Revista Art-emis
Chi?in?u - Conferin?? de comunic?ri ?tiin?ifice PDF Imprimare Email
Col. (r) Conf. univ. dr. ing. Anatol Munteanu, Membru A.O.?.R.   
Miercuri, 26 Noiembrie 2014 21:08

Chisinau, conferin?? 1Pentru prima dat? în Republica Moldova, Conferin?a „Istorie Militar? ?i Intelligence”

La Chi?in?u, în sala de conferin?e a Centrului de Cultur? ?i Istorie Militar? al Ministerului Ap?r?rii al Republicii Moldova, în zilele de 7 ?i 8 noiembrie 2014 s-au desf??urat lucr?rile conferin?ei consacrat? evenimentelor militare care au avut loc în anul 1944 în sud-estul Europei. Organizat? sub egida Academiei Oamenilor de ?tiin?? din România, a Asocia?iei istoricilor din R.Moldova, Asocia?iei Culturale Bucure?ti-Chi?in?u ?i a Asocia?iilor de Combatan?i din Chi?in?u, Orhei, C?u?eni, ini?iativa ?i sus?inerea material? a manifest?rii apar?ineîn mare m?sur? col. (r) dr. ing. Anatol Munteanu. Într-o sal? plin? pân? la refuz, la lucr?rile conferin?ei au participat cunoscu?i istorici ?i oameni de cultur?: general de brigad? (r), prof. univ., dr. Cristian Troncot?, Bucure?ti; prof. univ., dr. Corvin Lupu, Sibiu; col. (r) dr. Constantin Mo?incat, pre?edinte executiv al Asocia?iei Na?ionale a Cavalerilor de CLIO, Oradea; col.(r) dr. ing. Anatol Munteanu; col. Andrei Covrig - Asocia?ia „Drepturile Omului”; general-maior Anton H?muraru - Asocia?ia Combatan?ilor din Republica Moldova; scriitorul Nicolae Dabija - pre?edintele Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova; deputatul ?i scriitorul Ion Hadârc?; acad. Demir Dragnev; general Valeriu Troenco - Ministrul Ap?r?rii al Republicii Moldova; general Victor Catan? - ex-ministru de interne al Republicii Moldova. Invita?i, dar neputând onora manifestarea din motive bine întemeiate, marii absen?i ai manifest?rii au fost comandorul (r), prof. univ. dr. Jipa Rotaru ?i Ion M?ld?rescu, ambii autori ai unor expuneri interesante, cu multiple elemente de noutate.

O important? contribu?ie la reu?ita manifest?rii a constituit-o participare tinerilor istorici, a tineretului studios, a studen?ilor de la Academia de Poli?ie „?tefan cel Mare”, Academia Militar? a For?elor Armate „Alexandru cel Bun” Facultatea de Istorie ?i de la unele institu?iilor de cultur? din Chi?in?u. În cuvântul s?u de salut, scriitorul Nicolae Dabija a men?ionat c? astfel de întâlniri ale oamenilor de ?tiin?? din România ?i Republica Moldova au o semnifica?ie major? în formarea podurilor de leg?tur?, de unire a românilor de pe ambele maluri ale Prutului: „Am organizat poduri de flori, poduri de carte, poduri de reviste. Ast?zi s-a inaugurat un pod al ?tiin?ei, al conferin?elor. În 1929-1933, Pan Halippa a construit ?apte poduri peste Prut, care legau Basarabia de România. Îns? în 1940 Stalin ?i conducerea U.R.S.S. le-au distrus. A venit timpul s? restabilim toate podurile ?i leg?turile Basarabiei cu România în etapa contemporan?”.

Un viu interes au trezit celor prezen?i comunic?rile prezentate de c?tre participan?ii din România ?i Republica Moldova: „70 de ani de la anexarea Basarabiei la U.R.S.S. martie-august 1944” (prof. univ. dr. Anton Moraru), „Lovitura de stat din 23 august 1944 ?i ocuparea României de Armata Ro?ie” (prof. univ., dr. Cristian Troncot?); „Aspecte ale rela?iilor dintre România ?i Uniunea Sovietic? ?i urm?rile lor asupra Basarabiei” (prof. univ. dr.Corvin Lupu); „Nord-Vestul României - consecin?ele dictatului de la Viena. Atrocit??ile armatei hortiste din Ardealul ocupat, în perioada 1940-1944” (col (r), dr. Constantin Mo?incat); „Serviciul Special de Informa?ii al României în perioada celui de-Al Doilea R?zboi Mondial” (prof. univ. dr. Cristian Troncot?); „Aspecte privitoare la deosebirile între regimul de ocupa?ie sovietic în Basarabia ?i regimul ocupa?iei sovietice a României, dup? Al Doilea R?zboi Mondial (prof. univ., dr. Corvin Lupu) ?i altele. La conferin??, de asemenea, s-a discutat problema Transnistriei ?i a razboiului, a evenimentelor din anii 1991-1992. S-a men?ionat c? Rusia a organizat r?zboiul împotriva Republicii Moldova, a ocupat raioanele de est ?i a format dou? baze militare. La aceste dou? probleme s-au referit: Alexandru Moraru, Andrei Covrig, Anton H?muraru, Gheorghe Negru, Andrei Calcea, Andrei Eremei, Ion Hadârc? ?i semnatarul celor de fa??.

În cuvântarea sa de salut, generalul Valeriu Troenco a men?ionat c? temele prezentate sunt actuale: „Trecutul este ast?zi cu noi. Suntem ?i ast?zi influen?a?i ?i controla?i de serviciile speciale ruse?ti. Armata de ocupa?ie rus? din Transnistria ne amenin?? ?i ast?zi. Trebuie s? ?tim a ne ap?ra. S? nu fim oaspe?i la noi acas?”. Istoria militar? a românilor dintre anii 1918-1945 este istoria noastr? care mai sângereaz? ?i ast?zi. Vorbitorii au men?ionat c? în Basarabia ?i Bucovina in 1944 s-au desf??urat lupte sângeroase, care au influen?at soarta României. Situa?ia Armatei Române ?i a României în general era foarte grea. În direc?ia spre Balcani au fost concentrate fronturile 1, 2, 3 ?i 4 ucrainene, care aveau un efectiv de 177 de divizii sau 2.300.000 de solda?i ?i ofi?eri, 2.000 de tancuri, 2.300 de avioane ?i alt? tehnic? militar?. Împotriva acestor for?e luptau 93 de divizii româno-germane cu un efectiv de 1.700.000 de solda?i, 2.200 de tancuri, 1.400 de avioane, printre care erau ?i Armatele a 3-a ?i a 4-a române. Sovieticii au organizat dou? opera?ii militare: în decembrie 1943-martie 1944 trupele sovietice au ocupat Bucovina ?i nordul Basarabiei; la 26 martie a fost ocupat ora?ul B?l?i, iar la 29 martie 1944 - ora?ul Cern?u?i. În prima jum?tate a anului 1944, linia frontului sovieto-român s-a stabilit pe Prut-B?l?i-S?r?teni-Orhei-R?ut-Nistru. În aprilie-mai 1944 au fost evacua?i din Crimeea 42.180 de osta?i ?i ofi?eri români, dintre care 39.134 pe mare ?i 3.056 pe calea aerului. În Crimeea Armata Român? a pierdut 22.522 de osta?i ?i ofi?eri ale c?ror nume nu au fost nici pân? ast?zi depistate integral. La conferin?? s-a vorbit despre faptul c? în 1944 Stalin a folosit mi?carea terorist? în spatele frontului român, care a adus daune mari. Numai în 1943-1944, în Basarabia au activat 147 de grupe de terori?ti cu un detectiv de 1.470 de oameni. Aceste for?e au organizat deraierea a 277 de e?aloane cu tehnic? militar? ?i for?e armate, au distrus 281 de poduri, 2.160 de vagoane, 185 de automobile, 11 avioane ?i 4 ma?ini blindate, au ucis 14.000 de osta?i germani ?i români.

Între 20 ?i 24 august 1944 s-a desf??urat a doua parte a opera?iei militare Ia?i-Chi?in?u, în urma c?reia frontul român de ap?rare s-a pr?bu?it. În timpul luptelorChi?in?u noiembrie 2014 au c?zut la datorie peste 120.000 de solda?i ?i ofi?eri români. Armata Sovietic? a capturat 273.000 de prizonieri. Declara?ia de la 23 august 1944 a regelui Mihai ?i armisti?iul unilateral declarat de acesta - f?r? a fi negociat cu partea sovietic? - au fost apreciate drept capitulare necondi?ionat?. Între 23 august ?i 12 septembrie 1944, când a fost semnat armisti?iul la Moscova, între 130.000 ?i 170.000 de militari români au fost lua?i prizonieri[1], fiindu-le interzis? orice ap?rare, prin ordin regal.

Omul politic si poetul Ion Hadarca a men?ionat importan?a Conferin?ei cu cu tematic? istoric?, bazate pe documente datând din perioada celui de-Al Doilea Razboi Mondial. In acest r?zboi, al?turi de ofi?erii ?i osta?ii romani au participat ?i câteva zeci de mii de basarabeni, care au luptat împotriva bol?evismului ?i ocupantului rus. C?r?ile «Conflictul Nistrean», «R?zboiul de la Nistru», «Sacrificiu ?i tradare», «Epopeea libert??ii» (autor Anatol Munteanu), multiplele articole despre evenimentele tragice a r?zboiului moldo-rus din 1991-1992 sunt o completare a bravurii militare, a eroismului voluntarilor, politi?tilor ?i osta?ilor moldoveni în epoca modern?, pentru libertate ?i independen?? fa?? de U.R.S.S., respectiv, Federa?ia Rus?.

In alocu?iunea sa, col (r), dr. Constantin Mo?incat men?ioneaz? despre atentatele naziste, horthyste ?i sovietice asupra integrit??ii României, culminate cu Dictatul de la Viena din 30 august 1940, în urma careia partea de Nord a Transilvaniei - 43.492 km.p. ?i 2.677.000 de locuitori, în majoritate români, este smuls? României ?i f?cut? cadou Ungariei horthyste. În perioada ocupa?iei hortiste s-au produs atrocit??i, arest?ri a unor locuitori români din localit??ile ocupate, zeci de mii de români au fost sco?i de jandarmi maghiari din casele lor ?i dup? ce au fost batjocori?i, umili?i ?i ameninta?i cu împu?carea, au fost intemni?a?i ?i apoi au fost pu?i între baionete ?i îmbarca?i în vagoane de vite, dup? care alunga?i peste grani?a, numai cu hainele pe care le aveau. A?a au fost alunga?i din localit??ile natale to?i românii frunta?i, cre?tinii, inclusiv episcopii, negustorii, intelectualii de origine evreiasc? ?i româneasc?.

La conferin?? s-a propus ca în viitor s? fie abordate teme precum: „România în contextul istoriografiei sovieto-ruse”, „Mi?carea terorist? în spatele frontului român (1941-1944)”; „Osta?ii basarabeni în lupta pentru eliberarea Basarabiei (1941-1944)”; „Basarabia în politica mare?alului Ion Antonescu”; „Eroismul Armatei Române în lupta pentru eliberarea Basarabiei”; „Lupta Armatei Române pentru eliberarea Basarabiei oglindit? în memoriile participan?ilor la acest r?zboi”; „Istoria gândirii militare ?i problema Basarabiei în 1918-1945”. De asemenea s-a propus ca s? fie cercetate ?i editate la Chi?in?u o serie de volume despre via?a ?i activitatea lui Ion Antonescu, Mihai Antonescu, generalul Piki Vasiliu, generalul C. Pantazi, C. Voiculescu, Gh. Alexianu ?i altele. Programul consistent al manifest?rii s-a încheiat cu vizionarea filmului realizat de analistul economic Wilfried Lang, participant direct la luptele de dup? 23 august 1944, pe teritoriul României - „Un Stalingrad la Dun?re”.

Grafica - Ion M?ld?rescu
Foto - Anatol Munteanu

La finalul manifest?rii au fost lansate si prezentate importante lucr?ri, contribu?ii la istoria na?ional?: „România ?i frontul secret” - Cristian Troncot?; „Istoria rela?iilor interna?ionale” ?i „România 1989” - Corvin Lupu, „Eroii de la Nistru” - Anatol Munteanu. Oaspe?ii ?i o parte dintre participan?ii la conferin?? au avut posibilitatea s? viziteze Muzeului de Istorie ?i Arheologie din Orhei, Muzeul Satului ?i Mân?stirea din Curchi, Muzeele de Istorie, Arheologie ?i al R?zboiului de la Nistru (1991-1992), din Chi?in?u .

-----------------------------------

[1] Raportul M.Ap.N. din 1946.

footer