?. Supravie?uie?te care cum îl duce capul... ?i st?pânul. Dac? îns? e vizat?, în singularitate, nano-p?rticica din Valea Bâcului, ne întreb?m umil: de ce s-a recurs la uzul de fals? Dar, m? rog, în?elege care cum poate particularitatea hidoas? (ce se d? ingenioas?) a circumstan?elor, acel nod al contradic?iilor scornite pe loc curat gol de maculatura lor savant?.

Cu totul interesant este c? dup? anul 1945 România accept? tacit, iar dup? 1991 preia instant flamura procedeului anti?tiin?ific, indicând pe harta cerului grani?a la est cu... Moldova!? De parc? Principatul, f?uritor în anul 1859, împreun? cu ?ara Româneasc?, a României moderne, a disp?rut în neant. Era acela, pesemne, de pe alt? planet?; erau, se vede, extratere?trii (tiranozaurii - vezi mai sus). Sub care laitmotiv - mai recent -, Chi?in?ul ?i Bucure?tii interpreteaz? pe-a întrecutelea balada celor doi ciob?na?i: „Unu-i moldovean - ?i altu-i român”, aruncându-se sincron dintr-o nenorocire în alta. Mai mult, se merge pân? acolo, încât îns??i b??tina?ii angreneaz? lejer dezmembrarea etniei - capodopera de triumf a invadatorului. M?gulitoarea minciunic? cu referin?? la doua state (?) contemporane române?ti (pe p?mânt moldovenesc!), tovar??ii „M?ri se vorbir?/ ?i se sf?tuir?” s? o promulge la unison, în lumea pro?tilor. Chiar dac? primul, asumându-?i mirajul statalit??ii de import (ce nu i-a apar?inut niciodat?!?), se calific? a lea un co?car învederat. Pe când, cel de-al doilea, d? dovad? de o concludent? impruden??[2]. Nu cred sa poat? g?si filosoful o alternativ? mai reu?it? a distrugerii reciproce. Ru?inoasa manoper? degradeaz? totalmente comparativ cu jertfa celebrului principe moldovean Iacob Basilic Eraclide Despot? (1511-1563, grec la origini, ajuns domn al Moldovei, sub numele IoanVod?, în perioada 18 noiembrie 1561- 5 noiembrie 1563), care „a pierit cu cea mai crud? moarte, pentru c? visa […] unirea Moldoromâniei, ?i pentru c? voia a întroduce în ??rile noastre civiliza?iunea Europei!”[3]. Re?inem, în treac?t, devansarea u?oar? a anului de glorie (1600) al lui Mihai Viteazul. ?i acum, la scurgerea circa a 500 de ani, cel pu?in unirea moldovenilor cu moldovenii - ca s? p?str?m aliniamentul politic actual - e contrariat? vârtos de numai cui nu e lene, mizerabila idee devenind pozi?ie protocolar? a impostorului.

Consecin?ele nu se las? a?teptate. Ca reac?ie la coralul pe tema „suveran ?i independent, unitar ?i indivizibil”[4], în coautoratul celei r?m??i?e a piciorului de plai subscrie Republica Moldoveneasc? Nistrean? (de facto, ?????????ó?????????á?????????ę?????) - al treilea ciob?na? - „revolu?ionar”. La grozava ?i previzibila „federation” de viitor a cnezatelor moldo-iv?ne?ti se asociaz? oportun al patrulea ciob?na?-ogli: Unitatea Teritorial? Autonom? G?g?uzia (în fapt, ?????????? ??????????????? ??????????? ????????  sau Avtonom Territorial Bölümlüü Gagauz Yeri). Or fi ?i al?ii, î?i reclam? milostiv prezen?a Moscova, mândra capital? a Tartariei (omolog al sectorului Botanica din Chi?in?u). Apropo, r?zboiul curent dinre Rusia ?i Ucraina demonstreaz? duritatea ve?nicului „eliberator”, care-?i devoreaz? semenii în alinarea poftei expansive, reanimând cruzimea celui mai tân?r dintre titani, mitologicul Cronos. Ba se mai aude prin mahala c? el ar ?lefui subtil ideea unei Republici Populare Basarabia (??????????????????????????????[5]) în Bugeacul r?pit acum 200 de ani din gradina Mu?atina. Ceea ce arunc? o obscuritate ?i mai mare asupra fantasmagoricului „statu nostru rodnoi” (scump - t.a.) din Pia?a Marii Adun?ri Na?ionale[6]Iart?-m?, Doamne, dar mi-este lehamite de-atata „statalitate” tic?loas?.

Acestea fiind spuse, concluzion?m cu regret c? dac? clauza de moralitate nu str?bate spa?iul  Prutului, cu atât mai mult nu are ea sor?i de izbând? pe albia Nistrului.

[1]  http://www.asm.md/; 5.01.2015.
[2] Excluderea fulger din formula dezbaterii insurec?iei  sovietice / pro-ruse în Transnistria (cine-i cu ini?iativa?) arat? cât se poate de limpede diminuarea ponderii ce-i revine României în rela?iile interna?ionale, deoarece la caz concret Uniunea European?, SUA, blocul NATO îi refuz? nu numai rolul de aliat stategic, ci ?i cel de victim? a Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. De?i odioasa in?elegere e recunoscut? nul? ab ini?io de întreaga omenire, nimeni nu îndr?zne?te s? pun? intrebarea restabilirii hotarelor de pân? la 28 iunie 1940. Pân? ?i Uniunea Sovietic? – unul din semnatari ! - denun?? Pactul la 24 decembrie 1989, prin hot?rârea nr.979-1 a Sovietului Deputa?ilor Poporului: „7. Congresul depu?atilor poporului din URSS condamn? faptul semn?rii „Protocolului adi?ional secret” din 23 august 1939 ?i a altor acorduri secrete cu Germania. Congresul consider? protocoalele secrete din punct de vedere juridic ca fiind nule ?i neavenite din data semn?rii lor”. [?????? ????? ???????? ????????? ????. ???????????????? ?????. ?., 1990. ?. IV, ?. 613.] - citatdupasursa- https://cersipamantromanesc.wordpress.com/2010/08/23/despre-pactul-talharesc-molotov-ribbentrop-si-anexarea-basarabiei-de-catre-uniunea-sovietica/.Paradoxal, dar, cu o uluiitoare exactitate astronomic?, Moscova si Chisinaul procedeaz? absolutamente invers. Sub masca unei confuzii identitare, antica Bogdanie e intercalat? str?lucitei inven?ii a gulag-ului - f?r? a mai aminti de scindarea Basarabiei, care, la rându-i, pare s? fi fost o halucina?ie trec?toare: întâi - timp de (doar) aproape 106 ani (1812-1918), apoi, înc? 1 lun??i 5 zile (28 iunie - 2 august 1940). Din cealalt? parte, proasp?ta "capital? a statalistilor mulidoveni” îmbrac? concep?ia unui pseudo-multina?ionalism caraghios, cocondu-se impertinent pe buricul eclipticei raionului Cimi?lia.
[3] Bogdan Petriceicu Ha?deu. “Scrieri istorice, I. Studii. Din volume 1864-1898”. Edi?ie critic? de I.Opri?an. Editura VESTALA. Bucure?ti-2008, p.44-49.
[4] „Republica Moldova este un stat suveran ?i independent, unitar ?i indivizibil.” Alin.(1) art.1 Constitu?ia RM din 29.07.1994; sursa– http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731; accesat la 5.01.2015.
[5]Articolul“??? ???? ????? ??????? ????? ????? ??????? ???????????”. Sursa -  http://www.noi.md/ru/news_id/53978; accesat la 6.01.2015.
[6] Pia?a public? central? a municipiului Chi?in?u.
footer