Revista Art-emis
P?durea coco?a?ilor PDF Imprimare Email
Col. (r) Marin Neac?u   
Miercuri, 14 Ianuarie 2015 22:18
Col. (r) Marin Neac?u, art-emisUn ?chiop se întâlne?te cu un prieten care era coco?at ?i constat? c? acesta nu mai are cocoa??. Mirat îl întreab? ce s-a întâmplat, dac? s-a operat iar acesta îi spune c? nu, c? a fost la palatul Cotroceni ?i a cerut ajutor pre?edintelui, iar acesta, când l-a v?zut l-a întrebat ce are în spate. El a spus c? o cocoa?? ?i atunci pre?edintele milostiv ?i plin de har preziden?ial a dat cu mâna ?i i-a luat cocoa?a. Când aude ?chiopul, merge ?i el la Cotroceni st? câteva zile la poart? ?i, la un moment dat, lâng? el se opre?te pre?edintele. Îl vede ?i îl întreab?:
- Ce ai în spate?
- Nimic, zice omul mirat.
- Atunci ia cocoa?a asta, zice pre?edintele ?i îl blagoslove?te preziden?ial.
Morala: când un politician, un premier, un pre?edinte  î?i promite sau d? ceva, s? ?tii c? e luat de la altul.
România a ajuns deja ?ara coco?a?ilor, iar prin noile legi care se profileaz? românul va fi atât de aplecat încât nu va mai reu?i s? vad? r?s?ritul Soarelui decât reflectat de b?l?ile din autostr?zile înc? neîncepute. Vreme de 25 de ani, an dup? an ?i guvern dup? guvern,  românul, a fost coco?at de legi date de ale?ii s?i, legi prin care i s-a luat cu fiecare zi, cu fiecare respira?ie, câte un drept, câte un leu, câte o speran??. Nu am cum s? invetariez toate aceste legi, dar o s? aduc în fa?a ochilor cititorilor doar o parte din ultimele legi date sau propuse în numele „protec?iei“ cet??eanului dar care de fapt protejeaz? infractorii ?i lovesc în cet??eanul cinstit.

Cum au fost „amnestezia?i” pensionarii

Legea 125/ 2014 a?a zisa lege a amnistierii pensionarilor de la plata unor debite rezultate din calculul gre?it al pensiei, este doar teoretic în favoarea pensionarilor, ea fiind de fapt în favoarea fuc?ionarilor care din gre?eal?, din exces de zel, din neglijen??, mitu?i sau din ordin de sus, au calculat „gre?it” pensile. Asta prevede art 1 al legii, de?i practic pensionarii nu sunt scuti?i ei de r?spunderea fiscal? ?i penal?, ci cei care le-au calculate pensiile. În cazul în care pensiile au fost calculate gre?it din culpa pensionarului, acesta nu este scutit sau amnistiat de la plata diferen?elor, deci nici vorb? de amnistie fiscal? pentru pensionar. Apropo, de amnistie, s? ne în?elegem, conform codului penal amnistia înseamn?: „act de clemen??, acordat prin lege organic?, în temeiul unor considerente social politice ?i de politic? penal?, prin care se înl?tur? r?spunderea penal?, executarea pedepsei ?i alte consecin?e ale condamn?rii, pentru infrac?iuni comise pân? la data apari?iei legii de amenistie”. Deci a amnistia înseamn? a ierta, a scuti de pedeaps? pe cineva care a comis o ilegalitate, dar prin legea respectiv? pensionarii care au comis „ilegalitatea” transmiterii de date eronate, nu sunt amnistia?i, pentru c? a?a spune aceea?i lege la art. 2.
?i atunci pe cine a amnistiat legiuitorul? Doar pe func?ionarii care au introdus - voit sau nu - date gre?ite sau au calculat gre?it. Sub acest aspect legea trebuie s? se numeasc? Lege pentru amnistierea func?ionarilor publici, ?efilor de structuri, ministere, Case de pensii... care ?i-au b?tut joc de cet??eni. Ba, mai mult, pentru c? exista o lege dat? pentru pensionarii militari care îi scutea de la plata unor datorii pe to?i pensionarii c?rora li se calculaser? gre?it pensiile, respectiv legea 241/201, aceast? nou? lege abrog? acel articol din legea 241, respective articolul 2 al legii ?i îi introduce aici ?i pe acei pensionari, de?i ei mai erau absolvi?i sau amnistia?i odat?. Aparent nu e nici o diferen??, dar aceasta exist?, pentru c? în conformitate cu HG 735/2010 rezervi?tii au fost obliga?i s? cear? la CMZ-uri ?i unit??ile unde au lucrat, datele privitoare la calculul pensiei, apoi s? le trimit? la Casa pe Pensii a M.Ap.N., pentru a li se calcula pensia. Chiar dac? apoi HG a fost abrogat?, aceste documente au r?mas, cu cererile militarilor de a li se calcula pensiile în baza acelor date de care ei nu se fac vinova?i. Ori, în baza datelor trimise de rezervi?ti la Casele de pensii, dar primite de ei de la -uri, în conformitate cu legea 125, acuma to?i cei care au trimis datele la Casele de pensii pot fi considera?i posibili infractori care au trimis date incorecte, deci excepta?i de la Legea 125/2014 printr-un ?iretlic legislativ al unei legi care în loc s? amnistieze, incrimineaz? oameni nevinova?i absolvind îns? func?ionarii fideli guvernelor. Nu e a?a c? procurorul Ponta ?tie s? dea cu o mân? ?i s? ia cu dou?? Dottore, dottore, de ce m? coco?ezi?

Neretroactivitatea legii, un principiu favorabil doar criminalilor.

Un alt aspect favorabil borfa?ilor ?i criminalilor este acest renumit principiu al neretroactivit??ii legii. Constitu?ia României prevede la art 15 punctul 2 c? „Legea dispune numai pentru viitor, cu excep?ia legii penale sau contraven?ionale mai favorabile.” 
Aparent acest principiu este în slujba cet??eanului de rând, al celui cinstit ?i ar trebui s? îi apere drepturile câ?tigate. Dar nu este a?a, în primul rând pentru c? a?a cum spune textul Constitu?iei, acest principiu se aplic? cet??enilor de rând dar nu ?i pu?c?ria?ilor, penalilor, celor cu delicte penale nu civile, care sunt scuti?i de aceast? îngr?dire ?i pot opta pentru legea mai favorabil?,indiferent când a fost ea dat?. Deci dac? o lege este mai favorabil? infractorului, penalul va beneficia de ea. Nu acela?i lucru se aplic? ?i cet??eanului cinstit în?elat de stat. Acesta va fi la discre?ia ?i dispozi?ia statului, a guvernului, legiuitorului ?i judec?torului pentru c? nu este a?a, m?re?ia legilor în România const? în faptul c? orice judec?tor le poate interpreta cum vrea el. Exemplu: în cazul pensionarilor militari, acest principiu nu a fost aplicat, adic? li s-a aplicat o lege de?i aceasta, conform acestui principiu trebuia s? î?i fac? efectul doar pe viitor. Astfel, de?i erau pensiona?i la data apari?iei legii 263/2011, to?i pensionarii militari au fost trecu?i sub efectul acesteia. În acest caz nu li s-a aplicat principiul neretroactivit??ii legii, pentru c? fosta lege era favorabil? celor mai mul?i dintre ei. Ce a urmat se ?tie, bani cheltui?i, timp pierdut, nervi d?râma?i, decese, tragedii. Culmea este c? de?i pensionarii atin?i de efectele unei legi aplicate anticonstitu?ional au atacat în instan?? legea invocând acest principiu, cea mai mare parte a judec?torilor, struni?i politic, au dat câ?tig de cauz? unui stat uzurpator de drepturi, ignorând acest principiu. Abominabil! Acela?i stat ?i aceia?i magistra?i vor acuma puteri sporite ?i suspendarea altor drepturi constitu?ionale ale cet??enilor cinsti?i. Dar a?tepta?i s? vede?i cât de par?iv este acela?i stat cu aceia?i pensionari. Domnul Du?a se l?uda recent c? în februarie 2015 va introduce în Parlament o nou? lege a pensiilor militare care va fi dreapt? ?i mai bun? pentru militari. Cine pune pariu cu mine c? aceast? lege nu va fi opozabil? celor care déjŕ au ie?it la pensie, ca actuala lege 263, din exact acela?i motiv al neretroactivit??ii legii? Când legea nou? este în defavoarea cet??enilor acest principiu nu se aplic?, dar când este avantajoas?, se plic?. În acest context nu ?tiu de ce, dar parc? îmi pare r?u c? nu sunt infractor, pentru c? atunci legea m-ar fi protejat, dar ca om cinstit, nu am nicio ?ans?. A?a c? pân? una alta m? simt coco?at.

Doctorii vinova?i

Unele posturi de televiziune bine strunite au început s? plâng? de „mila” cet??enilor ?i s? arunce pe pia?? situa?ia medicilor, plângând c? ace?tia î?i fac ?coala în România ?i apoi pleac? s? lucreze în str?in?tate. Mesajul ar fi acela c? noi cet??enii le pl?tim ?colarizarea iar ei, „criminalii”, pleac? s? îi fac? bine pe al?ii. Situa?ia nu st? chiar a?a nici pe departe, în primul rând pentru c? nu to?i studen?ii la medicin? înva?? pe banii no?tri, ci numai dou? treimi din cei care înva?? la stat. Dar pe lâng? facult??ile la stat mai sunt ?i cele private care scot medici pe banii studen?ilor. P?i atunci respectivii moderatori ar trebui s? cear? legi de „protec?ie” numai în cazul celor pl?ti?i de la buget nu? Nici a?a nu ar fi corect. Corect ar fi ca statul s? emit? legi ?i s? ofere condi?ii favorabile r?mânerii medicilor în ?ar?, nu oblig?rii acestora s? r?mân? în ?ar?. Dar când statul este impotent, guvernul abia scoate bani pentru plata datoriilor c?tre sponsorii din campaniile electorale, de unde bani pentru medici sau profesori? Dar o minte crea?? din s?n?tate a g?sit ?i aici solu?ia: este pe cale de promulgare o lege prin care medicii vor primi 600 de lei în plus la salariu dup? terminarea facult??ii, dac? aleg s? practice în ?ar?. Uraaa, ve?i spune. Nu v? gr?bi?i, pentru c? ?i aici este o condi?ie. Vor primi ace?ti bani atâta timp cât lucreaz? în ?ar?, iar dac? vor decide s? plece din ?ar?, cândva, nu se ?tie când în cariera lor, scârbi?i de condi?iile mizere oferite de ace?ti ?napani care conduc ?ara, respectivii doctori vor trebui s? returneze acei 600 lei lunar primi?i cât au lucrat în ?ar?.
Este un fel de legare a medicului de glie, ceva în genul legii v?rului lui Zgonea. Cu alte cuvinte, statul îl oblig? astfel pe tân?rul medic s? aleag? din primul an ori s? stea în ?ar? pe veci, ori s? plece, ?tiind c? acesta f?r? experien?? nu va fi angajat nic?ieri în afar? ?i nici nu va avea de unde s? returneze banii, din munc? cinstit? dup? câ?iva ani de stat în ?ar?. ?i atunci îi oblig? ori s? plece din primul an - pân? nu se va da o lege care s? le interzic? s? plece din primul an - ori s? ia ?pag?, ca s? aib? cu ce returna dup? câ?iva ani banii primi?i în plus pentru „fidelitate”. Vede?i cum încurajeaz? statul prin legi strâmbe ?paga? ?i aceast? lege este dat? în numele grijii fa?? de cet??ean, iar campania care a pornit la tv pe acest subiect vrea s? îi transforme ?i pe medici în „du?mani ai poporului” cum au fost transforma?i pensionarii militari cu „pensii nesim?ite”. Trebuie s? recunoa?tem, presa sprijin? din plin politicile de partid ?i de stat întru coco?area cet??eanului cinstit.

MRU vrea dictatur?.

Domnul MRU, fost beneficiar al unor burse Sörö?, decorat ?i paradecorat de unele state str?ine de interesele României, fost pre?edinte U.A.S.C.R., fost ?ef S.I.E., fost prim-ministru uns cu toate alifiile, actualmente consilier personal al pre?edintelui Johannis, sau, mai bine spus, ofi?er de leg?tur? între acesta ?i partid, „însp?imântat” de atentatele din Fran?a ?i „plin de griji” fa?? de soarta mea, cere nici mai mult nici mai pu?in, decât s? mi se ia unele drepturi consfin?ite în Constitu?ie ?i în Declara?ia Universal? a Drepturilor Omului, pentru a mi se „asigura securitatea”. Zice domnia sa: „Trebuie s? alegem între drepturi cet??ene?ti ?i nevoia de siguran??!”. Mâine o s? spun? c? tot pentru siguran?a noastr?, „trebuie s? alegem între democra?ie ?i dictatur?”. Oricum ceea ce insinueaz? ?i dore?te s? impun? domnia sa împreun? cu musiu Ghi??, cu domnul procuror general, cu domnul Johannis este nimic altceva decât dictatur?, dictatura terorii statului asupra cet??eanului. Au ajuns ni?te fo?ti comuni?ti, actuali „securi?ti” îmbog??i?i peste noapte, s? decid? ce este mai bine pentru mine ?i s? îmi ia din drepturi pentru „siguran?a” mea de?i nu le-am cerut a?a ceva. Pe mine m-a întrebat cineva ce aleg? Dac? tot este de ales domnule MRU, atunci d?-mi voie s? aleg eu ce e mai bine pentru mine, nu alege dumneata cu ceata de politruci. Dumneata ai dreptul s? alegi ce tip de ?unc?, parfum sau alifie î?i prie?te. Face?i un referendum, un plebiscit ?i întreba?i popula?ia dac? vrea s? fie „protejat?” de aceste legi, nu decide?i voi a?a cum e mai bine pentru voi, s? ne coco?a?i cu „grija” voastr?, c? zic ceva de grijanie. Dac? cet??enii vor accepta acest joc prin care statul ne coco?eaz? zi de zi, lege cu lege, vom muri sub ap?sarea acestor „bun?voin?e” a politicienilor sau vom r?mâne coco?a?i pe veci.

Justi?ia va avea grij? de corup?i, dar de corup?ii din justi?ie cine se ocup??
Nici pre?edintele în exerci?iu nu este mai blând, ?i acesta cere „drepturi suplimentare” dar nu pentru cet??eni ci pentru magistra?i pentru care vrea l?rgirea sau înc?lcarea competen?elor constitu?ionale, pentru c? nu a f?cut referire în propunerile sale la modificarea Constitu?iei ci la l?rgirea competen?ei acestora ?i acordarea dreptului de a ini?ia legi. Mai pe române?te, amestec în treburile puterii legislative, fapt care nu se poate face, a?a cum am mai spus, decât cu înc?lcarea articolelor 1, 16 ?i 74 din Constitu?ie. Iat? deci c? nici domnul Johannis nu mai poate de dragul meu ?i încearc? s? m? mai coco?eze pu?in dând magistra?ilor alte puteri cu care s? îi ?in? cic? pe corup?ii de politicieni în frâu. Dar pe corup?ii de magistra?i cine îi ?ine în frâu domnule Johannis, sau doamna Alina Bica nu era magistrat, era portar la D.I.I.C.O.T.? 
Repet invita?ia c?tre dumneavoastr?, de a lua toate m?surile pe care Constitu?ia vi le permite, în primul rând pentru eradicarea corup?iei din justi?ie ?i abia apoi s? purcede?i la judecarea cazurilor din orice domeniu sau la l?rgirea competen?elor magistra?ilor, altfel ve?i înlocui ni?te corup?i cu al?i corup?i. Mai coco?a?i b?ie?i, mai coco?a?i!

Domnul Ni?u vrea s? se uite la Big Brother

Procurorul general î?i dep??e?te competen?ele insinuând sau mai bine spus încercând s? influen?eze nu doar ini?ierea unei legi ci ?i votul pe legea respectiv?, cea privind cartele pre-pay, dar ?i pe cea privind legea Big Brother, déjŕ respins? atât ce C.C.R. cât ?i de Curtea European?. Vede?i domnule Johannis cine conduce procurorii din România? P?i ce ve?i spune dumnevoastr? dac? un parlamentar îndr?zne?te s? sugereze sau m?car s? nu fie de acord cu o decizie judec?toreasc?? Ve?i spune c? se încearc? intimidarea justi?iei, c? nu este respectat statul de drept, c? politicul se amestec? în treburile justi?iei. Dar acuma când domnul Ni?u se amestec? în treburile Parlamentului ?i sugereaz? legi ?i cum anume s? fie votate, de ce nu spune?i c? acesta atac? puterea legislativ?, c? face presiuni asupra ei ?i c? este atacat statul de drept? Sunte?i dator cu ceva magistra?ilor? V? au la mân? cu ceva ?i v? sim?i?i obligat s? le face?i pe plac ?i s? închide?i ochii la abuzurile lor?
Vede?i ce se întâmpl? când candida?i cu schelete în dulap? Nu e bine domnule Johannis, nu e bine ?i mi se pare c? noi v-am ales.

Domnule Maior, m?c?ne!

?eful S.R.I., pentru a masca incompeten?a propriei structuri propune ?i el – înc?lcându-?i - la fel ca ?i primul procuror, competen?ele, neavând competen?e legislative - reintroducerea ?i votarea legii Big Brother ?i a celei privind cartelele pre-pay, insinuând sau mai bines pus min?ind c? toate ??rile occidentale au aceast? lege introdus? ?i afirmând, ca Mama Omida, c? dac? aceast? lege va fi introdus?, S.R.I.-ul va ie?i înving?tor împotriva corup?iei. Fals! Oricum S.R.I.-ul a fost bugetat ?i supra-dotat astfel încât dac? exist? un suspect acesta poate fi interceptat ?i ambiental, indiferent unde s-ar ascunde. Deci legea cartelelor Pre-pay este inutil?. Ceea ce se urm?re?te de fapt este urm?rirea tuturor cet??enilor nu a suspec?ilor ?i eventualilor terori?ti, care oricum dac? vor ?ti c? sunt înregistra?i ?i pe cartelele pre-pay, nu le vor mai folosi, dar nu se vor opri din ac?iuni, vor fi doar mai vigilen?i, mai inventivi, deci mai greu  de depistat.  Este la mintea coco?ului. Atunci dac? ace?tia nu le vor mai folosi ?i vor folosi cartele cump?rate din alte ??ri, ce rost mai are s? supraveghezi popula?ia cinstit?? De fapt domnul Maior ?i al s?u serviciu sunt sup?ra?i c? nu pot urm?ri ?i eventual „înghesui” unii oameni incomozi politic sau social, ziari?ti, poate oameni de afaceri, poate membri ai unor partide „ostile” ?i astfel nu au cum s? le numere ou?le, pentru c? nu vorbesc în re?eaua lor ?i „dragii ascult?tori” nu le pot lua urma. Din câte îmi amintesc, acum câ?iva ani domnul Maior era îngrijorat de pres? ?i de cei care manifestau împotriva proiectului Ro?ia Montana, a?a-zi?ii eco-anarhi?ti nu de terori?ti ?i se juruia s? apere interesele companiilor de aiurea care exploatau subsolul patriei.
Ia uite ce grij? l-a prins acuma! Ptiu, s? nu îi fie de deochi! Mai sus?ine domnul Maior, c? milioane de cartele pre-pay din România sunt folosite în ??rile arabe. Nu îndr?znesc s? întreb de unde are aceast? informa?ie, e normal s? î?i protejeze sursele, ca ?i pe Turcescu, dar dac? ?tie asta cu siguran??, cert, f?r? dubii, încât o spune pe post, atunci sunt convins c? ?tie ?i persoanele care le de?in ?i mai mult ca sigur ?i numerele pe care ace?tia le folosesc, altfel nu v?d pe ce se bazeaz? când avanseaz? aceste cifre. Deci, dac? este atât de bine informat ?i are aceste date, de ce mai are nevoie de introducerea legii ? Treburile merg foarte bine ?i a?a. L?sa?i-o jos domnule Maior, c? m?c?ne!

În pat cu Ghi?? 

România TV sub directa conducere a securistului Ghi?? duce o campanie furibund? pentru spionarea cet??eanului de rând sub masca aceleia?i lupte antiteroriste. La fel ca ?i în cazul cartelelor pre-pay, se ignor? cu bun? ?tiin?? principiul prezum?iei de nevinov??ie ?i to?i cet??enii sunt trata?i ca infractori sau poten?iali infractori, drept pentru care li se suspend? dreptul la intimidate ?i sunt considera?i vinova?i înainte de a fi dovedi?i. De ce insist? domnul Ghi?? pentru acest lucru? Pentru c? domnia sa p?store?te RDS-RCS care este ?i va fi beneficiara acestei legi ?i v? da?i seama ce baz? legal? ?i periculoas? de date despre orice cet??ean, de la simplu copil de patru ani la procuror, judec?tor, ministru, general, etc, etc, va sta în mâinile domnului Ghi??? V? da?i seama c? viitorii demnitari, politicieni, generali, vor fi monitoriza?i de mici de când înc? se mai joac? cu prietenele sau urm?resc cine ?tie ce site-uri deocheate iar la momentul oportun sunt ?antaja?i? Asta se dore?te, aici vom ajunge prin aceast? lege mai tâmpit? dar ?i mai anticonstitu?ional? decât tot ce a fost scos pân? acuma pe u?a Parlamentului, în numele aceleia?i “griji fa?? de cet??ean”. ?i aici se pune aceea?i întrebare: Cine e atât de prost s? cread? c? în astfel de situa?ie, dup? o astfel de lege, se va mai g?si un terorist care s? foloseasc? computerele pe sistemele menitorizate pentru ac?iuni teroriste? Nimeni, nici cei care ini?iaz? aceast? lege, dar ei o ini?iaz? pentru c??inta lor este cet??eanul, nu teroristul sau poten?ialul infractor, sau corupt care î?i va lua oricum propriile m?suri de securitate informatic?, sau va c?uta alte metode de comunicare, de exemplu se va muta cu biroul în sediul MApN, sau se va plimba cu ma?ina prin parc?ri. Cine caut? g?se?te, iar omul cinstit, cet??eanul nu va mai putea nici s? sughit? f?r? s? fie auzit sau v?zut. Vai de cocoa?a lui. Prea mul?i „binevoitori” sar s? sus?in? aceste legi antidemocratice în numele „securit??ii” mele, dup? ce timp de 25 de ani nu au f?cut nimic, ca s? nu m? întreb cel pu?in, de ce.
Întreb?ri pentru cei care nu mai pot de grija mea

În final am câteva întreb?ri pentru cei care- împotriva voin?ei sau dorin?ei mele- pretind c? încearc? s? m? apere de ipotetici terori?i pentru a m? da pe mâna unor ho?i dovedi?i:
- Cine va (putea) contoriza într?rile pe calculatoarele noastre dac? aceste intr?ri nu sunt detectabile ?i nici controlabile de cet??ean, pentru a putea cere explica?ii?
- Cine îmi garanteaz? c? nu vor avea loc abuzuri ale lucr?torilor din companiile furnizoare de internet sau S.R.I., care s? duc? la furturi de date, fotografii, filme, produse întelectuale, proiecte, lucr?ri de doctorat, de la oameni cins?ti?i, care s? se concretizeze cu vânz?ri de informa?ii, la negru c?tre diver?i interesa?i?
- Cum am eu cet??ean posibilitatea s? verific iar SRI s? previn? astfel de furturi?
- Cine îmi garanteaz? mie c? acest abuz nu va forma un alt grup de infractori o alt? afacere murdar? de furt, comer? ?i ?antaj cu informa?ii ?i date personale?
- Cine garanteaz? integritatea ?i cinstea lucr?torilor când eu vâd zilnic la tv cum apar extrase din dosare, stenograme ale procurorilor, sau cum magistra?i cu rang înalt, ?efi D.I.I.C.O.T. se ocup? de ho?ii de pe pozi?iile pe care se afl?? Pe mine aceste legi nu m? protejeaz?, ci m? fac s? m? simt mai nesigur, mai expus, mai controlat, mai furat decât sunt acuma.
- Dar se mai pune o problem? la care nu se gânde?te nimeni. P?i dac? se vor urm?ri ?i se va intra în calculatoarele cet??enilor, f?r? mandate de c?tre orice lucr?tor al domnului Ghi??, sau de la S.R.I. iar începând din 2016 vom putea vota electronic de pe calculator, ce ne facem cu secretul votului sau chiar cu siguran?a votului pentru c? orice lucr?tor de la serviciul tehnic al domnului Ghi?? va putea intra pe calculatorul meu, vota cu IP-ul meu, iar când eu voi vota se va consemna undeva poate votul meu dublu ?i voi fi ridicat de procurori pentru încercare de fraudare a votului. Cum voi putea dovedi eu simplu cet??ean, c? am votat de fapt doar o dat?, iar prima oar?, sau a doua oar?, a votat altcineva în locul meu, când lucr?torul de la RDS are toate datele mele de identificare inclusiv accesul la parolele ?i IP -ul meu?
Cine poate r?spunde laaceste întreb?ri? Iat? de ce eu m? simt ?i m? declar coco?at de grija acestor „binevoitori” de la conducerea diferitelor structuri ale statului ?i îi anun? c? m? simt mai în siguran??
footer