Revista Art-emis
Lacrimile Luceaf?ruluii PDF Imprimare Email
Prof. dr. Gheorghe Constantin Nistoroiu   
Duminică, 18 Ianuarie 2015 22:09
Eminescu la Putna 15.01.2015La Putna, de ziua na?terii sale, Eminescu a plâns
 
Diminea?a, la Putna, Eminescu a plâns. Eu am plâns mai târziu, seara. S? curg? lacrimile fiec?ruia pe rând...
Dorul de Eminescu nu s-a stins înc?, cum s-a vrut sau cum se dore?te de detractori (salahorii îmbiba?i în p?cura calomniei), de epigoni, de sfertodoc?i, de infractorii culturii, de delicven?ii moralei cre?tine ori erudi?ii b?lm?jelilor academice. Dimpotriv?, Dorul de Luceaf?r de?i nu mai curge ca o rev?rsare de cascad? el curge tainic, susur? melodios într-un izvor sacru de dragoste, de iubire divin?, ce urc? din inimile cele mai curate ?i sufletele prea alese spre dumnezeiasca Frumuse?e a Mântuitorului Hristos. A?adar, pentru c? sunt o lacrim? prelins? din suspinul Luceaf?rului, ieri 15 ianuarie, am plecat la M?n?stirea Putna s?-I aduc mul?umire lui Dumnezeu, marelui Voievod ?tefan cel Sfânt ?i lui B?di?a Eminescu. Drumul trist, nec?jit, peste care c?dea o ploaie mohorât? m? avertiza parc? de încremenirea m?n?stirii... În incinta sfântului l?ca?, oameni ?i monahi aproape deloc. Doar mult? ghea?? groas? pe alei, de credeai c? sunt l?sate inten?ionat pentru patinoaarul trep?du?ilor sau baletul nep?s?rii. În Biserica m?n?stirii, în pâcla obscurit??ii mi?cau doi c?lug?ri: unul la stran?, f?r? s? cânte, altul la lumân?ri f?r? s? le aprind?. În rest, în bra?ele Luminii: Împ?ratul Hristos, Maica Domnului ?i Marele ?tefan în mijlocul Cur?ii cere?ti, iar mai jos câteva morminte voievodale de veghe. M-am rugat la Împ?rat, la Împ?r?teas? ?i la Voievod pentru poporul Neamului nostru.
Am aprins o lumânare de la Candela ve?niciei Sfântului ?tefan, pentru nemuritorul Luceaf?r.
Afar? la pangar o umbr? cu chipul c?runt îmi iese în cale:
- Pentru B?di?a Eminescu, zic eu ar?tând lumânarea aprins?...
- Dar n-ai p?rin?i? m? întreab? omul negru.
- Am, dar Luceaf?rul nostru e mai presus de p?rin?ii mei. El e un Fiu iubit ?i un P?rinte drag al Patriei mele.
- Vezi-?i de treab?! Eminescu n-are ce c?uta în Biseric?. Trebuie scos de aici, din m?n?stire. Cel mult s? r?mân? în istorie.
M-am uitat la el atent, s? v?d ce grad de scleroz? atinge. Din gât în jos se târa. Farul îi era stins. Sigur c? r?spunsul lui, înve?mântat în haina pentru care am o profund? venera?ie, în incinta sacr? la care m? închin cu adânc? evlavie, m-a mâhnit enorm, dar fiind ziua aceea sfânt? pentru care venisem, mi-am p?strat totu?i calmul.
- P?rinte (ce antinomic cuvânt...) s? nu crezi c? dac? voi (?i mici ?i „mari”) ?i al?ii la fel de mul?i ?i de întuneca?i ca voi l-a?i adâncit în groapa nep?s?rii, peste care a?i pus ?i placa de beton a nesim?irii, Eminescu a r?mas în p?mânt. Nu! Eminescu este de atunci în Sinaxarul Cerului, în Sânul Neamului Dac, la Dumnezeu. P?cat de umbra pe care-o purta?i ?i-o c?lca?i cu ?enilele turpitudinii!
Am mers gânditor s? m? întâlnesc cu B?di?a Mihai m?car la bustul s?u din incinta m?n?stirii. Nu s-a gândit nimeni s?-i a?eze un l?ca? pentru aprins lumân?ri, nu arde nici o candel?. Nimeni nu a ridicat m?car o mân? de grâu fiert pentru cel n?scut s? lumineze Neamul s?u. M-am apropiat s? fac m?car o poz?, spre neschimbare...
?i sufletul mi s-a împietrit.
A?a cum d? m?rturie poza, la Putna de ziua sa, b?di?a Eminescu plângea!
La întoarcere, în prima a?ezare, vedem un grup de copii încolona?i. Am zâmbit. Pe moment am crezut c? sunt invita?i s?-?i cinsteasc? Poetul na?iunii, dar ei se îndreptau, de fapt, spre o sal? de sport.
P?cat pentru ei ?i mare p?cat pentru p?rin?ii ?i dasc?lii lor. M-am îndep?rtat cu sentimentul c? l-am l?sat acolo, singur ?i trist pe cel c?ruia toat? via?a mea nu am încetat s?-i îngân temerile...
„De ce nu m-a? leg?na/ dac? trece vremea mea”... Lacrimile mele...
 
În ajunul zilei sale de na?tere, seara, l-am urm?rit cu profund? emo?ie ?i admira?ie pe acela? demn ?i mare Român, Dorel Vi?an recitând superb din Lirica lui Eminescu. În seara zilei sale de na?tere, caut un canal TV pentru a vedea cum a fost s?rb?torit Profetul nostru. Sim?eam nevoia s? cred c? ceea ce am sim?it la Putna n-a fost decât întâmpl?toarea neputin??. Pe postul na?ional, uzând de banii publici, un grup erudit, de trafican?i ai spiritului cre?tin-na?ional, s?rb?torea moartea poetului, nu na?terea sa! Ne?tiind s?rmanii de ei, „orfanii licurici”, c? de fapt moartea Profetului nostru n??tea via?a nemuririi lui! Cei care-l denigraz? cu n?duf î?i s?rb?toresc în fapt moartea lor spritual?, cea f?r? înviere...
 
Anul trecut în 2014, aceea?i exalta?i ?tiin?ifi?ti ?i deliran?i humanoizi ai vulgului „sacru” l-au s?rb?torit pe Eminescu în aula lor plin? de pizm? ?i scaune goale, c?rora le-au vorbit despre ei. În ziua na?terii Românului absolut-Mihail Eminescu, în 15 Ianuarie 2015, cohorta academicienilor peri-epigonici, i-au aclamat cu mult? ur? ?i înver?unare meschin?, moartea, reiterând minciunile atâtor decenii l?sate mo?tenire de du?manii str?ini ?i de lichelele interne, castrate de spirit, care se b?l?cesc în mocirla detractoare a micimii lor. Stupizenia lor uit? c? profaneaz? pe marii lor Înainta?i, Piscurile spirituale ale culturii; Sava Popovici Barcianu, Nicolae Popea, Ioan Popescu, Zaharia Boiu, Ilarion Pu?cariu, George Dima, Ioan Lupa?, Silviu Dragomir, Onisifor Ghibu, Romulus Cândea, Ion Heliade-R?dulescu, Mihail Kog?lniceanu, Barbu Delavrancea, Octavian Goga, Lucian Blaga, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, A. C. Cuza, Simion Mehedin?i, C. R?dulescu-Motru, ?tefan Pascu, Pantelimon Halippa, Ion Nistor, P. P. Panaitescu, Ion Petroviciu, Constantin Br?iloiu, Nichifor Crainic, Pr. Dumitru St?niloae, Pr. Mircea P?curariu, Pr. Dumitru Popescu, Mitropoli?ii Nicolae B?lan, Nicolae Colan, Antonie Pl?m?deal?, Nestor Vornicescu, Constantin B?l?ceanu-Stolnici ?. a., nemaivorbind de cei mul?i care n-au înc?put în Academie, dar sunt mai str?lucitori f?r? ea: Mitrop. Andrei ?aguna, Gh. Laz?r, Eminescu, N. Densu?ianu, Nae Ionescu, Mihail Manoilescu, teologii Liviu Stan cu dou? licen?e, doctorat, specializ?ri postdoctorale la Cern?u?i, Atena, Var?ovia, Roma, Munchen, Teodor Bodogae cu 4 licen?e, 2 doctorate, studii postdoctorale la Cern?u?i, Atena, Belgrad, Berlin, Tubingen, Milan ?esan cu 3 licen?e în Teologie, Drept, Litere ?i Filosofie ?i 3 doctorate la Cern?u?i, Praga, Ernest Bernea, Vasile B?ncil?, savantul Vladimir Dumitrescu ?i mul?i, foarte mul?i al?ii...
 
Fariseii profaneaz? Institu?ia, Na?ia, Cultura, Forul Divinit??ii Absolute-Atot?tiin?a lui Dumnezeu, în slujirea C?reia ar trebui s? fie. Academia Român?, ca ?i toate celelalte forumuri ale culturii, trebuie s? fie Imn de lumin?, de laud?, de ap?rare ?i de recuno?tin?? na?ional?, nicidecum institu?ii cameleonice ale calomniei Neamului. ?i culmea paradoxului, majoritatea covâr?itoare a Înghesui?ilor, care ne denigreaz? permanent Neamul sunt str?ini de sânge, dar sunt pl?ti?i române?te cu vârf ?i îndesat.
footer